2

2. ATELIERELE PERGAMENIENE ( Pl.36, Pl.37 )

Bolurile pergameniene formează un grup bine definit în categoria vaselor elenistice cu decor în relief. Desigur, ca şi în atelierele ioniene, decorul este etajat în zone separate, despărţite sau nu de filete, şi vom regăsi motive comune, cum sunt ovele, rozetele, tresele, palmetele sau frunzele de acant, godroanele, decorul macedonean, decorul animat. Dar spre deosebire de ioniene, acestea denotă o artă inferioară. Motivele vegetale sunt de un stil mediocru, insuficient modelate şi supraîncărcate de linii şi puncte. Oamenii şi animalele au siluete stângace, ca un desen copilăresc.

În afara acestor impresii stilistice, reţinem totuşi câteva elemente necunoscute în alte serii sau realizate diferit, şi anume: flori speciale cu pistilul foarte proeminent; boboci trilobaţi, aşezaţi în picioare; mari ghirlande cu frunze de iederă între vrejurile cărora alternează Eroşi mergând sau aşezaţi; symplegmata; noduri de stemmata, alternând cu ghirlande ce au la mijloc un putto înaripat, măşti, hippocampus. Nu în ultimul rând, trebuie să remarcăm că la bolurile pergameniene, de multe ori, ultima zonă de decor nu este reprezentată ca de obicei de un caliciu vegetal, acesta fiind înlocuit cu o suită de obiecte sau personaje.

Mai trebuie să observăm că firnisul acestor vase este atât negru, cât şi roşu sau brun, iar buza este de obicei evazată.

În ceea ce priveşte aria lor de difuzare, după G. de Luca, ele sunt răspândite din nordul Mării Negre până în Latium şi Campania în diferite variante^[1]. O să încercăm să fixăm câteva puncte pe hartă. În Pontul Euxin, Kerkinitis, Phanagoria^[2] , Myrmekion^[3], Pantikapaion^[4], Bug şi bazinul Niprului^[5], Olbia^[6] şi Histria. În Grecia, Athena^[7] şi Delos^[8]. Pe coasta Asiei Mici, Samos^[9], Milet, a cărui producţie ceramică a fost influenţată de cea pergameniană^[10], Labraunda^[11].

Datarea producţiei pergameniene s-a făcut în primul rând în funcţie de cronologia fazelor de construcţie ale Asklepieion-ului, dar nu numai. Cel mai vechi fragment de bol aparţine fazei 8, datată la sfârşitul sec. III a. Chr. Cele mai multe exemplare le-au oferit fazele 9, 10 şi 12, ele eşalonându-se de-a lungul sec. II a. Chr.^[12]. Ultima se opreşte la 125 a. Chr., în cea de-a 13-a nemaigăsindu-se vase de acest tip. Deci producţia încetează.

544 (1 184). Sectorul MC₁ Sa, 1956. Pl. 36.

Dim.: 4,5 x 10.

Zonă de bordură decorată cu puncte mari între filete. Toată suprafaţa pansei este acoperită cu o ghirlandă cu frunze de iederă, pe care stă o pasăre. Între vrejurile sale se observă Eroşi, fie alergând spre dreapta, fie aşezaţi. Pe fund, rozetă cu punct central şi petale suprapuse, în dublu cerc (diam.: 3,2). Pastă ocru, firnis brun.

A. Conze, AvP, I, 2, pl. 43, 13; J. Bouzek, 1990, pl. 23, 1.

545 (379). Lotul 1927 - 1942. Pl. 36.

Dim.: 3,6 x 3,7.

Zonă de bordură decorată cu puncte între filete. Dedesubt, Eros mergând spre dreapta. Pastă gri, firnis negru.

A. Conze, AvP, I, 2, pl. 43, 3.

546 (55). MC₁ Sa, 1956. Pl. 36.

Dim.: 4,8 x 5,6.

