|
Raport |
Raport final privind studiul industriei preistorice a materiilor dure animale
Demersul de față urmărește să ofere o sinteză finală asupra inventarului artefactelor din materii dure animale descoperite în Peștera de la Cauce de la Cerișor (CRC). Asupra aspectelor preliminare și a metodologiei a se vedea raportul nostru anterior, capitolele rezervate industriei materiilor dure animale (în continuare, IMDA) din monografia sitului (vol. I-II), ca și raportul din prezentul volum asupra IMDA din situl de la Șeușa-"Gorgan"1.
Situl CRC oferă, între altele, prilejul derulării unor analize complexe multidisciplinare asupra materialelor recuperate, prin recursul la colaborarea cu specialiști din diverse domenii (arheologi, speologi, geologi, mineralogi, arheozoologi, cercetători specializați în tratamentul statistic al datelor, în studiul IMDA și al industriei litice etc.). Trebuie subliniat și cu acest prilej faptul că IMDA descoperită în situl CRC reprezintă lotul cel mai consistent de acest fel provenind dintr-un sit de peșteră de pe teritoriul României, supus analizei conform metodologiei actuale. Acest lot ne-a fost oferit, într-o primă tranșă, spre studiu și valorificare științifică exhaustivă în septembrie 2003. O primă evaluare a IMDA s-a publicat sub forma listei efectivului și a încadrărilor tipologice preliminare2; un studiu asupra lotului disponibil la acea dată (N = 38) a fost inserat în volumul editat cu prilejul organizării sesiunii naționale de rapoarte arheologice de la Cluj-Napoca din mai 20043. De asemena, analiza detaliată a unei piese de excepție a fost publicată recent4. În iulie 2004, autorii prezentului studiu au procedat la examinarea exhaustivă a materialului osteologic recoltat din nivelurile de locuire preistorică ale sitului, în paralel cu realizarea diagnozei arheozoologice de către dr. Georgeta El Susi. Prin acest demers au fost identificate noi artefacte finite din os și corn de cervide, precum și piese aflate în diverse stadii tehnice ale «lanțului operator» al fabricării, augmentându-se în mod consistent efectivul semnalat inițial și constituindu-se baza documentară a elaborării capitolului monografiei sitului, vol. II5. Lotul IMDA definitiv de la CRC inclus în lucrarea de față cuprinde 78 piese (N total = 78). Efectivul ne-a fost pus la dispoziție de autorii cercetărilor, prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca și Cristian Roman, fiind studiat de noi în mod direct și exhaustiv. Piesele sunt inventariate în colecțiile MCC Hunedoara. Materialul analizat provine din cercetările derulate în sit în campaniile 1997, 1998 și 1999. Autorii săpăturilor au precizat, pe criterii stratigrafice, apartenența la o cultură sau alta a pieselor din MDA; încadrările respective au fost preluate, ca atare, în cadrul demersului nostru. Nu avem la dispoziție decât rareori date asupra complexelor de proveniență a artefactelor (cazul lingurii-spatule CRC/I 5 și al mărgelelor pe cochilii de Dentalium CRC/VII 5-6). Totodată, anterior definitivării acestui raport, am beneficiat de rezultatele studiului efectuat asupra materialului paleofaunistic, datorat dr. Georgeta El Susi6. Accesul la aceste categorii de materiale și date a fost de natură, astfel, să augmenteze valoarea documentară a lotului pieselor analizate.
Pentru repertorierea artefactelor și buna lor departajare și identificare/regăsire pe nivelurile corespunzătoare diferitelor culturi definite în situl din "Peștera de la Cauce", am adoptat următoarele sigle: CRC/I = cultura Stareevo-Criș; CRC/II = cultura Turdaș; CRC/III = cultura Petrești; CRC/IV = cultura Tiszapolgár; CRC/VI = cultura Coțofeni; CRC/VII = cultura Wietenberg. În aceste condiții, fiecare piesă va avea un indicativ, format din: abrevierea sitului/numărul nivelului și numărul de ordine în cadrul repertoriului; exemplu: CRC/I 3; CRC/IV 4 etc. Repertoriul include, în formulă tabelară, datele de identificare esențiale referitoare la piesele analizate: indicativul, tipul, marcajul original.
Analiza parametrilor tehnologici, de la identificarea specifică și anatomică a materiei prime și până la decelarea urmelor de uzură și formularea ipotezelor legate de rolul funcțional se va derula distinct pentru fiecare cultură atestată în sit.
Materii prime
Se constată, în general, frecvența utilizării metapodiilor de ovicaprine și a cornului de cerb; se înregistrează și recurgerea la materii prime insolite, precum segmentul de mandibulă, folosit pentru realizarea unui vârf de mari dimensiuni (cultura Tiszapolgár). Trebuie ținut seama însă și de posibilitatea ca unele artefacte să nu fie fabricate pe loc, ci aduse din așezările de origine, ceea ce limitează concluziile legate de procurarea materiei prime și, implicit, de practicarea unor ocupații în situl de peșteră, precum prelucrarea materiilor dure animale.
Cultura Stareevo-Criș
Constatăm existența a trei categorii: 1. metapodii de ovicaprine (2); 2. fragment de perete de corp costal de erbivor nedeterminabil (1); 3. corn de cerb (1). Prin urmare, speciile reprezentate sunt, în ordine: ovicaprinele, erbivorele nedeterminabile, cerbul.
Cultura Turdaș
Categoriile prezente sunt în număr de cinci, după cum urmează: 1. metapodiile de ovicaprine (6); 2. cornul de cerb (4); 3. osul lung de bovine (1); 4. osul lung de erbivor nedeterminabil (1); 5. defensa de mistreț (1). Ele provin de la următoarele specii: 1. ovicaprine; 2. cerb; 3. bovine; 4. erbivor nedeterminabil; 5. mistreț.
