La sud-vest de punctul central al intersecţiei celor două axe principale de circulaţie s-a construit o grandioasă basilică civilă numită forensis. Iniţial s-a crezut că este o construcţie din epoca Traiană^1.. Edificiul servea pentru desfăşurarea vieţii civile a oraşului constantinian. Basilica are o suprafaţă de 18 x 50 m, cu axul lung orientat nord-sud şi compartimentată în trei nave, cu două rânduri de coloane de mari dimensiuni. S-au păstrat in situ doar câte 18 baze de coloane pe fiecare aliniament. Accesul se făcea atât dinspre cardo, cât şi din decumanus maximus. Laturile lungi sunt prevăzute cu "contraforţi" (12 pe fiecare latură).
Construcţia probabil avea acoperiş în şarpantă^2.. În partea de sud se păstrează urma unui zid (înregistrat pe planul ridicat de arh. Fakler), care despărţea un gen de tribunal.
Basilica civilă a apărut ca o necesitate în societatea romană bazată pe autonomia orăşenească. Fiecare oraş avea o comunitate de cives romani (cetăţeni romani), un mic senat - ordo decurionum - şi magistraţi aleşi pentru un termen de doi ani. Viaţa orăşenească - administrativă şi organizatorică, politică şi comercială - se desfăşura în forum - piaţa centrală. În imediata vecinătate a forumului se construia o basilica pentru întâlnirile comerciale, politice şi juridice.

Basilica forensis de la Tropaeum Traiani este asemănătoare celei de la Pompei, având ca şi aceea, pe axul lung, vis-à-vis de intrarea principală latura îngustă un spaţiu rezervat. În general, aceste construcţii aveau nava centrală supraînălţată faţă de cele laterale. În nivelul superior se practicau galerii, loc de întâlnire şi de plimbare.
Descrierea unei basilici şi al rostului ei a fost transmisă de Vitruvius (V,1). Basilica de la Tropaeum se înscrie în parametrii descrişi de Vitruvius.
În epoca constantiniană, la Tropaeum se păstra organizarea municipală^3.. În sec. V-VI rostul basilicii civile va decădea progresiv. Iniţial s-au adosat basilicii forensis, pe latura de răsărit, o serie de tabernae, iar în frontul nordic s-a construit o sală lungă şi îngustă, cu absidă spre est. Dată fiind risipirea notelor din cursul săpăturilor conduse de Gr. Tocilescu la moartea acestuia, putem doar presupune funcţionalitatea acestui adaos cu absidă. Săpăturile au descoperit pe latura de răsărit numeroase chiupuri, în care se păstrau, probabil, cereale şi alte produse alimentare, până în ultima fază de existenţă a cetăţii.
Nu ştim dacă în această epocă finală aici mai funcţiona un centru comercial sau tabernae-le au făcut loc unor locuinţe modeste. Din rapoartele de săpături am aflat că s-au descoperit ziduri "barbare", care compartimentau basilica. Aceasta este dovada că în epoca târzie s-a abandonat complet viaţa civică. Cercetările recente au constatat că anterior edificării basilicii s-a produs un puternic incendiu şi autorii consideră că basilica ar putea fi construită cel mai devreme în vremea lui Septimius Severus^4..