Valentin TIMARU

Adresa:
400079 Cluj-Napoca, Academia "Gheorghe Dima", Str. I.C. Brãtianu nr.25
P.O. Box 195, O.P. no. 1 (adresa personală)
E-mail: v_timaru@yahoo.com

Născut pe 16 octombrie 1940 la Sibiu.

STUDII MUZICALE. Secţia pedagogică la Conservatorul "Gheorghe Dima" Cluj (1959-1964) cu Vasile Herman (teorie-solfegii şi forme muzicale) Lucian Surlaşiu, Dorin Pop (dirijat), Gh. Merişescu, Romeo Ghircoiaşiu (istoria muzicii), Erwin Junger, Cornel Ţăranu (armonie), Max Eisicovici, Liviu Comes (contrapunct), Ioan Remus Nicola, Traian Mârza (folclor), Tudor Jarda (aranjament coral), Wilhelm Demian (orchestraţie), George Ciolac, Radeş Eva (pian), Mircea Breazu (canto), Petre Sbârcea (citire de partituri).
Secţia compoziţie (1965-1968) la Conservatorul "Ciprian Porumbescu" Bucureşti cu Alfred Mendelsohn, Anatol Vieru (compoziţie), Tudor Ciortea, Carmen Petra, Ştefan Niculescu (forme muzicale), Aurel Stroe (orchestraţie), Vinicius Grefiens (citire de partituri), Zeno Vancea (contrapunct); întrerupe studiile de compoziţie în anul V.
Continuă studiile de compoziţie la Cluj (1970-1972) cu Sigismund Toduţă (compoziţie), Max Eisicovici (fugă), Jodal Gabor (orchestraţie).
Doctor în muzicologie la Conservatorul din Cluj (în anul 1982 sub îndrumarea lui Romeo Ghircoiaşiu) cu teza Simfonismul enescian.

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ. Profesor de muzică la Şcoala generală şi Liceul din Buftea (1964-1968), inspector cu probleme muzicale la Comitetul pentru cultură al judeţului Cluj (1968-1970), asistent (1970-1976), lector (1976-1990) - la disciplinele Teorie-solfegii, Forme muzicale şi Orchestraţie - la Conservatorul "Gh. Dima" Cluj, profesor din 1990 - titularul disciplinei de Forme şi analize muzicale - la Academia de Muzică "Gh. Dima" Cluj.
Din 1992 conducător de doctorat la specialitatea stilistică muzicală.
Este Profesor onorific al Universităţii "Transilvania" din Braşov (1996).

PREMII, DISTINCŢII. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004); premiile Uninunii Compozitorilor pe anii 1986, 1993, 1995, 2003; Premiul Academiei Române (1993).

CREAŢIA

Prezenţe lexicografice:

Popescu, Mihai - Repertoriul general al creaţiei româneşti - supliment, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1987, p.77, 128, 150, 175-176

*** Men of Achievement - IBC Cambridge, Sixteenth ed. 1995, p.461;

*** Clujeni ai secolului 20 (dicţionar esenţial) - ed. Casa cărţii de ştiinţă, Cluj, 2000, p.317;

*** The New Grove Dictionary of Music and Musicians - second edition, Vol 25, 2000, p. 478;

*** Who's Who în România - ed. princeps 2002, Ed. Pegasus Pres, Bucureşti, 2002, p.664;

*** International Who's Who in classical music - 2005, ediţia 21.

Creaţia scenică (titlurile enumerate în lista creaţiei au fost prezentate cel puţin o dată în concerte publice):

Lorelei operă în două părţi, pe un libret de Mariana Vartic (după o idee de Ionel Teodoreanu) (1989)

Ciuleandra balet în două acte, pe un libret de Alexandru Iorga şi Livia Tulbure (după o idee de Liviu Rebreanu) (1999-2000)

Muzică vocal-simfonică:

CANTATE

Toate drumurile duc, cantată pentru cor mixt, pian şi percuţie pe versuri de Lucian Blaga (1971)

