star10.jpg (10643 bytes)

Teatrul Na��ional 'Ion Luca Caragiale' - Bucure��ti 

Scurt istoric

În 1755 are loc cea mai veche reprezentaţie în limba română organizată de elevii şcolii din Blaj. Teatrul Naţional din Bucuresti va fi inaugurat la 1 decembrie 1852, de-a lungul timpului el impunându-se între celelalte instituţii teatrale ca prima scenă a ţării, deopotrivă prin calitatea repertoriului cât şi prin componenţa trupei. Preocupat în mod constant de dorinţa de a contribui la crearea şi răspândirea dramaturgiei originale – Naţionalul bucureştean a adus pe scenele sale cele mai importante şi reprezentative piese semnate de dramaturgii noştri clasici şi interbelici: B.P. Haşdeu, V. Alecsandri, I.L. Caragiale, A. Davilla, B.Şt. Delavrancea, V.I. Popa, Al. Kiriţescu, M. Sorbul, V. Eftimiu, Camil Petrescu, M. Sebastian, GM. Zamfirescu, Mircea Ştefănescu, T. Muşatescu, dar şi cele aparţinând unor reputaţi dramaturgi contemporani, în spectacole de referinţă. De asemenea, pe scena Naţionalului au fost realizate spectacole deosebite cu piese semnate de cei mai importanţi scriitori ai dramaturgiei universale: Shakespeare, Corneille, Molière, Goeţe, Schiller, Hugo, Tolstoi, Gorki, Cehov, Gogol, Ed. Rostand, Ibsen, G.B. Shaw, Maiakovski, J. Cocteau, T. Williams, Strindberg, A. Miller, S. Beckett, A. Camus, Dürenmatt, Boţo Strauss, R. Harwood, D. Kovacevic, J. Osborne.

Momente importante din istoria Teatrului Naţional

1891 - În cadrul primului turneu peste hotare un ansamblu al Teatrului Naţional, în frunte cu Grigore Manolescu, joacă pe scena "Karl Theater" din Viena.

1895 - Pentru prima oara e reprezentată pe o scenă românească o scriere de Ibsen: „Rosmersholm“.

Câteva premiere absolute:

"Răzvan şi Vidra" de Haşdeu (1867), "Despot Vodă" (1879), "Ovidiu" (1885) şi "Fântâna Blanduziei" (1884) de V. Alecsandri, "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale (1885), "Apus de soare" (1909) şi "Viforul" (1909) de B.Şt. Delavrancea, "Înşir’te mărgărite" de V. Eftimiu (1911), "Plicul" de L. Rebreanu (1922), "Omul cu mârţoaga" de G. Ciprian (1927), "Suflete tari" de Camil Petrescu (1923), "Gaiţele" de A. Kiriţescu (1932), "Titanic Vals" de T. Muşatescu (1932); "Wilhelm Tell" de Schiller (1859), "Hamlet" de Shakespeare (1861), "Romeo şi Julieta" de Shakespeare (1886), "Electra" de Sofocle (1910), "Azilul de noapte" de Gorki (1915), "Domnişoara Iulia" de Strindberg (1921), "Pescăruşul" de Cehov (1924), "Cyrano de Bergerac" de Ed. Rostend (1928).

1931 - Se inaugurează seria "conferinţelor experimentale" ţinute de Ion Marin Sadoveanu.

1947 - 1952 - În regia lui Sică Alexandrescu sunt reluate comediile lui Caragiale, precum şi "Hagi Tudose". Sunt înfăţişate în memorabile spectacole capodopere ale dramaturgiei universale: "Romeo şi Julieta" de Shakespeare, (cu Mihai Popescu şi Maria Bota), "Trei surori" de Cehov, "Egor Bulîciov şi alţii" de Gorki, "Revizorul" (cu Radu Beligan) în regia lui Sică Alexandrescu.

1955 - Premiera "Citadela sfarâmată" de H. Lovinescu.

1956 - Teatrul românesc se afirmă la Paris pe scena "Teatrului Naţiunilor", cu "O scrisoare pierdută" şi "Ultima oră".

1957 - Spectacolul "Bădăranii" de Goldoni (regia Sică Alexandrescu) repurtează un mare succes la Veneţia.