Zonă de bordură decorată cu rozete cu zece petale pline, alternând cu frunză pe care o bănuim a fi cordiformă. Filetul de dedesubt este dublat de o linie din puncte foarte fine. Pe pansă, personaj feminin îmbrăcat cu kiton şi himation, cu mâinile depărtate de corp (dansatoare?). Ea este încadrată de plante cu tija ondulată şi de două flori bilobate. În câmp, rozete asemănătoare cu cele de pe bordură. Pastă cărămizie, firnis brun.

A. Conze, AvP, I, 2, p. 274, 3.

547 (B 564; V 19 373). Lotul 1927 - 1942. Pl. 36.

Dim.: 4,5 x 4,1.

Zonă de bordură decorată cu kymation ionic. Pe pansă, noduri de stemmata, alternând cu ghirlande. În mijlocul ghirlandei, un putto înaripat. Pastă cărămizie cu mica, firnis roşu.

G. de Luca, AvP, XI, 1, cat. 260, pl. 49.

548 (V 17 586 F). Sectorul Z₂, 1957. Pl. 36.

Dim.: 5,1 x 4,4.

Fragment de pansă decorată cu symplegma. S-a păstrat doar marginea patului şi un picior gol, îndoit. Probabil, sunt mai multe serii de symplegmata, separate între ele de un personaj masculin, nud, având doar o hlamidă pe umărul drept. Sus, în câmp, coroniţe de plante cu funde. Pastă gri, firnis negru.

J. Schäfer, 1968, E34, p. 97, pl. 20.

549 (B 433; V 19 454). Lotul 1927 - 1942. Pl. 36.

Dim.: 3,6 x 4,6.

Fragment de pansă decorată asemănător cu piesa precedentă. De data aceasta, s-a păstrat partea opusă a patului, pe care stă întins, sprijinindu-se în cotul mâinii stângi, un bărbat gol. La dreapta, acelaşi personaj nud, întors spre dreapta şi cu piciorul stâng uşor îndoit. Acest fragment pare ieşit din acelaşi tipar cu precedentul. Pastă gri, firnis negru.

550 (663). Lotul 1927 - 1942. Pl. 36.

Dim.: 5 x 4,5.

Fragment de pansă şi fund foarte deteriorate, motiv pentru care decorul este destul de greu de descifrat. Credem că este vorba tot de o symplegma. Pastă gri, firnis negru.

551 (V 8 574 M). Lotul 1927 - 1942. Pl. 36.

Dim.: 3,6 x 4,8.

Zonă de bordură decorată cu kymation ionic. Ovele au săgeata la dreapta, striată orizontal. Pe pansă, cap de femeie cu palmetă la dreapta. Pastă ocru, firnis roşu.

A. Conze, AvP, I, 2, p. 274, 6.

552 (1 074 + 490). Lotul 1927 - 1942. Pl. 36.

Dim.: 3,8 x 4,7; 3,7 x 2,6.

Două fragmente aparţinând aceluiaşi vas. Câini alergând spre dreapta şi spre stânga, despărţiţi de o palmetă. Dedesubt, decor vegetal: frunze de acant drepte, alternând cu floare. Pastă gri, firnis negru.

A. Conze, AvP, I, 2, p. 274, 2 şi pl. 43, 1.

553 (252). Lotul 1927 - 1942. Pl. 36.

Dim.: 3,5 x 2,2.

Zonă de bordură prost imprimată. Se văd totuşi labele din faţă ale unui animal. Dedesubt, aceeaşi floare ca pe piesa precedentă. Pastă cărămizie, firnis brun-roşcat.

A. Conze, AvP, I, 2, pl. 43, 1.

554 (V 8 575 A). Lotul 1927 - 1942. Pl. 36.

Dim.: 4,8 x 3,6.

Zonă de bordură decorată cu kymation ionic. Ovele au săgeata la dreapta. Pe pansă, câine alergând spre dreapta. Pastă gri, firnis negru.

A. Conze, AvP, I, 2, pl. 42, 11.

555 (V 17 644). Sectorul Z₂, 1957. Pl.37.

Dim.: 4,9 x 4,7.