Mihai vodă Viteazul, cantată pentru cor mixt, bariton şi orchestră pe versuri de Dumitru M. Ion (1976)

Meşterul, cantată pentru cor mixt, recitator şi orchestră pe versuri de Nicolae Labiş (1980)

Daţi-mi un trup voi munţilor, cantată pentru cor mixt, orgă şi percuţie pe versuri de Lucian Blaga (1992) - oratorii

Cântece de vremuire, oratoriu liric pentru cor mixt, cor de copii, solişti şi orchestră pe versuri populare (1979)

Pe urmele mioriţei, oratoriu liric pentru cor mixt, solişti vocali şi orchestră pe versuri populare (1984)

Liturghia solemnă, (Missa solemnis) cor mixt, solişti şi orchestră (Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur) (1999)
Înregistrare: CD, 2002

Muzică simfonică:

Moment elegiac, schiţă simfonică (1970)

Concert pentru vioară şi orchestră (1976)

Vocalize II, schiţă pentru ansamblu de coarde (1979)

Variaţiuni pe un cântec popular, pentru ansamblu de coarde (1980)
Publicat: Bucureşti, Editura Muzicală, 1986

Omagiu lui Enescu, poem pentru vioară solo şi ansamblu de coarde (1980)
Publicat: Bucureşti, Editura Muzicală, 1986

Dublu concert pentru contrabas, percuţie solo şi orchestră (1980)

Simfonia I (1972)

Simfonia a II-a (musica per Ungaretti) (1988)

Simfonia a III-a (Mioriţa) (1988)

Simfonia a-IV-a (sinfonia giocosa) (1990)

Simfonia a V-a (sinfonia da requiem) (1999)
Înregistrare: dublu CD, 2004

Muzică de cameră:

Variaţiuni pentru pian (1963)

Sonata pentru pian (1965)

Sonata pentru oboi solo (1967)

Cvartetul de coarde nr.1 (1968)

Sonata pentru contrabas pian şi percuţie (1971)

Cvintet cu harpă (1977)

Miniaturi pentru pian (1980)

Pif-puf-puf, piesă pentru pian şi percuţie (1988)

Colind - in memoriam Toduţă, pentru cvartet de coarde, bandă magnetică şi percuţie (1991)

Cvartetul de coarde nr. 2, (1992)

Tuba mirum - in memoriam Bodor Tibor, pentru cvartet de tromboni (1993)

Musik für Molly Bloom - 3 piese pentru un percuţionist (1993) - Elegie pentru flaut şi pian (2001), Meditaţii pentru clarinet solo (2003), Cvintet de clarinete (2004)

Muzică vocală:

Cântece de miezul nopţii, lieduri pentru bas şi pian pe versuri de Labiş, Blaga, Bacovia şi Arghezi (1974)

Cântece pe versurile Anei Blandiana (1975)

Parodii vocal-instrumentale, pe versuri de Topârceanu (1987)

Cântece pe versuri de Blaga, (1992)

Creaţie corală:

Diptic pentru cor mixt, pe versuri populare (1962)

Cântecele pădurii, pentru cor mixt (1973)

Vocalize, pentru cor mixt (1974)

Coruri pe voci egale, 15 cântece de copii în câte 5 variante progresive fiecare (1975)

Colo susu, pentru cor mixt (1976)

Toaca, pentru cor mixt, (1976)

Trei coruri pe versuri de Blaga, pentru cor mixt, flaut, 2 vcl., 2 cbs (1977)

2 Cântece aromâneşti, pentru cor de femei (1977)

Slobozâ-ne gazdă-n casă, pentru cor mixt (1977)

Mândru-şi cânt-un cerb în codru, pentru cor mixt (1979)

Cântece pentru copii instrumente şi jucării muzicale (1980)
* Premiul Uniunii Compozitorilor pe anul 1986

Musica per Ungaretti, 8 miniaturi corale (1980)
Publicat în: "Antologia corală de muzică religioasă şi cultă", vol. III, Oradea, 2004

