KIRBEIS (Pl.40 )

Alcătuirea atelierului lui Kirbeis s-a făcut pornindu-se de la decorul de pe fundul vaselor, care este întotdeauna reprezentat de capul lui Tyche, cu coroană murală, în jurul căreia se află iscălitura în relief a producătorului - KIPBEI.

Pe pansă, decorul este foarte variat. La bază, bolurile sunt ornamentate cu un caliciu vegetal, format din frunze din frunze de acant, palmier, lanceolate, flori cu tije lungi, ondulate. El este suprapus de păsări, Eroşi, delfini, măşti cu două aripioare laterale, ghirlande.

Problema cea mai importantă privind acest atelier este localizarea lui. R. Zahn este cel dintâi care a presupus că avem de-a face cu o oficină nord-pontică, bazându-se pe două lucruri:

1. Grecizarea unui nume barbar în . Această construcţie genitivală înlătură pur şi simplu de la nominativ, proces întâlnit în multe din inscripţiile descoperite în sudul Rusiei.

2. El observă că peste tot semnătura înconjoară capul lui Tyche, cu coroană murală, motiv întâlnit pe monedele olbiene[1]. Această părere a fost însuşită de F. Courby, care localizează chiar atelierul la Olbia[2]. Cercetătorii ruşi au reluat problema. N.M. Loseva, care publică descoperirile de la Pantikapaion, crede că centrul de producţie trebuie să fi fost undeva în Asia Mică[3], părere împărtăşită şi de M. Jentel[4]. V. Gajdukevic este mai nuanţat. El exclude posibilitatea ca vasele lui Kirbeis să fie produse în regatul bosporan, dar nu o exclude pe aceea a existenţei sale într-un alt centru nord-pontic[5].

Revenind la argumentele lui R. Zahn şi ţinând cont de aria de distribuţie a produselor acestui olar, A.U. Kossatz consideră că este vorba de un olar indigen, care lucra la Olbia sau într-unul din siturile din Marea Neagră[6]. Noi ne alăturăm acestei ultime păreri, cu observaţia că monede cu Tyche cu coroană murală, în Marea Neagră, nu se găsesc numai la Olbia, ci şi la Pharnakeis, pe ţărmul de nord al Asiei Mici[7]. Până la noi descoperiri, problema rămâne deschisă.

Prezentăm mai jos lista cu centrele în care au fost descoperite boluri aparţinând lui Kirbeis: în nordul Mării Negre, la Pantikapaion[8], Myrmekion[9], Chersones[10], Olbia[11] şi, în general, în sudul Rusiei, fără loc precis de descoperire[12]; în vestul Mării Negre, la Tyras[13], Histria şi Tomis[14]. În afara Pontului Euxin, vase cu iscălitura lui Kirbeis s-au mai găsit, unul la Delos[15] şi unul la Rodos[16].

586 (V 10 063). Lotul 1927 - 1942. Pl. 40.

Dim.: 4,5 x 7,2.

Fragment de pansă şi fund. Pansa este decorată cu frunze de acant cu nervura mediană striată orizontal, suprapuse în partea de jos de o frunză îngustă cu vârf rotunjit. Între ele, în partea superioară, se observă un alt decor vegetal, păstrat doar parţial. Ar putea fi un nelumbo cu nervuri verticale. Pe fund, capul lui Tyche, cu coroană murală, înconjurat de semnătura KIPBEI. Totul este înconjurat de un cerc de puncte alungite şi alte două proeminente (diam.: 4). Pastă cărămizie cu mica, firnis negru, trecând pe alocuri spre brun-roşcat.

587 (V 17 439 a, b, c). Sectorul Z₂, 1957. Pl. 40.

Dim.: 7,2 x 3,1; 4 x 4,9.

Trei fragmente aparţinând aceluiaşi vas, dintre care două întregibile. Pe pansă, zonă decorată cu frunze de acant cu triplă nervură centrală, alternând cu frunze de palmier. Între ele, floare cu volute laterale şi tijă foarte ondulată. Din decorul fundului nu s-a păstrat decât o mică parte din capul lui Tyche şi literele BEI, totul înconjurat de două cercuri proeminente. Pastă ocru-roz cu mica, firnis negru-brun, deteriorat.

