|
Raport |
În campania anului 2003 au continuat cercetările asupra necropolei medievale timpurii din acest punct și au fost dezvelite alte 10 morminte (M 33 M 42), ajungându-se astfel la cifra de 42 de morminte dezvelite până în prezent. Au fost trasate 4 secțiuni - S 33, S 34, S 35, S 36, S 37.
Materialul arheologic din inventarul mormintelor este constituit din ceramică și piese de metal, trebuind remarcată, în acest context, lipsa în continuare a materialului numismatic. În privința pieselor de lemn, piele sau materiale textile lipsa acestora este justificată de aciditatea naturală a solului, care face imposibilă conservarea lor, dar putem bănui prezența acestor materiale în legătură cu piesele de metal de care ar fi trebuit să fie atașate. În ceea ce privește obiectele din ceramică (vase depuse ca ofrandă) numărul lor a crescut, fiind descoperite alte trei morminte de femei care aveau depuse, fiecare, în zona parietală stângă un vas-borcan.
Inventarul metalic poate fi împărțit pe criterii de funcționalitate în două categorii: piese de podoabă și piese de echipament militar și de harnașament. Piesele de podoabă sunt în general simple și confecționate din metale neferoase (cupru sau bronz și argint) și reprezintă brățări, cercei, inele, zurgălăi, fiind descoperite atât în mormintele de bărbat cât și de femeie. Cerceii, din punct de vedere tipologic, fac parte din același tip reprezentat de brățări, cu secțiune rotundă, diametrul variind foarte puțin în jurul valorii de 30 mm, fiind deschiși și cu capetele ascuțite. Se evidențiază o regulă aproape generală în ceea ce privește poziția în care sunt descoperite brățările în mormintele de bărbat: pe antebrațe în apropierea coatelor.
Piesele de echipament militar descoperite sunt reprezentate mai ales de vârfuri de săgeată.
Din cercetările desfășurate până în prezent, putem spune că avem de a face cu o necropolă în cadrul căreia mormintele sunt organizate în șiruri, lucru caracteristic necropolelor medievale timpurii din orizontul Bjelo Brdo. Materialele descoperite în acest punct pot fi încadrate fără dificultate în perioada timpurie a evului mediu transilvănean (prima jumătate a secolului al X-lea și până la începutul secolului al Xl-lea), în acest sens existând corespondențe tipologice în mai multe puncte cercetate în spațiul intracarpatic. Descoperirea mormintelor cu vas permite o încadrare cronologică mai strânsă și așează necropola în orizontul cultural din care face parte și necropola de la Alba lulia - Stația de Salvare II.
În perioada 1945 - 2000 au fost făcute numeroase descoperiri de necropole datate pe baza materialelor descoperite în sec. X - XI: Cluj-Napoca - Str. Semeniculu1, Cluj-Napoca - Str. Plugarilor2, Hodoni Pocioroane3, Simeria Veche - Săulești, punctul În Vii4, Moldovenești5, Pîclișa6, Deva - Micro 157, Ghirbom - Gruiul Fierului8, Alba lulia - Stația de Salvare II9, Alba lulia - Str. Arhim. luliu Hossu10. Mormintele de la est de Tisa și din Banat aparțin unor luptători din a doua generație care au luat contact cu populația locală din aceste zone și cu cultura materială a acesteia11. Inventarul mormintelor din necropolele menționate mai sus caracterizează populația ungară aflată la a doua generație în spațiul panonic; absența săbiilor, coroborată cu tipul evoluat de scărițe, cu talpa arcuită spre interior, sunt elemente care pledează pentru datarea în a doua jumătate a secolului al X-lea. |