Cultura Tiszapolgár
Se constată existența a șase categorii: 1. metapodii de ovicaprine (2); 2. tibia de suine domestice și ovicaprine (1 + 1); 3. oase lungi de erbivore nedeterminabile (2); 4. corn de cerb (2); 5. fibula de porc domestic (1); 6. mandibula de bovină domestică (1). Speciile atestate sunt, în ordine: 1. ovicaprine; 2. porc domestic; 2. erbivore nedeterminate; 3. cerb; 4. bovine domestice.
Cultura Coțofeni
Categoriile de materii prime după identificarea scheletică sunt în număr de patru: 1. cornul de cerb (3); 2. caninii de câine (2); 3. ulna de ovicaprine; 4. oasele lungi de erbivore nedeterminabile. Speciile prezente în spectrul paleofaunistic care a procurat materii prime pentru IMDA sunt: 1. cerbul; 2. câinele; 3. ovicaprinele; 4. erbivorele nedeterminabile.
Cultura Wietenberg
În ceea ce privește materiile prime prezente în lotul analizat, se constată existența a patru categorii: 1. oasele lungi de erbivore nedeterminabile (2); 2. metapodul de ovicaprine (1); 3. cornul de cerb (1); 4. cochiliile fosile de gasteropode (Dentalium sp.). Ele provin, așadar, de la următoarele specii: 1. erbivore neidentificabile; 2. ovicaprine; 3. cerb; 4. gasteropode fosile.
Tipologia
Datele relative la structura tipologică a fiecărui lot pe culturi sunt redate sintetic în tabelele nr. 1-3. Se constată predominarea vârfurilor diverse (grupa tipologică I A, N = 27; în cadrul ei, frecvente sunt cele realizate pe metapodii de ovicaprine și pe raze de corn de cerb. Între tipurile noi înregistrate în lotul studiat se numără: I A21 (cultura Stareevo-Criș); I A22 (cultura Turdaș); I A23, I A24, I A25 (toate aparținând culturii Tiszapolgár); I B7 (cultura Turdaș); I F11 (cultura Stareevo-Criș); I G9 (cultura Coțofeni); eboșele și deșeurile de fabricare a vârfurilor pe metapodii de ovicaprine și a artefactelor din corn de cerb. În acest context, remarcabile și spectaculare sunt, fără îndoială, vârful amenajat pe segment de mandibulă de bovină domestică (I A24) și eboșele din compacta de corn de cerb (V A1 b) și matricea de extracție respectivă (V A3 b3). Structura tipologică generală a lotului analizat include: 3 categorii tipologice (I: Unelte; III: Podoabe; V: Diverse), 8 grupe tipologice (I A: Vârfuri; I B: Netezitoare; I F: Linguri-spatule; I G: Vârfuri oblice; III A: Dinți perforați; III C: Cochilii perforate; III G: Brățări; V A: Piese tehnice) și 24 tipuri.
Cultura Stareevo-Criș
Structura tipologică a lotului aparținând culturii Stareevo-Criș (N = 17) include un număr de 3 categorii (I = Unelte; III = Podoabe; V = Diverse), 8 grupe tipologice (I A = Vârfuri; I B = Netezitoare; I F = Linguri-spatule; I G = Vârfuri oblice; III G = Podoabe Brățări; V A = Piese tehnice) și 11 tipuri. Remarcăm ca tipuri noi: I A21 = Vârf pe fragment diafizar de os lung fasonat distal și proximal; I F11 = Lingură-spatulă rectangulară cu margini paralele și extremități convexe; V A1 b = Eboșe de corn de cerb; V A3 b3 = Deșeuri de corn de cerb ax. Cea mai bine reprezentată este categoria uneltelor (I); aceasta include 9 piese, dintre care 4 sunt vârfuri. Așa cum deja s-a precizat, a fost identificată prezența a două tipuri nou definite de unelte, adăugate în lista deja existentă a IMDA preistorice, respectiv I A21 și I F11. Remarcăm și prezența unui exemplar (fragmentar) de brățară din cochilie de lamelibranhiate de origine mediteraneană (Spondylus sp.), care augmentează repertoriul acestui gen de descoperiri din aria culturilor neoliticului timpuriu din România.
Cultura Turdaș
Structura tipologică a lotului atribuit culturii Turdaș (N = 20) include un număr de 2 categorii (I = Unelte; V = Diverse), 5 grupe tipologice (I A = Vârfuri; I B = Netezitoare; I F = Linguri-spatule; I G = Vârfuri oblice; V A = Piese tehnice) și opt tipuri. Cea mai bine reprezentată este categoria uneltelor (I); aceasta include 12 piese, dintre care 9 sunt vârfuri diverse; restul reprezintă tipuri prezente în câte un exemplar. Remarcăm prezența unui tip nou definit pentru lista tipologică existentă a IMDA, respectiv I A22 = Vârf pe rază de corn (pumnal sau perforator).
Cultura Petrești
Structura tipologică a lotului atribuit culturii Petrești (N = 1) include o singură categorie (I = Unelte), o grupă tipologică (I A = Vârfuri) și un singur tip, I A7 a.
Cultura Tiszapolgár
Structura tipologică a lotului atribuit culturii Tiszapolgár (N = 14) include un număr de 2 categorii (I = Unelte; V = Diverse), trei grupe tipologice (I A = Vârfuri; I G = Vârfuri oblice; V A = Piese tehnice) și 10 tipuri. Cea mai bine reprezentată este categoria uneltelor (I); aceasta include 12 piese, dintre care 8 sunt vârfuri de os diverse, iar unul de corn de cerb; materiile prime în curs de prelucrare sunt prezente cu 2 piese (raze de corn de cerb). Remarcăm prezența a patru tipuri adăugate listei tipologice a IMDA existente: I A23 (Vârf pe fibula fără epifiză), I A24 (Vârf pe segment de mandibulă), I A25 (Vârf pe radius proximal), I G9 (Vârf oblic pe segment perforat de rază de corn de cerb).