Din cântecele Mariei, rapsodie corală (1981)
Publicat în: "Antologia corală de muzică religioasă şi cultă", vol. II, Oradea, 2003

Colinda fetii, pentru cor mixt (1982)

Cântecul cununii, pentru cor mixt (1982)

Vara, poem pentru cor mixt, pe versuri de Coşbuc (1983)
Publicat în: "Antologia corală de muzică religioasă şi cultă", vol. II, Oradea, 2003

Muzică pentru Eminescu 5 poeme coral-instrumentale (1983-1986)
1] Peste vârfuri, cor.igl, harpă, vibr.şi cor mixt, 2] Lacul cl, fg, harpă şi cor mixt
3] Prin nopţi tăcute fl, 2 corni,cor mixt 4] Dintre sute de catarge, pian, percuţie şi cor mixt 5] Se bate miezul nopţii cbs, percuţie, cor mixt.

Clin-clin, pentru cor mixt (1987)

Sara bună, cor mixt (1987)

Pogorît-o pogorît, cor mixt (1988)

Sculaţi gazde-Coborît-o coborît, variantele pentru cor de copii (1988)

Moş Crăciun, cor mixt (1990)

Nu fi gazdă supărat, cor mixt (1990)

Elegie, Coral, coruri mixte (1992)
Publicat în: "Antologia corală de muzică religioasă şi cultă", vol. I, Oradea, 2002

10 cântece în canon, pentru cor pe voci egale (1992)
Publicat: Ed. Litografia Academiei de Muzică, 1992

Liturghia Sfântului Ioan Gură-de-Aur, pentru cor mixt, clopote şi percuţie (1994)
Publicat în:Premiul Uniunii Compozitorilor pentru anul 1995

Troparul Naşterii, cor mixt (1971)
Publicat în: "Antologia corală de muzică religioasă şi cultă", vol. I, Oradea, 2002

Tatăl Nostru, cor mixt (1995)
Publicat în: "Antologia corală de muzică religioasă şi cultă", vol. I, Oradea, 2002

In memoriam Inocentii (memoriei lui Inochentie Micu Clein), cor mixt (1997)
Publicat în: "Antologia corală de muzică religioasă şi cultă", vol. I, Oradea, 2002

O ce veste ca la Boarta, cor mixt (1998)

Cântece de bejenie, ciclu de coruri mixte (2002)
Publicat în: "Antologia corală de muzică religioasă şi cultă", vol. II, Oradea, 2003

Ala-bala, pentru cor de copii, pian şi 2 soprane solo (2003)

Studii de Muzicologie:

Schiţă de sistematică a modurilor - Lucrări de muzicologie nr.6, Cluj, 1970

Sisteme de intonaţie - Lucrări de muzicologie nr.8-9, Cluj, 1979

Organizări sonore în prima jumătate a secolului XX - Lucrări de muzicologie nr.10-11, Cluj, 1979

Diapazonul şi sistemele de intonaţie - Lucrări de muzicologie nr.12-13, Cluj, 1979

Analiza simfoniei de cameră a lui George Enescu - vol. Centenarul George Enescu, Ed. Muzicală Bucureşti, 1981

Tudor Jarda portrait - Revista Muzica /9-1984

Analiza fugilor pentru vioară şi violoncel solo - Litografiat Conservatorul Cluj

Aspecte ale formei vectoriale în creaţia enesciană - Artes 1 / 1995 Academia de Arte Iaşi

Câteva consideraţiuni asupra gramaticii muzicii psaltice - Revista Muzica nr.1 /1996

Observaţii asupra genului muzical - Revista Muzica nr.2 / 1998

Postumitatea lui Enescu - Artes 2 / 1999 Academia de arte Iaşi

Configurarea metaforei între vizual şi auditiv - Artes 2 / 1999 Academia de arte Iaşi

Despre conceptul de modulaţie prin structură - Artes 4/ 2003 Universitatea de Arte "George Enescu" Iaşi;