588 (210). Lotul 1927 - 1942. Pl. 40.

Dim.: 4,3 x 4,7.

Fragment de pansă decorată cu frunze lanceolate cu nervura mediană şi limbul proeminente, separate de flori cu volute laterale şi tijă foarte ondulată. Pastă cărămizie cu mica, firnis negru-brun foarte deteriorat în exterior.

Încadrăm acest fragment tot în atelierul lui Kirbeis, ghidându-ne după floare, care este identică cu cea a piesei precedente.

589 (1 137). Lotul 1927 - 1942. Pl. 40.

Dim.: 4,3 x 4,7.

Fragment de pansă şi fund. Pe pansă, frunze lanceolate cu nervura mediană albiată şi limbul proeminent, despărţite de linii de puncte. Din decorul fundului s-a păstrat doar unul din cele două cercuri concentrice. Pastă cărămizie cu mica, firnis negru-brun, foarte deteriorat.

Am încadrat acest fragment, ca şi pe următorul, pornind de la forma frunzei lanceolate.

590 (759). Lotul 1927 - 1942. Pl. 40.

Dim.: 3 x 5.

Fragment de pansă şi fund. Pe pansă, frunze lanceolate cu nervura mediană albiată şi limbul proeminent, alternând cu linii de puncte. Din decorul fundului s-au păstrat doar cele două cercuri concentrice. Pastă cărămizie cu mica, firnis negru-brun, foarte deteriorat în exterior.

591 (V 8 570 d). Lotul 1927 - 1942. Pl. 40.

Dim.: 4 x 4.

Fragment de pansă şi fund. Pe pansă, palmete. Pe fund, capul lui Tyche cu coroană murală înconjurat de semnătura KIPBEI. Totul este înscris într-un singur cerc. Pastă ocru-roz, firnis negru.

592 (107). Lotul 1927 - 1942. Pl. 40.

Dim.: 3,1 x 3,9.

Fragment de pansă şi fund. Pe pansă, palmete sau frunze de acant. Pe fund, capul zeiţei Tyche în triplu cerc. Decorul este extrem de erodat. Pastă cărămizie cu mica, firnis negru foarte deteriorat.

593 (1 098). Lotul 1927 - 1942. Pl. 40.

Dim.: 3,2 x 2,9.

Fragment de pansă decorată cu amforă, deasupra unui decor vegetal. Pastă cărămizie cu mica, firnis negru-brun, foarte deteriorat.

---

[1] R. Zahn, JdI, 1908, p. 49-50 şi nota 6.

[2] F. Courby, 1922, p. 411.

[3] MIA, 103, 1962, p. 202.

[4] M. Jentel, Eirene, 1964, p. 117.

[5] V. Gajdukevic, Das Bosporanische Reich, Berlin, 1971, p. 157, nota 108.

[6] A.U. Kossatz, 1990, p. 136.

[7] SNG-BM, 1, nr. 534, 535, pl. XXIII (Olbia), datate sec. III a. Chr.; nr. 1 286, pl. XLVIII (Pharnakeis), datat cca 100 - 65 a. Chr.

[8] MIA, 103, 1962, nr. 140, fig. 4, 2.

[9] V. Gajdukevic, Mirmekij, II, 1959, p. 79, fig. 87.

[10] J. Bouzek, 1990, p. 66.

[11] Olvija, I, 1940, p. 124-125, pl. XXV, 3.

[12] R. Zahn, JdI, 1908, nr. 13, 14, 20, 28.

[13] P. Nicorescu, Ephem. Dacoromana, II, 1924, nr. 13, p. 399, fig. 21.

[14] R. Ocheşeanu, Pontice, 2, nr. 18, 19, fig. 29-34.

[15] Laumonier, 1977, p. 7.

[16] Inedit, vezi A.U. Kossatz, 1990, p. 136, nota 648.