Câteva din succesele anilor ’80 - ’90:

"Hagi Tudose" de B.Şt. Delavrancea, "Caligula" de Camus, "Coana Chiriţa" după Alecsandri, "Ifigenia" de M. Eliade, "Ploşniţa" de V. Maiakovski, "Jocul ielelor" de C. Petrescu, "Contrabasul" de P. Suskind, "Torquatto Tasso" de Goeţe, "Vassa Jeleznova" de Gorki, "Trilogia greacă", "Cabinierul" de R. Harwood, "Vrăjitoarele din Salem" de A. Miller, "Năpasta" de I.L. Caragiale, "Ghetou" de Sobol, "Ondine" de Giraudoux, "Romeo şi Julieta" de Shakespeare, "O batistă în Dunăre" de D.R. Popescu, "Profesionistul" de D. Kovacevic, "Regina mamă" de M. Santanelli, "Strigoii" de Isben, "Azilul de noapte" de M. Gorki, "Richard II" de Shakespeare.

Câţiva actori importanţi:

Costache Caragiale, Mihail Pascaly, Matei Millo, Aristizza Romanescu, Grigore Manolescu, Şt. Velescu, Nottara, Aristide Demetriade, Ion Manolescu, Marioara Voiculescu, N. Băltăţeanu, Gheorghe Ciprian, Gh. Storin, Mihai Popescu, George Calboreanu, G.V. Birlic, A. Giugaru, Marcel Anghelescu, Cella Dima, I. Finteşteanu, Carmen Stănescu, Irina Răchiţeanu, Silvia Popovici, Radu Beligan, Gheorghe Cozorici, Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Draga Olteanu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Albulescu, Ioana Bulcă, Ileana Stana Ionescu, Damian Crâşmaru, Florina Cercel.

Câţiva regizori importanţi:

Paul Gusty, Soare Z. Soare, Ion Sava, V.I. Popa, Sică Alexandrescu, I. Sahighian, M. Ghelerter, Al. Finţi, Ion Cojar, Horea Popescu, Sanda Manu, M. Berechet, Andrei Şerban, Alexandru Tocilescu, Gelu Colceag.

Câţiva directori ai teatrului:

Matei Millo, Alexandru Odobescu, Ion Ghica, I.L. Caragiale, A. Davilla, Pompiliu Eliade, Liviu Rebreanu, V. Eftimiu, Tudor Vianu, Zaharia Stancu, Ion Marin Sadoveanu, Radu Beligan (1969-1989), Andrei Şerban (1990-1994), Fănuş Neagu (1994-1997), Ion Cojar (din mai 1997).

În 1944 edificiul Teatrului Naţional este bombardat, el continuând sa funcţioneze cu doua scene "de împrumut" - Sala "Studio" şi Sala Comedia. Actuala clădire a teatrului (cu cele mai performante dotări tehnice din ţară) este inaugurată în decembrie 1973. În prezent Teatrul Naţional Bucureşti (refăcut între 1978-1986) îşi prezintă spectacolele în trei săli: Sala Mare (1200 locuri), Sala Amfiteatru (400 locuri) şi Sala Atelier (200-250 locuri).

Prin numeroasele sale reprezentaţii de succes - unele cu rezonanţă dincolo de hotare – ex. Franţa, Germania, Austria, Iugoslavia, Italia, Anglia, Spania, Portugalia, Grecia, Brazilia etc.- prin trupa sa de excepţie în care nume de răsunet se împletesc armonios cu cele având certe şanse de afirmare, prin personalul său tehnic cu o înaltă calificare, ca şi prin disponibilităţile sale tehnice deosebite - Naţionalul din Bucureşti îşi menţine poziţia de lider al teatrului românesc.

Spectacole ale Teatrului Naţional - precum "Trilogia greacă", "Romeo şi Julieta", "Anton Pann", "Profesionistul", "O batistă în Dunăre", "Regina mamă" - au fost încununate cu numeroase premii, în ţară şi peste hotare.

Între activităţile Teatrului Naţional se mai numără: spectacolele de poezie, "Atelierul de dramaturgie românească" unde au fost citite pentru prima oară piese semnate de Ştefan Augustin DoinaŞ, Petru Dumitriu, Marin Sorescu, precum Şi seria de "Evocări" ale unor personalităţi din rândul actorilor şi dramaturgilor noştri.

 

 

     home | informații generale | repere istorice | premiere | personalități | teatre contactați-ne!

Institutul Naţional al Patrimoniului, Direcția Patrimoniu Mobil, Imaterial și Digital (fost cIMeC)