|
Raport |
Turnul nou de poartă este plasat pe latura nord-vestică a monumentului medieval și face parte din prima etapă de lucrări din vremea lui Ioan de Hunedoara, fiind o construcție rectangulară (10,30 x 8,30 m), grosimea zidurilor la parter fiind de 2,60 m, cu rol de apărare, având trei niveluri, o dată cu sec. XVII devenind turn de poartă, rolul său militar fiind anulat prin amenajarea unor camere de locuit la etajele acestui turn. Din informațiile bibliografice, nu rezultă faptul că aici s-ar fi practicat intervenții arheologice anterioare.
Cercetarea, cu caracter de descărcare de sarcină istorică, este inițiată cu ocazia lucrărilor de instalare a țevilor de canalizare aparținând grupurilor sanitare din subsolul aripii nordice (aripa Matei) a castelului și-a afectat parterul turnului nou de poartă. A fost săpat un șanț plasat relativ oblic în perimetrul turnului, șanț cu lungimea de 5,60 m, ce se încheie cu un cămin de formă patrulateră cu dimensiunile de cca. 120 x 130 cm, continuat apoi printr-un alt tronson de șanț cu lungimea de 2, 20 m.
În ordinea excavării, au fost identificate mai multe niveluri de amenajare ale turnului:
- pardoseală actuală, din bolovani de râu dolomită, de dimensiuni mari, legați cu mortar, ce conține pietricele de mici dimensiuni.
- nivel gălbui, compact, format din dolomită granulată, în capătul dinspre curtea interioară a șanțului fiind înlocuită cu un nivel brun, cu multă dolomită în compoziție. Această înlocuire este datorată prezenței în această zonă a unui bloc turnat, format din beton și fragmente de dolomită.
- nivel brun, prăfos, cu dolomită de dimensiuni mari, aflat în strânsă legătură cu blocul de beton deja menționat, împreună având ca rol înălțarea nivelului pardoselii actuale în zona dinspre curtea interioară. Acest nivel se subțiază înspre V, dispărând la 4,20 m de capătul estic al șanțului.
- pardoseală veche, formată din bolovani de râu și fragmente dolomitice, bine păstrată, care prezintă între m. 3,46 - 3,70 (pe latura nordică a șanțului) rigolă, poziționată oblic, cu o adâncime de 0,20 m, pe fundul căreia a fost găsită, într-o stare de conservare relativ bună, o grinda de lemn, cu grosimea de 10 cm și lățimea de 20 cm.
- nivel brun deschis, compus din pietriș de râu măsurând între 20 40 cm, iar în extremitatea estică a șanțului acesta lipsind, în această zonă vechea pardoseală este dispusă direct pe un sol negru lutos.
- nivel brun albicios, ce conține dolomită de dimensiuni medii, granule de mortar precum și un bloc masiv de piatră, fasonat ce are pe el cantități mari de mortar, ce suprapune un nivel negru, lutos, similar cu cel surprins în partea estică a șanțului.
- nivel brun-gălbui, compus din dolomită de dimensiuni medii și mari, cu puține granule de mortar, fără liant, ce apare doar în capătul vestic al șanțului, în zona m. 5, plecând de sub blocul masiv de piatră din nivelul anterior, fiind suprapusă de o lentilă de mortar, cu aspect neted la suprafața superioară (între 1,53 1,55 m), de culoare gălbuie cu o grosime de cca. 5 cm.
- nivel negru, compact, ce conține material preistoric, care apare în alveolările prezente în stânca nativă. Menționăm faptul că în capătul vestic al șanțului, începând cu m. 5,10, având o lățime de 0,65 m, plecând de la nivelul actual al pardoselii până la adâncimea de 0,60 m, a fost sesizat un șanț, ce cuprinde două țevi pentru apă. Situația stratigrafică, deranjată în colțul de SE de același șanț, este diferită în zona căminului și a celuilalt tronson de șanț, în sensul că nivelurile de aici până pe lentila de mortar ce suprapune nivelul numerotat de noi cu cifra 7 din capătul vestic al șanțului, sunt deranjate de o intervenție ulterioară amenajării pardoselii actuale.
Succesiunea stratigrafică este următoarea, de sus în jos:
- pardoseală actuală din bolovani de râu și dolomită, de dimensiuni mari, legați cu mortar, ce conține pietricele de mici dimensiuni.
- nivel de culoare gălbui, alcătuit din nisip de carieră.
- pardoseală veche, formată din bolovani de râu și fragmente dolomitice (pardoseala fiind refăcută la momentul la care s-a practicat intervenția vizând stabilirea raportului dintre latura sudică a turnului nou de poartă și tronsonul de zid surprins și de noi, ce taie transversal turnul vestic de poartă).
- nivel cenușiu, cu pietriș de râu, cu grosimea de 0,12-0,20 m.
- nivel brun, afânat, care conține în parte fragmente de materiale de construcție (țigle, olane, mortar) și fragmente ceramice, în poziție secundară.
- nivel de culoare brun-cenușiu, cu fragmente mari de dolomită, fără liant.
- nivel ce coincide cu nivelul 7 din șanț.
- nivel preistoric, de culoare neagră (nivel 8 în zona șanțului). În jumătatea vestică a căminului, apare o porțiune de zid, din piatră fasonată, legată cu mortar, bine păstrat pe toată suprafața excavată. Partea superioară a acestuia este protejată printr-un amestec de mortar și dolomită de mici dimensiuni, având uneori chiar și 0,20 m grosime. Acest tronson de zid este suprapus de latura sudică a turnului nou de poartă, compus din blocuri mai mari de calcar dolomitic, sumar fasonate, legate cu mortar, spațiile dintre blocuri fiind rostuite. La adâncimea de 1,43 m s-a descoperit o lentilă de mortar, poros, cu resturi de dolomită, lentilă ce suprapune pe cea legată de zidul surprins pe partea vestica a căminului. La adâncimea de 1,72 m, sub cele două lentile de mortar ce țin cel mai probabil de amenajarea celor două tronsoane de zid, a fost surprins solul negru, cu aspect lutos, ce conține material preistoric, în care au fost săpate fundațiile celor două ziduri. Săparea celei de-a doua părți a șanțului demonstrează că intervenția ulterioară amenajării pardoselii actuale merge până în zidul vestic al turnului nou de poartă, capătul șanțului fiind considerat de noi zona în care pardoseala de piatră este înlocuită de pardoseala de lemn. Acest fapt face ca situația stratigrafică din al doilea tronson de șanț să fie identică cu cea din zona căminului în ceea ce privește nivelurile 1-4 cu specificarea că nivelul 4 nu a fost excavat în totalitate, avându-se în vedere problemele tehnice legate de lățimea șanțului (cca. 0,60 m), raportate la adâncimea la care trebuia să se ajungă, luându-se în calcul panta abruptă pe care o are stânca nativă în această zonă. S-a reușit, în schimb, stabilirea lățimii pe care o are zidul surprins în partea vestică a căminului, aceasta fiind de 1,20 m. La distanță de 1,60 m de marginea vestică a căminului, pe latura dinspre zidul sudic al turnului, la adâncimea de 0,69 m a fost identificat un pinten de zidărie, format din piatră rudimentar fasonată legată cu mortar grosier, cu un aspect neîngrijit, a cărui funcționalitate ne este dificil să o stabilim, având în vedere problemele tehnice mai sus menționate, care nu ne-au permis să stabilim adâncimea până la care merge respectivul pinten și forma acestuia. |
