HOME

TRAVIATA


Operă în trei acte. Muzica de Giuseppe Verdi. Libretul de Fr. M. Piave după romanul "Dama cu camelii" de Alexandre Dumas-fiul.
Premiera a avut loc la 6 martie 1853, la Teatrul "La Fenice" din Veneția.

Acțiunea se petrece la Paris, la jumătatea secolului al XIX-lea.

ACTUL I. Petrecere în apartamentul Violetei Valery (soprană), una dintre cele mai frumoase și renumite curtezane din Paris. Gazdei îi este prezentat un tânăr, Alfredo (tenor) care, îndrăgostit, rostește un toast (arie și cor). Rămânând pentru o clipă singură, Violeta este dispusă să asculte mărturisirea tânărului și, mișcată de patosul și sinceritatea vorbelor lui, acceptă să-i acorde o întâlnire chiar a doua zi (duet). După plecarea musafirilor, Violeta rămâne, ca de obicei, singură. Atinsă de o boală incurabilă, tuberculoza, se sperie de intensitatea noilor sentimente pe care le încearcă, pe care însă ar dori să le înăbușe (arie).
ACTUL II. Căutând singurătatea, Violeta și Alfredo s-au retras la țară dăruindu-se cu totul, unul altuia (aria lui Alfredo). Cheltuielile casei însă depășesc veniturile Violetei care este nevoită să-și vândă întreaga avere. Aflând ce se petrece, Alfredo pleacă în grabă la Paris pentru a încerca să facă rost de bani. În lipsa lui, Violeta primește o invitație pentru balul pe care îl dă fosta ei prietenă Flora Bervoix. Viața de altădată nu o mai atrage, dimpotrivă, trecutul o apasă ca o pedeapsă în această viață nouă și fericită alături de omul care o iubește sincer și pe care, la rândul ei, îl iubește așa cum n-a mai iubit niciodată. Pe neașteptate, i se anunță vizita lui Georgio Germont, tatăl lui Alfredo (bariton) care, evocând trecutul ei vinovat, îi cere să renunțe la dragostea și fericirea de acum, redându-l pe Alfredo familiei și societății. La început, Violeta refuză hotărâtă, dar aflând că fiica lui Germont, sora Iui Alfredo, nu se va putea căsători atâta vreme cât acesta nu revine în casa părintească, singur și liber de orice legătură compromițătoare, ea acceptă sacrificiul propriei sale iubiri (duet).
Germont pleacă. Printre lacrimi, Violeta încearcă să-i scrie lui Alfredo. Acesta revine și nu-și poate explica zbuciumul și suferința iubitei sale. Violeta îl părăsește în fugă pentru a se urca într-o trăsură care pornește spre Paris. Pe drum, ea îi încredințează grădinarului o scrisoare pentru Alfredo. Din această scrisoare tânărul află că ea plecase pentru totdeauna. Sosirea tatălui nu-i poate alina suferința (aria lui Germont). Treptat, sentimentele lui se transformă într-o ură puternică. Alfredo jură să se răzbune pe aceea despre care crede că l-a înșelat.
ACTUL III. Tabloul I. În salonul Florei Bervoix (mezzo-soprană), se cântă și se dansează (cor și balet). Sosește AIfredo și, la scurt timp după el, Violeta la brațul baronului Douphol (bariton). Alfredo nu reușește să se stăpânească și le adresează celor doi cuvinte jignitoare. Violeta încearcă disperată să aplaneze cearta, dar cade zdrobită de durere și rușine atunci când Alfredo îi aruncă în față banii câștigați la jocul de cărți, drept plată pentru trecutele clipe de fericire. Toți cei prezenți iau apărarea Violetei. Baronul îl provoacă pe Alfredo la duel. Convins de dragostea și credința Violetei, bătrânul Germont sosit pe neașteptate îl acuză și el pe Alfredo, spunând că nu-și mai poate recunoaște fiul.
ACTUL III. Tabloul II. Deși doctorul o încurajează, doborâtă de boală și suferință, Violeta simte că nu mai are mult de trăit. Recitind scrisoarea primită de la bătrânul Germont află că Alfredo, știe tot adevărul și urmează să sosească. Tânăra femeie își adună ultimele puteri. Dar imaginea atât de schimbată pe care oglinda i-o arată îi spulberă din nou orice speranță (arie). Alfredo sosește și, îngenunchind la picioarele iubitei sale îi cere iertare. Cei doi îndrăgostiți își fac planuri pentru un viitor fericit (duet) pe care însă, moartea Violetei le va lăsa pentru totdeauna neîmplinite.

4 secole de teatru muzical, de Ana BUGA și Cristina Maria SARBU, București, Editura DU Style: 1999


Repertoriu curent
Copyright: cIMeC 2001