Cultura Coțofeni
Structura tipologică a lotului atribuit culturii Coțofeni (N = 12) include un număr de 3 categorii (I = Unelte; III = Podoabe; V = Diverse), 5 grupe tipologice (I A = Vârfuri; I G = Vârfuri oblice; III A = Dinți perforați; III C = Cochilii perforate; V A = Piese tehnice) și 9 tipuri. Cea mai bine reprezentată este categoria uneltelor (I); aceasta include 8 piese, dintre care 7 sunt vârfuri de os diverse, iar unul de corn; podoabele sunt prezente cu 3 piese, respectiv 2 canini inferiori de câine, provenind probabil de la același individ și o cochilie fosilă perforată. Este de remarcat din nou prezența vârfului oblic de tip I G9, semnalat anterior, pentru prima oară, în lotul atribuit culturii Tiszapolgár.
Cultura Wietenberg
Structura tipologică a lotului atribuit culturii Wietenberg (N = 14) include 3 categorii (I = Unelte; III Podoabe; V = Diverse), cu 3 grupe tipologice (I A = Vârfuri; III C = Cochilii perforate; V A = Piese tehnice) și 7 tipuri.
Morfometria
Parametrii morfometrici (exprimați în mm) sunt redați sintetic în tabelul nr. 6. În tabelul respectiv nu s-au redat decât parametrii întregi sau întregibili. Se remarcă faptul că din punct de vedere dimensional, singura grupă tipologică expresivă este aceea a vârfurilor (I A), dat fiind efectivul ei general cu valoare relativ înaltă (N = 36). Pe criteriile claselor de lungimi se observă predominarea vârfurilor de clasă mică și medie (II și III) (tabelul nr. 7). Totodată, trebuie făcută remarca după care corelația criteriilor materie primă/tip determină amploarea claselor de lungimi decelate. Efectivele reduse nu permit conturarea unor concluzii mai consistente pe baze statistice.
Fabricarea Debitajul
Debitajul înregistrează aplicarea unor procedee simple, precum percuția directă și fracturarea prin flexiune, percuția directă/despicarea sau percuția directă/cioplirea. Acestea se combină cu două-trei alte operații în scheme de debitaj complexe, care mai includeau și: abraziunea în suprafață și șănțuirea axială. În cazul culturilor Coțofeni și Wietenberg, în sfera debitajului se înregistrează impactul probabil al folosirii uneltelor de tăiat/cioplit metalice (topor, cuțit de cupru și bronz). Predilectă apare recurgerea la șănțuirea axială în fabricarea vârfurilor pe metapodii de ovicaprine, în cadrul culturilor Stareevo-Criș, Turdaș și Tiszapolgár. Datele relative la etapa debitajului în cadrul lotului analizat sunt redate sintetic în tabelul nr. 8.
Cultura Stareevo-Criș
Etapa debitajului înregistrează aplicarea unui număr de 3 procedee tehnice distincte. Acestea sunt: percuția directă/despicarea (PD/D); cioplirea (PD/C); șănțuirea axială (Șa). Ele au fost utilizate în mod unic (PD/D, două cazuri; PD/C, un caz) sau într-o succesiune de două (Șa + PD/D, un caz). Domină percuția directă/despicarea (PD/D), aplicată exclusiv. O mențiune specială se cuvine a fi făcută artefactelor care documentează, de o manieră edificatoare și foarte expresivă sub raport tehnic, în premieră pentru cultura Stareevo-Criș, aplicarea schemei de debitaj a cornului de cerb în vederea obținerii, prin Șa, a unor eboșe (benzi de compacta cu lățimea de cca. 20 mm). Sunt prezente atât eboșele, cât și resturile de debitaj (segmentul de ax păstrând urmele clare ale aplicării procedeului șănțuirii axiale bilaterale). De asemenea, un deșeu de prelucrare (metapod distal de ovicaprine) păstrează, pe una din fețe, urmele șănțuirii axiale. Datele disponibile arată prelucrarea indubitabilă în cadrul sitului a metapodiilor de ovicaprine și a cornului de cerb.
Cultura Turdaș
Etapa debitajului înregistrează aplicarea unui număr de 5 procedee tehnice distincte. Acestea sunt: percuția directă/fracturarea (PD/F); percuția directă/despicarea (PD/D); cioplirea (PD/C); abraziunea în suprafață (As); șănțuirea axială (Șa). Ele au fost utilizate în mod unic (PD/F, două cazuri; PD/D, un caz; PD/C, două cazuri); într-o succesiune de două procedee (Șa + PD/D, 5 cazuri; As + PD/D, un caz); într-o succesiune de trei procedee (As + Șa + PD/D, 2 cazuri). Un fragment de eboșă documentează, ca și în cazul culturii Stareevo-Criș, aplicarea schemei de debitaj a cornului de cerb în vederea obținerii, prin Șa, a unor eboșe (benzi de compacta cu lățimea de cca 20 mm). Un alt deșeu de prelucrare (metapod distal de ovicaprine) păstrează, pe ambele fețe, urmele șănțuirii axiale. Se constată că domină aplicarea unui lanț format din trei procedee (5 cazuri), conturând o schemă predilectă de debitaj al metapodiilor de ovicaprine pentru realizarea vârfurilor de tip I A7. Datele disponibile arată prelucrarea indubitabilă în cadrul sitului a metapodiilor de ovicaprine și de cervide, ca și a cornului de cerb și de căprior.
Cultura Petrești
Dat fiind faptul că acestei culturi îi este atribuită o singură piesă (CRC/III 1), etapa debitajului înregistrează aplicarea unui lanț tehnic reunind două procedee, respectiv: șănțuirea axială (Șa) și percuția directă/fracturarea (PD/D). Ca și în cazul precedent, se constată conturarea unei scheme de debitaj a metapodiilor de ovicaprine pentru realizarea vârfurilor de tip I A7.
