170. Rogova, com. Rogova, jud. Mehedinți

Punct: La Cazărmi

Cod sit: 113475.02

Colectiv: Gabriel Crăciunescu - responsabil, Cristian Manea (MRPF Turnu Severin); Mihai Sîrbu (UV Timișoara), Ion Cornel Băltean (Univ. Alba Iulia) - studenți

Situl pe care îl cercetăm de mai mulți ani este situat în județul Mehedinți, comuna Rogova, punct "La Cazărmi", la 2 km E de această localitate.

Stațiunea se află situată pe malurile râului Blahnița, pe o luncă aproape plată, într-o fostă zonă mlăștinoasă, acum desecată. Această luncă este înconjurată pe trei laturi de dealuri înalte, situate la distanțe de 1 - 5 km de stațiunea noastră, pe lângă care se scurg precipitațiile strânse din acest mare con colector.

Primele cercetări sistematice au fost începute aici în 1995. S-a lucrat în fiecare an cu excepția lui 1999. Stațiunea este cunoscută de acum 25 ani, când un canal de desecare a mlaștinilor din zonă a secționat situl pe direcția N - S.

Cercetările au pus în evidență existența unor locuiri din epoci diverse:

- perioada de tranziție la epoca bronzului - cultura Coțofeni;

- epoca bronzului - cultura Verbicioara, fazele I și V;

- Hallstatt - cultura Basarabi;

- Latène - locuire dacică;

- Ev Mediu timpuriu - cultura Dridu.

Nivelul Verbicioara este cel mai consistent, celelalte perioade fiind marcate de straturi foarte subțiri. Ca urmare a acestui fapt stațiunea este importantă pentru informațiile pe care le oferă referitor la prima fază a culturii Verbicioara, substratul pe care se formează, modul de realizare a construcțiilor, modul de organizare a unei așezări, precum și alte elemente ce lipsesc din cercetările întreprinse în așezarea eponimă a acestei culturi. Dacă în anii anteriori am încercat să stabilim care sunt limitele de N și E ale așezării, în acest an ne-am propus să vedem cât se întinde așezarea în V, să obținem o eventuală necropolă. Am încercat să ne facem o idee referitor la faptul dacă locuințele de suprafață și semibordeiele sunt contemporane sau au fost folosite în perioade diferite.

Cercetările din anul 2000 au fost făcute prin intermediul a trei suprafețe (două cu dimensiunile de 8 x 8 m și a treia cu dimensiunile de 4 x 8 m), situate la N de S. VII din anii anteriori. Drept rezultat au fost descoperite patru locuințe aparținând culturii Verbicioara și o a cincea locuință, desfăcută parțial, care aparține culturii Coțofeni. Din cele patru locuințe două erau de suprafață și erau marcate de fragmente ceramice la care se adăugau bucăți de chirpic. Pământul negru, de mlaștină, nu ne-a permis să sesizăm existența unor gropi de la stâlpii de susținere ai acestor locuințe. Pe podeaua locuințelor, neamenajată, au fost găsite mai multe vase, unele întregi altele fragmentare, dar care ne permit să ne formăm o imagine mai exactă asupra repertoriului ceramicii Verbicioara. În această campanie am găsit primele două obiecte de bronz în nivelul epocii bronzului de la Rogova: un ac de cusut, în perfectă stare de conservare și o sârmă de bronz cu secțiunea ceva mai groasă, ce reprezintă un fragment de la un obiect de podoabă.

Locuințele adâncite în sol au fost sesizate în malul râului Blahnița. Ele au fost taluzate și astfel s-a putut observa că fiecare avea câte o groapă pentru strângerea excesului de umiditate. Aceste gropi erau făcute către una din laturile lungi ale locuințelor și aveau diametru de peste un metru, fiind mult mai mari decât cele găsite în anii anteriori. La locuința nr. 1 se observă pe două margini pământ cruțat, care a servit drept lavițe în momentul funcționării. Tot din această locuință provine o ceașcă aproape întreagă care datează întregul complex în faza I a culturii Verbicioara. Din cealaltă locuință găsită în malul râului provine o bucată de lemn bine conservată, pe care intenționăm să o supunem unor analize cu 14C.

