33. Bucure演i

Punct: Str綦le演i - M緅c緋e演i

Colectiv: Panait I. Panait - responsabil (UCDC Bucure演i); Vasilica Sandu - Cuculea - responsabil de sector (MMB)

Situl arheologic "Str綦le演i-M緅c緋e演i" se afl 螽 partea de NE a municipiului Bucure演i, pe malul st滱g al r漉lui Colentina. Vestigiile istorice au fost identificate 螽 urma unor cercet綖i de suprafa iniiate de Muzeul Ora滾lui Bucure演i 螽 cursul anului 1960. Suprafaa pe care se 螽tindea situl era teren agricol, sf漷tecat de excavaia unei cariere de nisip 槐 de amplasamentele pieselor bateriei antiaeriene din acest sector, aflat 螽 funciune 螽 timpul celui de-al doilea r罳boi mondial. 姷 toamna t漷zie a anului 1960, s-a efectuat un sondaj, concomitent cu investigaiile din punctele Str綦le演i - Lunca, B緋easa, Alba . a.

Denumirea 螽gem緋eaz numele cartierului de azi "Str綦le演i" cu cel al satului medieval "M緅c緋e演i", disp綖ut 螽c din secolul al XVI-lea. 姷 urma celor peste 20 de campanii, diferite ca amploare, au fost semnalate dovezi preistorice (neolitic, bronz), slabe urme geto-dacice, vetre de a榷z綖i din secolele II - III, IV, VI - VII, X - XI, XIV - XVI, dispuse pe o suprafa de circa 11 000 m2, care au f綷ut ca situl acesta s fie unul din obiectivele majore ale arheologiei bucure演ene. Cele 39 de seciuni care au caroiat terenul, permit formularea unor concluzii privind tipul de a榷zare, de locuin, inventarul unora din a榷z綖ile din centrul C滵piei Rom滱e, ritul de 螽morm滱tare 螽 secolele XIV - XVI, instalaii tehnice 螽 domeniul me演e滾gului ol綖iei, reducerii 槐 prelucr綖ii fierului, etc.

De la 螽ceputul investigaiei, partea de V a staiunii era ocupat cu c漮eva gospod綖ii particulare, situaie care nu a permis atunci extinderea s綯綟urilor. Fiind pe malul st滱g al unui p漷毃a care izvora din p緂urea Mogo榣aia, deci cu posibilitatea irig綖ii, gospodarii foloseau intensiv acest teren, f綷滱d imposibil abordarea arheologic. Transform綖ile intervenite dup anul 1989 au 螽lesnit restructurarea zonei prin demolarea caselor modeste 槐 螽ceperea construirii unui ansamblu de vile particulare, la a c綖ui proiectare nu s-a inut seama de existena unui sit arheologic protejat de legislaia 螽 vigoare. Constructorii au 螽ceput excavaiile, intercept滱d obiective de interes istoric, situaie pe care nu au anunat-o. 姷 cursul unei deplas綖i de control pentru verificarea st綖ii de conservare a siturilor arheologice de pe malurile Colentinei bucure演ene, au fost constatate stric綷iunile f綷ute sitului Str綦le演i - M緅c緋e演i. Muzeul Municipiului Bucure演i, a f綷ut demersurile necesare, av滱d sprijinul logistic din partea beneficiarului construciilor, 槐 fiind ajutat de un mic grup de studeni de la Universitatea Cre演in "Dimitrie Cantemir" din Bucure演i, a trecut concomitent cu supravegherea continu綖ii excavaiilor mecanice pe 螽tregul 榮ntier la identificarea 槐 s綯area manual a complexelor arheologice ap綖ute numai 螽 profilele casetelor pentru construirea subsolurilor cl緂irilor A 槐 B, prin deschiderea casetelor arheologice 1 - 3, la s綯area unui 榮n (S. XXXIX) cu lungimea de 60 m, l裻imea 槐 ad滱cimea de 1 m, perpendicular pe muchia terasei care, avea s serveasc parial pentru construirea fundaiei incintei estice a ansamblului de locuine 槐 la salvarea inventarului de interes 演iinific.

Ca bilan general, campania de salvare din anul 2000 a mai permis cercetarea a 11 locuine, 5 gropi menajere, o vatr 螽 aer liber 槐 un morm滱t de inhumaie. Num綖ul total pentru 螽tregul sit Str綦le演i - M緅c緋e演i se ridic p滱 螽 prezent la 160 locuine 槐 283 morminte din necropola nr. 2 (secolele XV - XVI) 槐 74 morminte din necropola nr.1 (secolele XIV - XV), etc.