Cultura Tiszapolgár
Etapa debitajului înregistrează aplicarea unui număr de 3 procedee tehnice distincte. Acestea sunt: percuția directă/fracturarea (PD/F); percuția directă/despicarea (PD/D); cioplirea; șănțuirea axială (Șa). Ele au fost utilizate în mod unic (PD/D, 5 cazuri; PD/F, 2 cazuri); într-o succesiune de două procedee (Șa + PD/D, 2 cazuri). Se constată că domină aplicarea procedeului simplu al despicării (5 cazuri), în scopul rezolvării etapei inițiale a realizării vârfurilor de os. Datele disponibile arată prelucrarea indubitabilă în cadrul sitului a cornului de cerb.
Cultura Coțofeni
Etapa debitajului înregistrează aplicarea unui număr de 2 procedee tehnice distincte. Acestea sunt: percuția directă/fracturarea (PD/F); percuția directă/despicarea (PD/D). Ele au fost utilizate în mod unic (PD/D, un caz; PD/F, 6 cazuri). Se constată că domină aplicarea procedeului simplu al percuției directe/fracturării (șase cazuri), în scopul rezolvării etapei inițiale a realizării vârfurilor de os și corn. Datele disponibile arată prelucrarea indubitabilă în cadrul sitului a cornului de cerb și, probabil, a cochiliilor fosile de gasteropode.
Cultura Wietenberg
Etapa debitajului înregistrează aplicarea unui număr de două procedee tehnice distincte. Acestea sunt: percuția directă/fracturarea (PD/F); percuția directă/despicarea (PD/D). Ele au fost utilizate în mod unic (PD/D, 2 cazuri; PD/F, 2 cazuri). Datele disponibile arată prelucrarea indubitabilă în cadrul sitului a cornului de cerb și căprior și, probabil, a cochiliilor fosile de gasteropode.
Fabricarea Fasonarea și Fixarea în suport
Procedeele fasonării și ale finisării sunt mult mai diversificate decât acelea aplicate în etapa debitajului, urmărindu-se atât obținerea formei definitive a obiectului, cât și amenajarea unor detalii morfo-tehno-funcționale specifice; de asemenea, aici se includ și: tratamentul termic; finisarea suprafețelor sau a perforațiilor (alezarea); amenajarea dispozitivului care servea la fixare prin suspendarea pe o fibră oarecare (perforații) etc. Datele relative la procedeele fasonării sunt sintetizate în tabelul nr. 8. Observăm predominarea abraziunii multidirecționale ca procedeu de bază al fasonării. Perforarea este prezentă la amenajarea specifică pentru fixarea cozii vârfurilor de corn și la fasonarea obiectelor de podoabă, unde apare și șănțuirea axială. În cazul vârfurilor atribuite culturii Coțofeni percuția directă/despicarea pare un procedeu frecvent aplicat în etapa fasonării pentru obținerea unei porțiuni înguste a părții distale, pe care să se poată amenaja partea activă prin abraziune. Ca procedee rare constatăm: retușarea, tăierea transversală, cioplirea cu ajutorul unei unelte metalice, excavarea țesutului spongios al cornului de cerb. Aplicarea tratamentului termic pare a fi frecventă, dar trebuie să avem în vedere și posibilitatea ca urmele specifice respective să se datoreze arderii accidentale. În ceea ce privește fixarea în suport, respectiv recurgerea la uneltele compozite prevăzute cu coadă, mâner sau piesele de podoabă atașate pe un fir sau fâșie de piele etc., remarcăm frecvența lor relativ redusă. Pentru fixarea transversală de tip negativ (perforație transversală) ne referim la vârfurile de tip I G9 și la dinții perforați; fixarea axială de tip negativ este aceea care privește cochiliile de tip III C1; netezitorul de tip I B1 era fixat axial distal, iar cel de tip I B7 era foarte probabil fixat axial distal sau axial lateral într-un mâner de lemn (fixare axială de tip pozitiv).
Cultura Stareevo-Criș
Procedeele fasonării/finisării decelate în cazul lotului IMDA atribuit culturii Stareevo-Criș sunt în număr de 3: abraziunea multidirecțională (Am, 3 cazuri); raclajul axial (Ra); tratamentul termic (TrT, un caz). Așa cum se observă, în majoritatea cazurilor, abraziunea multidirecțională și raclajul axial sunt procedeele de modelare decelabile aplicate în etapa fasonării; vârful de tip I A21 prezintă și indicii de aplicare a tratamentului termic.
Cultura Turdaș
Procedeele fasonării/finisării decelate în cazul lotului IMDA atribuit culturii Turdaș sunt în număr de opt: abraziunea multidirecțională (Am); cioplirea (PD/C); perforarea unilaterală (PfU); raclajul axial (Ra); retușarea (Rt); tăierea transversală (TT); tratamentul termic (TrT); finisarea prin abraziune/lustruire (Fn/A, L). Se constată, în majoritatea cazurilor, că Am a fost singurul procedeu decelabil aplicat în etapa fasonării (7 cazuri); avem și un caz în care singurul procedeu decelabil al fasonării a fost PD/C. Combinarea procedeelor are următoarea configurație: două procedee (PD/C + Am, 2 cazuri; Am + Fn/A, L, un caz); trei procedee (Rt + Ra + Am, un caz; Am + TT + PfU, un caz). Fixarea într-un suport (mâner de lemn, probabil) este de presupus în cazul piesei piesa CRC/II 7 (netezitor pe fragment de defensă de mistreț), altfel manevrabil cu randament redus. Cazul de asociere complexă a mai multor procedee tehnice ale fasonării este ilustrat de aceeași piesă CRC/II 7; «lanțul operator» viza, inițial, obținerea unui pandantiv cu perforație proximală; pe piesa fracturată accidental (cu ocazia perforării?) s-a amenajat netezitorul respectiv. Un alt caz de asociere complexă este acela al lingurii-spatule de tip I F2; fasonarea și finisarea acesteia s-a realizat prin abraziune multidirecțională și abraziune pe substrat flexibil (frecare cu o bucată de piele sau de material textil). În două cazuri s-a recurs la reamenajarea părții active prin Aa sau Am după fracturare (vârfuri de tip I A7 a). Amenajările specifice sunt reprezentate în lotul analizat de: regularizarea marginilor prin retușare (piesa CRC/II 2); perforația pandantivului discutat mai sus (piesa CRC/II 7), care s-a realizat prin rotație rapidă, aplicată unilateral, probabil cu ajutorul sfredelului. Frecventă pare recurgerea la tratamentul termic (TrT), decelabil în nouă cazuri, majoritatea pieselor fiind constituită de vârfurile de os.