Zonă de bordură decorată cu ove. Dedesubt, cervidee alergând spre stânga. Urmează o a treia zonă decorată cu Eroşi cântând la syrinx. Pastă cărămizie, firnis negru cu reflexe metalice.

A. Conze, AvP, I, 2, pl. 42, 9.

556 (B 618; V 19 460). Lotul 1927 - 1942. Pl. 37.

Dim.: 6,1 x 6,6.

Fragment de pansă şi fund. Pe pansă, prova şi pupa a două corăbii, cu delfini dedesubt. Fundul este decorat cu o rozetă cu opt petale pline, înscrisă în trei cercuri concentrice (diam.: 3,5). Pastă cărămizie cu mica, firnis roşu.

A. Conze, AvP, I, 2, pl. 43, 21.

557 (V 19 414). Lotul 1927 - 1942. Pl. 37.

Dim.: 3,7 x 3,4.

Fragment de pansă decorată cu hippocampus, alternând cu amforă. Dedesubt, linie de puncte între două filete. Pastă cărămizie, firnis roşu.

A. Conze, AvP, I, 2, p. 274, 14.

558 (782). Lotul 1927 - 1942. Pl. 37.

Dim.: 4 x 5,2.

Fragment de fund decorat cu capete de Meduză în jurul unei măşti. Acest decor este înscris în două cercuri. Pastă gri cu mica, firnis negru.

A. Conze, AvP, I, 2, pl. 42, 6.

559 (B 536; V 19 348). Lotul 1927 - 1942. Pl. 37.

Diam.: 14,8; î. păstrată: 6.

Zonă de bordură decorată cu linii ondulate. Pe pansă, decor macedonean. Pastă cărămizie, firnis roşu închis.

A. Conze, AvP, I, 2, pl. 42, 16.

560 (485). Lotul 1927 - 1942. Pl. 37.

Dim.: 2,7 x 4,1.

Zonă de bordură decorată cu puncte între filete. Dedesubt, ghirlandă cu frunze de iederă şi flori. Pastă ocru, firnis brun în exterior şi negru în interior.

A. Conze, AvP, I, 2, pl. 43, 13.

561 (1 107). Lotul 1927 - 1942. Pl. 37.

Dim.: 2,8 x 2,1.

Zonă de bordură decorată cu frunză de viţă cu vârful în jos, alternând cu un alt motiv indistinct, între linii de puncte. Pastă ocru-roz, firnis roşu închis.

562 (198). Lotul 1927 - 1942. Pl. 37.

Diam.: 9; î. păstrată: 3.

Zonă de bordură decorată cu boboci trilobaţi, culcaţi. Pastă cărămizie, firnis roşu.

563 (522). Lotul 1927 - 1942. Pl. 37.

Dim.: 1,7 x 2,8.

Zonă decorată cu boboci cu trei petale, aşezaţi în picioare. Petalele laterale sunt striate oblic. Pastă cărămizie, firnis roşu.

A. Conze, AvP, I, 2, pl. 42, 21.

^[2] J. Bouzek, p. 75, pl. 23, 1 (Kerkinitis) şi p. 83 (Phanagoria).

^[3] M. Bernhard, Atti del settimo congresso internazionale di archeologia classica, III, Roma, 1961, p. 77, pl. IV, 1, 2, 4, 6; J. Bouzek, 1990, p. 82.

^[4] Op. cit., p. 80 şi fig. 33, 3, 45, pl. 14, 3, 19, 7-10, 21, 6-9.

^[6] E. Levi, Olvija, I, 1940, pl. XXV, 26; J. Bouzek, 1990, p. 70, 3 a b.

^[7] K. Braun, Arch. Mtteil., 85, 1970, pl. 80, 1.

^[8] Bolurile pergameniene descoperite la Delos sunt încă inedite.

^[10] A.U. Kossatz, 1990, cat. M261, pl. 18 şi pl. 32, 33.

^[12] S. Rotroff, 1982, p. 10 şi discuţia detaliată a lui A.U. Kossatz, 1990, p. 116-120.