Topografic s-a constatat c locuitorii stabili ai a榷z綖ilor din diverse epoci au folosit difereniat terasa promontoriului, aflat la confluena pe st滱ga a p漷毃a滾lui Mogo榣aia cu r漉l Colentina. Sectorul acesta de V a fost preferat, 螽 mod deosebit de locuitorii a榷z綖ilor din secolele VI - VII, IX - XI 槐 de cei din faza final ce se 螽cadreaz 螽 secolul XVI. Mai slabe sunt dovezile din secolele II - IV 槐 aproape absente cele care provin din faza 螽firip綖ii satului M緅c緋e演i, datat cu mai multe emisiuni monetare de la Mircea cel B綟r滱 槐 Mihail I.

Stratigrafic, 螽 acest sector al sitului, unde lucraser utilaje mecanice grele, s-a constatat 螽 toate profilele o situaie aproximativ asem緋綟oare:

1. Strat arabil cenu槐u, tasat, gros de 0,1 - 0,15 m, care corespunde locuirii moderne 槐 care a deranjat partea superioar a stratului feudal.

2. Strat negricios, m罳綖os, gros de 0,15 - 0,25 m, corespunz綟or satului feudal "M緅c緋e演i".

3. Strat negricios, bogat 螽 c綖bune, tasat, gros de 0,2 - 0,25 m, aparin滱d a榷z綖ilor din secolele X - XI; VI - VII 槐 II - IV.

4. Strat castaniu-negricios, tasat, gros de 0,15 -0,2 m, care aparine zonei periferice a a榷z綖ilor din epocile preistorice: epoca bronzului (culturile Tei 槐 Glina III) 槐 neolitic (cultura Boian).

5. Strat castaniu, de 0,5 - 0,6 m.

6. Stat de loess, urm綖it p滱 la -3 m (ad滱cimea s綯綟urii 螽 榮ntier).

I. A榷zarea din secolele VI - VII p. Chr. Pe suprafaa afectat de lucr綖ile de construcie au mai fost interceptate 槐 s綯ate integral trei locuine. Bordeiul nr. 150 a fost descoperit 螽 S. XXXIX 槐 C. 1. Avea groapa rectangular cu colurile rotunjite 槐 podeaua neamenajat, la -0,75 m de la nivelul de c緄care al epocii. Cuptorul era oval-alungit 螽 plan (0,58 x 0,80 m) cu 螽緄imea de 0,3 m, p綼trat 螽 partea vestic p滱 la curbura bolii 槐 cu vatra u榣r albiat aflat la nivelul podelei locuinei. Fusese s綯at 螽tr-un bloc de p緆滱t cruat 螽 colul nordic. Avea pereii ar槐 la ro滾 pe 5 cm grosime, crusta pietrificat groas de 1 cm pe vatr 槐 de 0,5 cm pe peretele estic, ea fiind absent din vechime pe cel vestic. Pe vatr s-a g綼it un strat subire de cenu箝, deasupra c綖eia z綷eau p滱 spre bolt v緄綟uci 螽tregi 槐 fragmentari de form tronconic sau de trunchi de piramid, amestecai cu c漮eva fragmente de oale 槐 tipsii.