În zona celor două bordeie, pe malul celălalt al Blahniței, se află urmele altor două complexe. Este vorba despre un capăt de locuință și restul gropii interioare de strângere a surplusului de umiditate, cea mai mare parte a acestei locuințe fiind distrusă de râul ce are o albie foarte lată în acest sector. Al doilea complex distrus este marcat doar de fundul gropii ce corespundea unei alte locuințe și ea distrusă de râu.

A cincea locuință a fost găsită în suprafața II și din ea nu am cercetat decât un capăt lat de aproape 3 m și ușor curbat. Materialele din această locuință aparțin culturii Coțofeni, printre ele amintind două cești cărora le lipsea doar toarta. În unele gropi din suprafețele I și II am găsit câteva fragmente ceramice din prima epocă a fierului asociate cu câteva piese din fier: un fragment de fibulă, un topor plat cu două aripioare laterale și un dorn. În nivelul Verbicioara am găsit și o scoică marină perforată. Ceramica acestui nivel ne-a oferit câteva forme de vase aproape întregi și un decor cu elemente care se întâlnesc pe ceramica Bronzului mijlociu din Banat.

Întregul material arheologic se afla depozitat la MRPF, unde au început să fie tratate și restaurate unele piese.

În viitor, cercetarea va stabili limitele așezării Verbicioara, precum și ale așezării Coțofeni. Avem în vedere și punerea în evidență a unor locuiri din alte perioade precum Hallstatt, Latène și Evul Mediu timpuriu, care în acest moment sunt semnalate de descoperiri izolate care nu sunt reprezentate de un strat de cultură. Sperăm să putem descoperi necropola acestei așezări, ceea ce ar avea o importanță deosebită ținând seama de faptul că până în prezent nu se cunoaște nici o necropolă Verbicioara. Considerăm că cercetarea pe o suprafață mai mare ar putea clarifica problema existenței unui orizont Gornea - Orlești. Până acum acest gen de materiale apare în procent foarte mic și nu îl socotim parte integrantă culturii Verbicioara, o moștenire din perioada anterioară.

Bibliografie

1. G. Crăciunescu, Cultura Verbicioara în județul Mehedinți, Drobeta, VII, 1996, p. 35 - 48

2. G. Crăciunescu, L’Age du Bronze moyen et final au nord du Danube, à l’est des Portes de Fer; în : Die Kulturen des Bronzezeit in dem Gebiet des Eisernen Tores, Bukarest, 1998, p. 115 - 138

3. G. Crăciunescu, Contribution à l’etude de la culture Verbicioara. La station archéologique de Rogova (dép. de Mehedinți), Thraco-Dacia (sub tipar)

4. G. Crăciunescu, Cultura Verbicioara la Rogova, jud. Mehedinți, Drobeta, X, (sub tipar)

Résumé

Le sit archéologique se trouve dans le département de Mehedinți, comunne de Rogova, sur le bord de la rivière Blahnița, point "La Cazărmi". Les fouilles ont mis en évidence des habitations de différentes époques:

- âge du Bronze - culture Verbicioara;

- Hallstatt - culture Basarabi ;

- Latène - habitation dacique ;

- début du Moyen Âge - culture Dridu.

Le mieux représentée s’avère être la culture Verbicioara, les autres habitations étant marquées par des couches minces et discontinues. Les fouilles de l’an 2000 ont visé l’obtention des informations sur le niveau Verbicioara situé au centre du site. On a mis au jour quatre habitations Verbicioara et le coin d’une cinquième, appartenant à la culture Coțofeni. Les premiers objets témoignant la culture Verbicioara à Rogova ont été une aiguille et un fragment de boucle d’oreille.

Pour les autres époques nous signalons un vase et deux tasses Coțofeni, une hache en fer du Hallstatt et une pointe de flèche du début du Moyen Âge. Les recherches à suivre se proposent de découvrir le côté ouest du site et l’existence d’une nécropole dans la zone.