Cultura Petrești
Se constată că Am a fost singurul procedeu decelabil aplicat în etapa fasonării.
Cultura Tiszapolgár
Procedeele fasonării/finisării decelate în cazul lotului IMDA atribuit culturii Tiszapolgár sunt în număr de 6: abraziunea multidirecțională (Am); cioplirea (PD/C); despicarea (PD/D); perforarea unilaterală (PfU); retușarea (Rt); tratamentul termic (TrT). În majoritatea cazurilor, Am a fost singurul procedeu decelabil aplicat în etapa fasonării (4 cazuri). Combinarea a două procedee de modelare are următoarea configurație: PD/C + PfU, un caz; PD/D + Am, 3 cazuri; Rt + Am, un caz). Nu este prezentă combinarea a trei procedee de fasonare; nu s-au sesizat indicii de fixare în suport. Amenajările specifice sunt reprezentate în lotul analizat de perforația unilaterală inițiată (neterminată) a piesei CRC/IV 9 (vârf de tip I G9). Frecventă pare recurgerea la tratamentul termic (TrT), decelabil în 5 cazuri, majoritatea pieselor fiind constituită de vârfurile de os.
Cultura Coțofeni
Procedeele fasonării/finisării decelate în cazul lotului IMDA atribuit culturii Coțofeni sunt în număr de șapte: abraziunea multidirecțională (Am); cioplirea (PD/C); perforarea bilaterală (PfB); scobirea sau excavarea (Sc); șănțuirea axială (Șa); finisarea prin rotație continuă (alezare) (Fn/Rot); tratamentul termic (TrT). Nu s-a constatat predilecția pentru aplicarea unui procedeu anume; în trei cazuri avem recurgerea la perforarea bilaterală, ca mijloc de amenajare specifică a dispozitivului de fixare în suport (coadă de lemn, piesa CRC/VI 7 de tip I G9); dispozitivul de suspendare a dinților este obținut tot prin perforare (piesele CRC/VI 3-4). Vârful de tip I A10 (CRC/VI 2) a fost fasonat prin cioplire și abraziune multidirecțională. Piesele perforate prilejuiesc și constatarea combinării a trei-patru procedee distincte de modelare/finisare: PD/C + PfB + Sc + Fn/Rot, un caz; Șa + PfB + Fn/Rot, un caz; PfB + Fn/Rot, un caz. Recurgerea la tratamentul termic (TrT) este decelabilă în trei cazuri, majoritatea pieselor fiind constituită de vârfurile de os și corn.
Cultura Wietenberg
Procedeele fasonării/finisării decelate în cazul lotului IMDA atribuit culturii Wietenberg sunt în număr de trei: abraziunea multidirecțională (Am, un caz); cioplirea (PD/C, un caz); tratamentul termic (TrT, două cazuri). Procedeele de modelare sunt aplicate în formulă simplă (necombinate, Am, un caz) și combinate câte două (PD/C + Am, un caz). Vârfurile CRC/VII 3 și CRC/VII 4 prezintă și indicii de aplicare a tratamentului termic. Dat fiind efectivul redus al lotului respectiv, datele nu au expresivitate statistică minimă.
Urme de utilizare
Examinarea sistematică a suprafețelor cu ochiul liber, cu lupa și în microscopie optică de mică putere a întregului lot de piese de la CRC a relevat prezența combinată a mai multor tipuri de urme de uzură, care, cu un grad mai mare sau mai mic de probabilitate, sugerează funcționalitatea pieselor respective. Aproape nelipsite sunt urmele de tocire și de lustru, intense sau superficiale, ca și fracturile curente, rezultate prin aplicarea unor forțe laterale. Celelalte tipuri de urme de uzură decelate pe piesele studiate se referă la utilizări specifice ale tipurilor respective, având frecvență redusă și foarte redusă. Reamenajarea vârfurilor după fracturare pare rară (un caz clar, cel al piesei CRC/III 1); în schimb, frecventă pare a fi continuarea folosirii vârfurilor după fracturarea extremității distale. Datele relative la urmele de utilizare decelate pe piesele studiate sunt sintetizate în tabelul nr. 9.
Cultura Stareevo-Criș
Se constată următoarele tipuri de urme de uzură: tocirea/lustrul (Tc/L); fracturarea prin flexiune sau aplicarea unor forțe pe o direcție laterală în raport cu axul principal al piesei (FL). Aceste urme se combină în două cazuri și caracterizează, în mod curent, afectarea părții active a vârfurilor de os și a lingurilor, respectiv modificarea aspectului conferit prin fasonare/finisare. Tot vârfurile de os prilejuiesc și constatarea folosirii în continuare și după fracturarea extremității sau a părții distale (un caz); un vârf nu pare a mai fi fost utilizat după fracturarea extremității distale. Nu avem cazuri de reamenajare după fracturarea în timpul folosirii.