Imnul ca expresie fundamentală a practicii muzicale de tradiţie apostolică - Seminarul Internaţional de Imnologie, Timişoara, 11-14 mai 2004

A susţinut comunicări ştiinţifice, referate, conferinţe, emisiuni radio şi Tv. A publicat studii,. eseuri, cronici în revistele Muzica, Lucrări de muzicologie (Cluj), Făclia (Cluj), Adevărul de Cluj, Steaua, Actualitatea muzicală, Artes (Iaşi). A susţinut comunicări ştiinţifice, referate, conferinţe, emisiuni radio şi Tv. A publicat studii,. eseuri, cronici în revistele Muzica, Lucrări de muzicologie (Cluj), Făclia (Cluj), Adevărul de Cluj, Steaua, Actualitatea muzicală, Artes (Iaşi), participant cu comunicări la Simpozioanele internaţionale "George Enescu" (ed. 2001, 2003)

Cărţi tipărite:

Morfologia şi structura formei muzicale (Tratat de forme, vol I)
Litografiat Academia de Muzică Cluj, 1990

Simfonismul enescian
Publicat: Ed. Muzicală, Bucureşti, 1992
* Premiul Uniunii Compozitorilor pe anul 1993, Premiul Academiei Române pe anul 1993

Principiul Stroficităţii
Litografiat Academia de Muzică Cluj (Tratat de forme vol. II), 1994

Compendiu de forme şi analize muzicale
Publicat: Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 1997

Ansamblul muzical şi arta scriiturii pentru diversele sale ipostaze
Editura Institutului Emanuel, Oradea, 1999

Muzica noastră cea spre fiinţă
Publicat: Editura Axa Botoşani, 2001

Dicţionar noţional şi terminologic
Publicat: Ed. Univ. Oradea, ediţia I 2003, ediţia II 2004

Analiza muzicală între conştiinţa de gen şi conştiinţa de formă
Publicat: Editura Universităţii Oradea, 2003
* Premiul Uniunii Compozitorilor pe anul 2003

Extrase din presă

"Impulsurile creatoare ale lui Valentin Timaru nu sunt stînjenite de povara acelor obsesii tehniciste atît de frecvente la ora actuală, îndeosebi la nivelul tinerei generaţii de compozitori, căreia-i aparţine. Preocupările sale sunt concentrate în exclusivitate asupra transpunerii pe plan artistic a unui conţinut cît mai bogat în idei şi sentimente, fapt care duce însă în chip firesc şi la relevarea unor elemente originale de suprastructură."
Casiu Barbu. - În: Revista Steaua, 7 iulie 1979, "Valentin Timaru sau echilibrul creaţiei"

"Variaţiuni pe un cîntec popular - în interpretarea orchestrei Dinu Lipatti a Conservatorului "Gheorghe Dima" - de Valentin Timaru, este o lucrare aşezîndu-se limpede în continuitatea stilistică a unor capodopere ale şcolii româneşti de compoziţie" .
Viorel Creţu - În: Revista Muzica, nr.1-2 / 1982, "Concert de muzică contemporană"

"Compozitorul clujean Valentin Timaru s-a afirmat în viaţa muzicală a ţării noastre cu lucrări ce pot fi succint caracterizate ca fiind generate de confluenţa în spaţiul sonor al proiecţiilor sensibile ale melosului popular cu tehnici de compoziţie mai noi".
Emiliu Dragea - În: Revista Muzica, 6 iunie 1982, "Variaţiuni pe un cîntec popular de Valentin Timaru"

"... recitalul din creaţia compozitorului Valentin Timaru surprinde realmente conturul unei personalităţi distincte. Cele cinci titluri înscrise în programul recitalului atrag atenţia asupra unei dominante: muzica lui Valentin Timaru există prin echilibrul dintre tradiţie şi inovaţie".
E. Cornescu - În: Ziarul "Făclia", 9 martie 1984, "Muzică de Valentin Timaru"

