|
Descriere |
Complexul aulic a fost edificat între secolele XIV - XVII. Ansamblul monumental, reședință a voievozilor Țării Românești (1397 - 1714), se întinde pe o suprafață de 29.000 mp. Reprezentative pentru arhitectură și arta românească, monumentele Curții Domnești cuprind elemente novatoare și soluții ce au influențat puternic epoca. Monumente principale sunt: ruinele Palatului domnesc (secolele XV - XVII); Biserica Mare (1584), cu pictura interioară (1697) și tabloul votiv Voievozii; Biserica Sf. Vineri (secolul al XV-lea); Turnul Chindiei, ridicat de domnitorul Vlad Țepeș (1456 - 1462); Casa Bălașa - azilul (1656); fortificațiile (secolele XVI - XVII), ruine. Deși principalele monumente existente aici datează din perioada de după Mircea cel Bătrân, săpăturile arheologice au scos la iveală o interesantă fortificație și casa numită a Pârcălabului, cât și alte vestigii datate în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, anterioare domniei lui Mircea cel Bătrân, puțin reprezentate acum în cadrul complexului muzeal.
Arta bisericească din epoca brâncovenească este reprezentată prin: pictură, veșminte preoțești, tipărituri, podoabe, mobilier, lespezi de mormânt, ceramică, arme, discuri ornamentale, fresce.
Deține bunuri culturale clasate în Tezaurul patrimoniului cultural național. |