Bordeiul nr. 151, a fost cercetat 螽 caseta 2. Avea groapa poligonal, podeaua neamenajat, la -0,75 m de la nivelul de c緄care al epocii 槐 cuptorul 螽 colul estic, distrus 螽ainte de sosirea noastr 螽 榮ntier. Din el nu se mai p綼tra dec漮 p緆滱tul ars al vetrei ovale (0,55 x 0,75 m), aflat la circa 10 cm deasupra podelei locuinei 槐 o aglomerare din v緄綟uci, oase de animale 槐 fragmente de vase, aruncat din vechime 螽 partea lui st滱g, pe podea, peste un stat de cenu箝, gros de 2 - 3 cm. Locuina nr. 152 a fost cercetat 螽 caseta nr. 3. Avea groapa rectangular cu colurile rotunjite, podeaua neamenajat, la -0,4 m de la nivelul de c緄care al epocii 槐 cuptorul s綯at 螽 p緆滱tul cruat din colul de SE, 螽 afara spaiului de locuit. Cuptorul, de form aproape rotund 螽 plan (1,30 x 1,35 m) 槐 cu vatra albiat, avea partea inferioar 螽 stratul castaniu-negricios 槐 bolta (g綼it distrus) 螽 stratul negricios contemporan locuinei. Gura de foc, lat de 0,55 m era la 12 cm deasupra podelei. Pereii fuseser lipii 槐 erau ar槐 la ro滾 pe 5 cm grosime. Pe vatr se formase crust pietrificat, care lipsea din vechime 螽 partea central. 姷 interiorul lui s-au g綼it numai c禓iva v緄綟uci 槐 fragmente de oale. Av滱d 螽 vedere tipul, forma 槐 dimensiunile, acest cuptor se pare c a fost folosit pentru coacerea p毃nii. Pe latura estic a gropii locuinei, 螽 apropierea cuptorului se afla o ni箝. Spre latura nordic, deasupra podelei s-a g綼it o zon de cenu箝 groas de 5-8 cm care provenea probabil de la arderea lemnelor 螽 cuptor.姷 locuine nu s-au constatat gropi de st滎pi, trepte-lavie sau trepte de cobor漷e 螽 interior 槐 nici urme de incendiere. Umplutura gropilor, format din p緆滱t de culoare cenu槐e-negricioas cu lentil綖i castanii coninea fragmente de c綖bune, chirpici 槐 puin ceramic din repertoriul specific celei de-a doua jum綟裻i a secolului VI, un fragment de fusaiol 槐 dou pietre de ascuit.

II. A榷zarea din secolele X - XI p. Chr. Din aceast a榷zare s-a descoperit o locuin puin ad滱cit 螽 p緆滱t (B. 156) 槐 un bordei (B. 153).

Locuina 156, de form dreptunghiular 槐 podeaua neamenajat aflat la -0,72 m, a fost s綯at parial, restul volumului ei r緆滱滱d conservat 螽 peretele estic al S. XXXIX. Pe poriunea investigat nu s-a surprins instalaia de foc. Bordeiul 153 avea groapa de form rectangular 槐 cuptorul amenajat 螽tr-o ad滱citur s綯at la -0,25 m sub nivelul podelei, l滱g peretele nordic al locuinei. Pe podeaua neamenajat, aflat la -1,2 m de la nivelul actual de c緄care, z綷eau buc裻i mari de lipitur ars care p綼trau amprentele nuielelor. Aproximativ 2/3 din volumul acestui bordei a r緆as conservat "in situ". Umplutura gropilor conine o cantitate mare de c綖bune a c綖ui prezen indic folosirea intens a materialului lemnos. Inventarul se compune 螽 exclusivitate din fragmente ceramice dridoide, 螽cadrate 螽 categoria vaselor cu decor striat. Ceramica cenu槐e cu motive 螽 lustru este rar, ceea ce ne determin s plas緆 aceste vestigii 螽 secolele X - XI. Recentele descoperiri confirm observaia c a榷zarea medieval timpurie se aglomera 螽 aceast parte a promontoriului, unde 螽 s綯綟urile anterioare au fost surprinse suprapuneri de case 槐 instalaii de foc.

III. A榷zarea din secolul XVI (satul M緅c緋e演i). Au fost interceptate 槐 cercetate o locuin de suprafa (B. 160), trei locuine u榣r ad滱cite (B. 154, 157 槐 158), dou bordeie (B. 155 槐 159), cinci gropi menajere (Gr. 1 - 5), care iniial, probabil, au fost folosite ca gropi de provizii 槐 o vatr de foc 螽 aer liber. Dintre locuine, numai 157, 158 槐 159 au fost s綯ate integral, celelalte parial, restul volumului lor r緆滱滱d conservat 螽 pereii casetelor 榮ntierului. Satul M緅c緋e演i s-a 螽firipat 螽 secolul XIV 螽 jurul cimitirului s綦, 螽 prezent cercetat arheologic. Un veac mai t漷ziu, vatra rural s-a extins at漮 螽 amonte c漮 槐 spre terasa a doua a Colentinei. Locuinele surprinse 螽 anul 2000 se g綼esc la circa 300 m V de nucleul satului aparin滱d extinderii maxime a acestuia. Ele sunt u榣r ad滱cite 螽 p緆滱t, 螽scriind o form patrulater. Nu au avut instalaii de foc 槐 amenaj綖i interioare. Podeaua nu p綼tra urme de amenajare. Acoperi滾l lor era din paie, a榮 cum arat cenu榮 depus 螽 gropi. Gropile de provizii / menajere au avut profilul 螽 form de clopot, pereii near槐 槐 fundul plat. Vatra de foc cu diametrul de 0,8 m 槐 p緆滱tul ars la ro滾 pe 3 - 4 cm grosime, f綖 crust pietrificat a ap綖ut 螽 S. XXXIX 槐 este de tipul celor folosite 螽 scopuri casnice, 螽 aer liber. Materialul arheologic recoltat extrem de s綖綷綷ios, const滱d numai 螽 c漮eva fragmente de vase, sugereaz abandonarea ordonat a acestor case, care s-a produs dup anii 1560. Plasarea lor 螽 teren nu confirm o dispunere ordonat 螽 funcie de eventuale ulie.