" Concertul Valentin Timaru a fost în măsură să sublinieze în mod elocvent personalitatea unui compozitor ajuns la anii maturităţii creatoare...Prin creaţia sa se distinge în componistica clujeană-atît de dăruită, de altfel, de personalităţi- printr-un lirism care dezvăluie o natură discretă, reflexivă cu acces în zonele profund încărcate de sens ale cuvîntului (scris sau nescris) căruia îi dă glas. Firescul muzicii sale este rodul unor esenţiale sublimări, al unui meşteşug componistic pe deplin asimilat şi în afara oricăror ostentaţii".
Nicolae Brînduş - În: Revista Muzica nr.4, aprilie 1984, "Cluj-Napoca"

"... Valentin Timaru se apropie cu bun succes de poetica blagiană, avînd toate instrumentele de investigaţie de a sonda adîncimea şi frumuseţea acestei lumi mirifice ... corul şi ansamblul de instrumente asociate corului ating o treaptă elevată a discursului. Fragmentul asociat rîndurilor: unde arde patima, /unde cîntă lacrima constituie o pagină de referinţă în literatura muzicală nouă".
Sigismund Toduţă - În: Revista Tribuna nr.7, 12 februarie 1987, "Lucian Blaga cîntat de compozitorii clujeni"

"Ceea ce impresionează în noua simfonie semnată de Valentin Timaru este ambianţa generală a unei eufonii obţinută în afara melosului şi armoniei modale cu nuanţă personală. Mai simplu spus, ea sună plăcut, melodios. O muzică eliberată de crispări şi angoase. Simfonia a III-a Mioriţa este un pas înainte făcut (nu oricum) de compozitorul clujean".
Radu Ţuculescu - În: Revista Tribuna nr.24, noiembrie 1988, "Simfonia a III-a Mioriţa de Valentin Timaru"

"Colind in memoriam Toduţă-1992, primă audiţie absolută- este impresionantă exprimare a inefabilului. Timaru a găsit ceea ce putea fi (poate unicul elocvent) purtător de mesaj: mioriticul".
Elena Şorban - În: Revista Tribuna, 2-8 aprilie 1992, "Portret în timp"

"Nu de puţine ori am subliniat acest atribut al creaţiei lui Timaru: lirismul; un lirism de cea mai nobilă sorginte enesciană tributar unui filon folcloric discret, neostentativ, profund şi vibrant în acelaşi timp".
Cristina Monica Damian - În: Ziarul Tribuna Ardealului, 21 ianuarie 1993, "Certitudinea valorii; Lorelei de V.Timaru"

"Ultimii ani de creaţie ai compozitorului Valentin Timaru, creaţie al cărei evantai se dechide larg de la lucrări camerale până la lucrări de mari dimensiuni ca opera Lorelei, conturează tot mai clar un stil Valentin Timaru. Este greu de sintetizat în câteva cuvinte acest stil, aşa cum este greu - dacă nu imposibil - a descrie o muzică prin cuvinte".
Diana Ioan - În: Revista Actualitatea muzicală I/oct 1993, "Cu adevărat din suflet"

"Putem considera această muzică semnată responsabil de Valentin Timaru ca o continuare firească a creaţiei româneşti de cameră a compozitorilor Marţian Negrea, Zeno Vancea, Paul Constantinescu, etc, un cvartet de coarde ce, credem noi, va rămâne în istoria muzicii româneşt".
Emiliu Dragea - În: Ziarul Adevărul de Cluj, 11 octombrie 1999, "Quo vadis musica?"

"... Valentin Timaru crede cu obstinaţie în vocaţia individului de a fi el însuşi şi de a se exprima ca atare, indiferent de curentele estetice sau de conjuncturile socio-politice ale unui moment anume. De aceea, am certitudinea că Valentin Timaru poate fi considerat, fără rezerve, ca unul dintre reperele morale şi civice ale ultimelor decenii ale secolului XX".
Despina Petecel-Theodoru - În: Revista Actualitatea muzicală, I/ian 2001, "Valentin Timaru"