HOME

NUNTA LUI FIGARO


Operă buffă în patru acte. Muzica de Wolfgang Amadeus Mozart. Libretul de Lorenzo da Ponte după piesa cu același titlu de Beaumarchais.
Premiera a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheter din Viena.

Acțiunea se petrece la Sevilla în secolul XVIII.

ACTUL I. Într-o cameră din palatul contelui Almaviva (bas-bariton) valetul acestuia, Figaro (bariton), măsoară încăperea în lung și în lat pentru a reașeza mobila în timp ce Susanna (soprană), camerista contesei, și viitoarea lui soție pregătește ultimele accesorii ale rochiei de nuntă (duet). Aflând că această cameră îi este destinată după căsătorie, Susanna îi dezvăluie lui Figaro pericolele vecinătății cu apartamentele contelui care, insistent, îi tot face declarații de dragoste (duet). Indignat Figaro este hotărât să răstoarne planurile stăpânului. După plecarea Susannei, intră doctorul Bartolo (bas), fostul tutore al Rosinei, acum contesă și Marcelina, o menajeră mai în vârstă (mezzo-soprană) care, invocând o datorie pe care Figaro nu i-a plătit-o la timp, vrea să-l oblige pe acesta ca, în virtutea înțelegerii avute, să o ia de soție. Susanna aude și își bate joc de pretențiile bătrânei și caraghioasei femei. În schimb Bartolo, pentru a se răzbuna pe Figaro care l-a împiedicat să o ia el pe Rosina de soție, îi promite ajutorul. Pajul Cherubino (mezzo-soprană) e un tânăr nesăbuit care, din cauza tinereții și înflăcărării sale, intră în cele mai neplăcute situații. Surprins în camera verișoarei sale Barbarina (soprană), Cherubino se justifică spunând că venise să o roage pe Susanna să-i obțină iertarea fetei. Profitând de ocazie, îi face și cameristei o declarație de dragoste (duet). Pașii Contelui care se apropie îl obligă să se ascundă. Contele o exasperează din nou pe Susanna cu declarațiile lui. Sosirea profesorului de muzică Basilio (tenor), îl silește pe Conte să se ascundă. Din cuvintele lui Don Basilio reiese că pajul Cherubino ar fi îndrăgostit chiar de Rosina, soția contelui Almaviva. Furios, Contele iese din ascunzătoare. Pajul este și el descoperit, iar Almaviva hotărăște ca, drept pedeapsă, să-l trimită la unul dintre regimentele sale, pe câmpul de luptă, îndepărtându-l astfel atât de Susanna, cât și de Contesă. Vesel, glumind, Figaro face o descriere înspăimântătoare a vieții care îl așteaptă pe Cherubino, după ce acesta va fi îmbrăcat uniforma de soldat (cavatină). Profitând de neclaritatea situației, Contele amână nunta lui Figaro cu Susanna.
ACTUL II. În camera ei Rosina este convinsă că a pierdut dragostea Contelui (arie). Susanna și Figaro plănuiesc, cu aprobarea Contesei, să-i joace o festă Contelui drept răzbunare că nunta le-a fost amânată. Susanna îi va scrie Contelui o scrisoare cerându-i o întâlnire la care însă va merge Cherubino deghizat în hainele cameristei. Tânărul paj sosește și, îndrăgostit, îi cântă Contesei o serenadă (arie). Dar se aude vocea Contelui. Cuprinse de panică, Susanna și Contesa nu știu ce să facă. Susanna iese în grabă, iar Contesa îl închide pe Cherubino într-o încăpere alăturată. Câteva zgomote suspecte ca și refuzul Contesei de a deschide ușa către această cameră trezesc bănuielile Contelui. Însoțit de soția sa, el pleacă să aducă uneltele necesare pentru ca ușa să fie spartă. În lipsa lor, Susanna îi dă drumul lui Cherubino care sare pe fereastră, și îi ia locul. Găsind-o în cameră, surpriza contelui este mare. Doar grădinarul Antonio complică lucrurile venind să se plângă că cineva, care a sărit pe geamul de la camera Contesei, i-a stricat câteva răsaduri de flori. Figaro ia vina asupra lui, dar Contele nu pare prea convins. Intervenția grupului alcătuit din Marcelina, Bartolo și Basilio amână din nou nunta celor doi tineri.
ACTUL III. Fără știrea lui Figaro, dar la insistențele Contesei, Susanna îi scrie Contelui un bilet chemându-l la o întâlnire în grădină, pe înserat (duet). Rosina este hotărâtă să se ducă de astă dată ea însăși la această întâlnire îmbrăcată în rochia cameristei. În urma unor discuții Marcelina descoperă că Figaro este fiul ei și al doctorului Bartolo, copilul furat încă din leagăn. În cele din urmă Contele este obligat să accepte căsătoria valetului său cu Susanna. În timpul oficierii căsătoriei Susanna îi strecoară biletul.
ACTUL IV. În grădină, la lumina razelor de lună, Barbarina caută acul cu care fusese sigilat biletul Susannei, sigiliu pe care Contele o rugase să-l înapoieze cameristei, ca semn al acordului său (arie). Figaro o surprinde și află încurcata poveste a acului. Crezându-se înșelat chiar la începutul căsătoriei sale, Figaro se lasă pradă furiei împotriva tuturor femeilor din lume (arie). În întunericul nopții apar două umbre. Sunt Contesa și Susanna care și-au schimbat rochiile. Rămasă singură, Susanna dă glas dragostei sale curate pentru Figaro (arie). Încurcăturile se țin lanț: Cherubino o ia pe Susanna drept Contesa și îi declară insistent dragostea lui. Contele face și el declarații pretinsei Susanna care este de fapt propria-i soție. Doar Figaro, perspicace, își recunoaște iubita datorită glasului și amândoi urmăresc amuzați farsa. În final, Contele este nevoit să ceară iertare în fața tuturor pentru frivolitatea lui. Figaro și Susanna își redobândesc încrederea și fericirea.

4 secole de teatru muzical, de Ana BUGA și Cristina Maria SARBU, București, Editura DU Style: 1999



Copyright: cIMeC 2001