Cultura Turdaș
În cazul lotului atribuit culturii Turdaș se constată prezența următoarelor tipuri de urme de uzură: tocirea/lustrul (Tc/L); fracturarea prin flexiune sau aplicarea unor forțe pe o direcție laterală în raport cu axul principal al piesei (FL); fracturarea prin impact (FI); fracturarea prin presiune (FP); microretușe (Rt); striuri (Str); tasarea fibrelor țesutului compact (Ts). Aceste urme sunt indicii singulare de utilizare pentru piesa CRC/II 7 (microretușe) și pentru piesele CRC/II 3 și CRC/II 8 (tocire/lustru); de cele mai multe ori însă, ele se combină pe una și aceeași piesă și caracterizează, în mod curent, afectarea părții active a vârfurilor de os și a lingurilor, respectiv modificarea aspectului conferit prin fasonare/finisare; configurația combinațiilor este: Tc/L + FL (6 cazuri); Tc/L + FP; Ts + FI; Ts + Str + FI (câte un caz fiecare). Vârfurile de os prilejuiesc și constatarea folosirii în continuare și după fracturarea extremității sau a părții distale (trei cazuri); două piese nu par a mai fi fost utilizate după fracturarea extremității distale.
Cultura Petrești
Pentru vârful de tip I A7 a ca reprezentant unic al IMDA aparținând culturii Petrești se remarcă prezența urmelor de uzură următoare: tocirea/lustrul (Tc/L); fracturarea prin flexiune sau aplicarea unor forțe pe o direcție laterală în raport cu axul principal al piesei (FL).
Cultura Tiszapolgár
În lotul atribuit culturii Tiszapolgár avem prezența următoarelor tipuri de urme de uzură: tocirea/lustrul (Tc/L); fracturarea prin flexiune sau aplicarea unor forțe pe o direcție laterală în raport cu axul principal al piesei (FL). Aceste urme sunt indicii singulare de utilizare pentru două piese (Tc/L); în majoritatea situațiilor, ele se combină pe una și aceeași piesă și caracterizează, în mod curent, afectarea părții active a vârfurilor de os și corn, respectiv modificarea aspectului conferit prin fasonare/finisare; configurația combinațiilor este: Tc/L + FL (7 cazuri). Vârfurile de os prilejuiesc și constatarea folosirii în continuare și după fracturarea extremității sau a părții distale (trei cazuri); patru piese nu par a mai fi fost utilizate după fracturarea extremității distale.
Cultura Coțofeni
În lotul atribuit culturii Coțofeni se constată prezența următoarelor tipuri de urme de uzură: tocirea/lustrul (Tc/L); fracturarea prin impact (FI); striuri (Str). Aceste urme sunt indicii singulare de utilizare pentru trei piese (Tc/L); ele se combină pe una și aceeași piesă și caracterizează, în mod curent, afectarea părții active a vârfurilor de os și corn, respectiv modificarea aspectului conferit prin fasonare/finisare; configurația combinațiilor este: FI + Str (un caz); Tc/L + FI + Str (un caz).
Cultura Wietenberg
În lotul atribuit culturii Wietenberg sunt înregistrate următoarele tipuri de urme de uzură: tocirea/lustrul (Tc/L); tasarea fibrelor țesutului compact (Ts); fracturarea prin impact (FI). Aceste urme sunt indicii singulare de utilizare pentru o piesă (Tc/L); ele se combină pe o altă piesă (Ts + FI).
Funcționalitatea prezumată
Aspecte ale paleoeconomiei ilustrate de IMDA. Ocupații documentate. Caracterul habitatului. Analiza urmelor de uzură, ca și comparațiile cu situațiile decelate prin studiile paletnologice detaliază aspectele în conexiune cu ocupațiile documentate de artefactele IMDA: pentru vârfuri: perforarea și asamblarea pieilor și a materialelor textile (cusutul); împletitul fibrelor vegetale și animale; armă (pumnal, tipul I A22); armă de lovire (vârf de corn de tip I G9); unealtă de săpat sau afânat solul; pană pentru despicat lemnul; chasse-lame pentru debitajul materialelor litice; netezitor pentru prelucrarea lemnului și a pieilor; utilizarea instrumentarului domestic de tipul lingurilor-spatule pentru îngurgitarea alimentelor (rolul funcțional "banal" de linguri pentru mâncat) sau pentru curățarea făinii/a substanțelor colorante de pe râșnițele de tip plat; materii prime pentru fabricarea artefactelor diverse mai ales vârfuri din corn de cervide (cerb și căprior); podoabe elemente de colier (dinți perforați) și cochilii întregi perforate. Vârfurile domină în mod absolut toate loturile, de la cele banale, de tip I A1, la cele fabricate după o schemă mai complicată, aplicată sistematic, combinând mai multe procedee, în virtutea tradițiilor tehnice ale comunităților respective (Șa, PD/D etc.). Cum deja s-a subliniat, trebuie ținut seama și de posibilitatea ca unele artefacte să nu fie fabricate pe loc, ci aduse din așezările de origine, ceea ce limitează concluziile legate de procurarea materiei prime și practicarea unor ocupații, precum prelucrarea materiilor dure animale; este cazul probabil al lingurii-spatule CRC/I 5 și sigur al unor piese de podoabă, cum este brățara din cochilia scoicii Spondylus. Problema ocupării sezoniere (primăvară-toamnă) sau permanente a peșterii poate beneficia de argumentele oferite de studiul materialului paleofaunistic și al IMDA. Este vorba de estimarea vârstei de sacrificare a speciilor domestice și de sezonul vânării cervidelor de la care provin fragmente de neurocranii cu frontale păstrate; coarnele cu baza axului păstrată pot oferi, de asemenea, indicii prețioase asupra sezonului de achiziție (prin vânătoare bois de massacre sau prin culegere bois de chute). Posibilitatea de a "importa" artefacte fabricate în situl de bază este de luat în calcul și în cazul uneltelor de corn. În cazul artefactelor studiate, asocierea diverselor tipuri de piese din MDA ilustrează, în general, contextele curente domestice ale descoperirii in situ ale acestora și ale utilizării lor: este vorba de contexte de fabricare, de utilizare și de stocare sau de abandon (contexte intra-sit). Pentru lotul analizat lipsesc indiciile legate de contextele specifice de fabricare (arii de debitaj, "ateliere" etc.), aceasta și datorită lipsei datelor privind inventarul exact al complexelor de proveniență; unele piese tehnice (materii prime neprelucrate, eboșe, piese reamenajate, deșeuri) sunt în măsură să documenteze, de o manieră indubitabilă, prelucrarea MDA pe loc, în cadrul sitului respectiv. Ca și în multe alte situații studiate, este de acceptat ipoteza după care fabricarea artefactelor din MDA se făcea în contextul domestic și nu ilustra practicarea unui meșteșug specializat. Fiind vorba de un sit de peșteră, acesta era probabil ocupat permanent sau sezonier, în perioada primăvară-toamnă; gama tipo-funcțională a lotului IMDA analizat este compatibilă cu specificul activităților ipotetice derulate într-un astfel de sit; astfel, vânătoarea și creșterea animalelor și prelucrarea produselor rezultate din aceste ocupații de bază par să aibă un reflex preponderent în seria artefactelor discutate de noi: prelucrarea IMDA, a materialelor litice prin debitaj laminar, a pieilor, a fibrelor de origine vegetală și animală etc.