IV. Necropola nr. 2 (secolele XV - XVI). 姷 timpul s綯綖ii casetei pentru construirea subsolului cl緂irii B, s-a interceptat M. 283. Este orientat V - E 槐 teritorial reprezint cea mai vestic descoperire din aceast necropol, cercetat parial 螽 s綯綟urile din anii 1960 - 1981. Zona bazinului 槐 picioarele au r緆as conservate "in situ" 螽 peretele estic al casetei. Materialul arheologic (sp緄at, marcat, parial restaurat, 螽 curs de desenare 槐 analizare structural), documentaia grafic 槐 fotografic sunt p綼trate la Muzeul Municipiului Bucure演i.

Situl Str綦le演i - M緅c緋e演i, deosebit de important pentru arheologia bucure演ean, figureaz pe Planul Urbanistic al Municipiului Bucure演i ca zon protejat, 槐 螽 acest sens, se vor face 螽 continuare demersuri 螽 vederea stop綖ii amplas綖ii de noi construcii, pentru ca suprafaa lui (螽 prezent teren arabil) s poat fi conservat 螽 forma actual. Dac nu se va reu槐, se va impune beneficiarilor de teren suportarea cheltuielilor pentru desc綖carea de sarcin arheologic 槐 se va trece la cercetarea exhaustiv, cu metode arheologice, pe suprafeele afectate. Descoperirile f綷ute p滱 acum sunt 螽 curs de prelucrare 演iinific, conform standardelor, 螽 vederea valorific綖ii lor 螽tr-o monografie.

Bibliografie

1. Margareta Constantiniu, Panait I. Panait, Ioana Cristache - Panait, 泳ntierul arheologic B緋easa - Str綦le演i, CAB, II, 1965, p. 75 - 237;

2. Margareta Constantiniu, Panait I. Panait, 泳ntierul B緋easa - Str綦le演i. Cercet綖ile din sectorul M緅c緋e演i (1964-1966), Bucure演i, 6, 1968, p. 44 - 64;

3. Margareta Constantiniu, S綯綟urile arheologice de la Str綦le演i - 1967, Bucure演i, 7, 1969, p. 12 - 28;

4. Margareta Constantiniu, A榷z綖i din secolele II - IV e. n. pe teritoriul Bucure演ilor, 螽: Izvoare arheologice bucure演ene, 1978, p. 34 - 38;

5. Panait I. Panait, Margareta Constantiniu, 泳ntierul arheologic Str綦le演i - M緅c緋e演i, MCA, XV, Bucure演i, 1983, p. 529 - 531;

6. Panait I. Panait, Prezene monetare 螽 vatra satului M緅c緋e演i pe Colentina - Bucure演i (sec. XIV - XVI), 螽: Faetele istoriei. Existene, identit裻i, dinamici, Bucure演i, 2000.

Résumé

Les recherches efectuées dans la station archéologique "Str綦le演i - M緅c緋e演i" au cours des années 1960-1981 ont mis en lumiere établissements superposés: vestiges néolithiques (la civilisation Boian) et de l'殟e du bronze (les civilisations Glina III et Tei); habitats des IIe - IVe; VIe - VIIe; Xe - XIe; XIVe - XVe et XVe - XVIe siecles, aussi deux nécropoles des XIVe - XVe et Xve - XVIe siecles. Au cours du mois juiilet 2000 ont été declanchées des fouilles archéologiqus a caractere de sauvegarde dans le secteur de ouest de la station, non-exploré encore, car ici suivait se développer de travaux de constructions civiles. On a découvert: trois habitations appartenant des VIe - VIIe siecles; deux habitations des Xe - XIe siecles; six habitations, cinq fosses ménajeres et une 漮re en plein air de XVIe siecle; un tombe a inhumation de la nécropole des XVe - XVIe siècles.