Cultura Stareevo-Criș
Amenajarea unui complex de tipul locuinței în interiorul peșterii ar pleda pentru o ocupare de mai lungă durată. Autorii cercetărilor opinează chiar pentru ocuparea permanentă a peșterii în etapa corespunzătoare culturii menționate. Aceeași concluzie pare a fi susținută de inventarul IMDA și de rezultatele analizei arheozoologice, prin decelarea sezonului de sacrificare a animalelor domestice, mai ales ovicaprine7.
Cultura Turdaș
Depunerile corespunzătoare acestui nivel sunt considerate a avea, cel puțin parțial, caracter ritualic. De aici concluzia unei ocupări speciale a sitului și, aparent, structura specifică a inventarului ceramic, ca și a celui din alte materiale. Piesele IMDA arată însă clar că avem de-a face și cu activități de achiziție (sacrificarea animalelor domestice, vânătoarea) și de prelucrare consecutivă a materiilor prime necesare IMDA (metapodii de ovicaprine și de cervide, coarne de cervide cerb și căprior). De asemenea, sunt indicii clare legate de utilizarea acestui instrumentar în derularea unor activități de producție: prelucrarea pieilor, a lemnului, împletitul etc. Datele diagnozei arheozoologice susțin o atare interpretare, sugerând ocuparea quasi-permanentă a sitului.
Cultura Petrești
Autorii cercetărilor pledează pentru caracterul ritualic al depunerii respective. Locuirea aparținând acestei culturi, cu totul sporadică, nu permite decât acceptarea ipotezei unei ocupări de scurtă durată, în timpul sezoanelor calde (primăvară-toamnă). Prezența unei singure piese IMDA, probabil aduse în sit din altă parte, pledează în favoarea acestei supoziții.
Cultura Tiszapolgár
Pe baza analizei depunerilor, autorii cercetărilor pledează pentru caracterul sezonier (anotimpurile calde, primăvară-toamnă) al ocupării sitului în etapa aferentă culturii menționate; este vorba, ipotetic, de o locuire propriu-zisă. Datele asupra IMDA și cele ale studiului arheozoologic au confirmat această concluzie.
Cultura Coțofeni
Depunerile respective sunt consistente și aparțin unor resturi de locuințe și alte structuri de locuire; pe această bază am putea avea în vedere ocuparea permanentă a peșterii în etapa aferentă culturii Coțofeni, ipoteză susținută și de datele relative la IMDA și de diagnoza arheozoologică.
Cultura Wietenberg
Vestigiile primului subnivel, incluzând mai multe complexe, de tipul gropilor și a două morminte de înhumație, ar putea indica un caracter ritualic și funerar al sitului. Subnivelul superior include resturile unor locuințe de suprafață, ilustrând, după inventarul ceramic, IMDA și datele studiului arheozoologic, ocuparea probabilă de caracter sezonier.
În tentativa noastră de biais diacronic de-a lungul celor cinci culturi prezente prin vestigii în situl CRC se constată, în general, frecvența utilizării metapodiilor de ovicaprine și a cornului de cerb; se înregistrează, în același timp, și recurgerea la materii prime insolite, precum segmentul de mandibulă, folosit pentru realizarea unui vârf de mari dimensiuni (cultura Tiszapolgár). Înregistrăm, de asemenea, predominarea vârfurilor diverse grupa tipologică I A, N = 36; în cadrul ei, cele realizate pe metapodii de ovicaprine și pe raze de corn de cerb sunt cele frecvente. Subliniem identificarea unui număr de opt tipuri noi, care completează lista tipologică elaborată în 1999. Trebuie evidențiată, de asemenea, raritatea unor piese la scara întregii arii de răspândire în România a culturii Stareevo-Criș, precum brățările din cochilii de scoici de origine mediteraneană Spondylus sp. (III G3 g); această grupă tipologică este prezentă în lot cu un exemplar, păstrat în condiții foarte bune. Din punct de vedere dimensional, singura grupă tipologică expresivă este aceea a vârfurilor (I A), dat fiind efectivul ei general cu valoare relativ înaltă în cadrul lotului (N = 36). Pe criteriul claselor de lungimi, se observă predominarea vârfurilor de clasă mică și medie (II și III). Debitajul înregistrează aplicarea unor procedee simple, precum percuția directă și fracturarea prin flexiune, percuția directă/despicarea sau percuția directă/cioplirea. Acestea se combină cu două-trei alte operații în scheme de debitaj complexe, care mai includeau și: abraziunea în suprafață și șănțuirea axială. Impactul probabil al folosirii uneltelor de tăiat/cioplit metalice (topor, cuțit de cupru și bronz) se înregistrează în prelucrarea MDA în cazul culturilor Coțofeni și Wietenberg. Predilectă apare recurgerea la șănțuirea axială în fabricarea vârfurilor pe metapodii de ovicaprine, în cadrul culturilor Stareevo-Criș, Turdaș și Tiszapolgár. Piesele tehnice din corn de cerb (eboșe și resturi de debitaj) documentează, în premieră pentru cultura Stareevo-Criș și fără analogii cunoscute, deocamdată, de noi, aplicarea unei scheme de debitaj în vederea obținerii, prin Șa, a unor eboșe (benzi de compacta). Piesele tehnice atestă, de asemenea, de o manieră indubitabilă, prelucrarea în cadrul sitului a metapodiilor de ovicaprine și de cervide, ca și a coarnelor de cervide (cerb și căprior). Procedeele fasonării și ale finisării sunt mult mai diversificate decât acelea aplicate în etapa debitajului, urmărindu-se atât obținerea formei definitive a obiectului, cât și amenajarea unor detalii morfo-tehno-funcționale specifice; de asemenea, aici se includ și: tratamentul termic; finisarea suprafețelor sau a perforațiilor (alezarea); amenajarea dispozitivului care servea la fixare prin suspendarea pe o fibră oarecare (perforații) etc. Observăm predominarea abraziunii multidirecționale ca procedeu de bază al fasonării. Perforarea este prezentă la amenajarea specifică pentru fixarea cozii vârfurilor de corn și la fasonarea obiectelor de podoabă, unde apare și șănțuirea axială. În cazul vârfurilor atribuite culturii Coțofeni percuția directă/despicarea pare un procedeu frecvent aplicat în etapa fasonării pentru obținerea unei porțiuni înguste a părții distale, pe care să se poată amenaja partea activă prin abraziune. Ca procedee rare constatate menționăm: retușarea, tăierea transversală, cioplirea cu ajutorul unei unelte metalice, excavarea țesutului spongios al cornului de cerb. Aplicarea tratamentului termic pare a fi frecventă, dar trebuie să avem în vedere și posibilitatea ca urmele specifice respective să se datoreze arderii accidentale. În ceea ce privește fixarea în suport, respectiv recurgerea la uneltele compozite prevăzute cu coadă, mâner sau piesele de podoabă atașate pe un fir sau fâșie de piele etc., remarcăm frecvența lor relativ redusă. Pentru fixarea transversală de tip negativ (perforație transversală) ne referim la vârfurile de tip I G9 și la dinții perforați; fixarea axială de tip negativ este aceea care privește cochiliile de tip III C1; netezitoarele de tip I B1 și I B7 erau foarte probabil fixate axial distal sau axial lateral într-un mâner de lemn (fixare axială de tip pozitiv). Examinarea sistematică a suprafețelor cu ochiul liber, cu lupa și în microscopie optică de mică putere a întregului lot de piese de la CRC a relevat prezența combinată a mai multor tipuri de urme de uzură, care, cu un grad mai mare sau mai mic de probabilitate, sugerează funcționalitatea pieselor respective. Aproape nelipsite sunt urmele de tocire și de lustru, intense sau superficiale, ca și fracturile curente, rezultate prin aplicarea unor forțe laterale. Celelalte tipuri de urme de uzură decelate pe piesele studiate se referă la utilizări specifice ale tipurilor respective, având frecvență redusă și foarte redusă. Reamenajarea vârfurilor după fracturare pare rară (un caz clar, cel al piesei CRC/III 1); în schimb, frecventă pare a fi continuarea folosirii vârfurilor după fracturarea extremității distale. Analiza urmelor de uzură, ca și comparațiile cu situațiile decelate prin studiile paletnologice detaliază aspectele în conexiune cu ocupațiile documentate de artefactele IMDA. În cazul artefactelor studiate, asocierea diverselor tipuri de piese din MDA ilustrează, în general, contextele curente domestice ale descoperirii in situ ale acestora și ale utilizării lor: este vorba de contexte de fabricare, de utilizare și de stocare sau de abandon (contexte intra-sit). Ca și în multe alte situații studiate, este de acceptat ipoteza după care fabricarea artefactelor din MDA se făcea în contextul domestic și nu ilustra, decât excepțional, practicarea unui meșteșug specializat. Efectivele pe culturi nu sunt prea consistente, ceea ce limitează semnificativ încheierile formulabile; este, de altfel, bine cunoscut că amplitudinea efectivului condiționează valabilitatea concluziilor. Prilejul de față este unul de aplicare integrală în premieră a protocolului de analiză asupra unor loturi IMDA aparținând culturilor Stareevo-Criș, Turdaș, Petrești, Tiszapolgár, Coțofeni și Wietenberg. Considerăm că datele etalate au valoare ilustrativă pentru fenomenul paleotehnologic abordat și devin un punct de referință pentru studiile viitoare. În acest sens, importantă este și identificarea tipurilor noi, definite cu acest prilej, care îmbogățesc repertoriul IMDA preistorice (I A21 I A25; I F11; I G9). Furnizate de descoperiri foarte recente, făcute în condiții optime, piesele aparținând IMDA din "Peștera de la Cauce" de la Cerișor oferă ocazia analizei unui lot relativ puțin consistent din punct de vedere numeric. Acest lot prilejuiește însă analiza unui efectiv important de vârfuri, care se evidențiază prin diversitate tipo-morfo-funcțională și parametri aparte, unele piese fiind, până acum, unicate în gama tipologică a IMDA preistorice din România. În încheiere, considerăm că aportul IMDA la elucidarea unor aspecte paleotehnologice și paleoeconomice specifice culturilor preistorice este în mod concludent ilustrat și prin analiza materialelor din așezarea din "Peștera de la Cauce", la care se pot raporta de acum înainte parametrii altor loturi, în proveniență din aceleași medii culturale [C. Beldiman, D. M. Sztancs]. |
