HOME
OPERA NAȚIONALĂ DIN BUCUREȘTI
[Version français | English Version]     [ARHIVĂ STAGIUNI]
Opera Natiionala din BucurestiTradiția teatrului liric românesc numără mai mult de două secole. Încă din 1772, la București, era semnalată prezenta unei trupe de operă. În 1836, concertul de sfârșit de an, dat de elevii Școlii de Muzică și Declamație, atrăgea atenția nu doar asupra frumuseții muzicii de operă, ci și a unor tinere talente precum Eufrosina Vlasto, care avea să facă o carieră internațională. În cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea mulți alți interpreți români și-au câștigat celebritatea pe renumite scene ale lumii. Faima unor interpreți ca Elena Teodorini, Hariclea Darclée, Margareta Iamandi-Nuovina, Zina de Nori, Grigore Gabrielescu, Dimitrie Popovici-Bayreuth s-a creat într-un spațiu cultural care a inclus Scala din Milano, Opera din Paris, Metropolitan House sau Opera din Petersburg.
Prima companie românească de operă se datorează însă lui George Stephănescu. Începând din 1885, ea a funcționat ca o secție a Teatrului Național. Din păcate, lipsită fiind de un sprijin material oficial, aceasta companie și-a încetat activitatea în 1902. Companii particulare înființate de elevi ai lui George Stephănescu, dar și cântăreți de renume, români și străini, stagiune după stagiune, au întreținut însă pasiunea publicului pentru artă lirică. Prezența spectacolelor de operă s-a impus de la sine, ca o necesitate culturală.
Înființarea în 1919, a "Societății lirice" care, doi ani mai târziu, trecând sub oblăduirea statală, a devenit Opera Română, marca sfârșitul unei etape frământate și, totodată, începutul unei activități stabile. Spectacolul inaugural al noii instituții a fost, el însuși, un eveniment deosebit, la 20 decembrie 1921 cu opera "Lohengrin" de Wagner, sub bagheta lui George Enescu. Jean Athanasiu, George Folescu, George Niculescu-Basu, Emilia Gutzianu, Florica Cristoforeanu, Traian Grozăvescu, Viorica Ursuleac, Margareta Metaxa, Maria Cebotari, Constantin Stroescu, Dimitrie Onofrei sunt doar câțiva dintre cei care au conferit strălucire spectacolelor românești. Eforturile artiștilor lirici de a da formă concretă unui teatru de operă au fost susținute de compozitori importanți, creatori ai muzicii unor spectacole de răsunet. Printre ei: Eduard Caudella, Constantin Dimitrescu, Tiberiu Brediceanu, Mihail Jora, Paul Constantinescu. Succesul s-a datorat și unor mari dirijori ca George Georgescu, Ionel Perlea, Alfred Alessandrescu, Egizio Massini, Jean Bobescu ș.a.
De 75 de ani încoace, prima scenă lirică a țării a cunoscut o activitate intensă. Repertoriul a cuprins mai mult de 150 de titluri de opere și de balet, de o mare varietate, însumând marele repertoriu universal. O atenție deosebită a fost acordată și creației românești, care a cunoscut o remarcabilă dezvoltare datorită creației unor compozitori precum George Enescu, Gheorghe Dumitrescu, Alfred Mendelsohn, Zeno Vancea, Mircea Kiriac, Cornel Trăilescu, Laurențiu Profeta ș.a.
Noul local al Operei Române, ridicat în 1953, a oferit un cadru mai somptuos unei activități deja existente și deosebit de bogate. Pentru prima oară însă, Opera devenea o instituție în sine, desprinsă de spectacolele de operetă sau de teatru, împreună cu care funcționase până atunci. Continuând acele frumoase și îndelungate tradiții la care ne refeream, soliștii Operei Române s-au afirmat, an de an, generație de generație, atât pe scenele românești, cât și pe acelea străine. Cântăreți ca Petre Ștefănescu-Goangă, Zenaida Pally, Nicolae Herlea, Arta Florescu, Elena Cernei, Octav Enigărescu, Magda Ianculescu, Valentin Teodorian, Mihail Arnăutu, David Ohanesian, Nicolae Florei, Garbis Zobian, Cornel Stavru, Dan Iordăchescu, Teodora Lucaciu, Lella Cincu, Iulia Buciuceanu sau balerini ca Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Valentina Massini, Gheorghe Cotovelea, Alexa Mezincescu, Ileana Iliescu, Magdalena Popa, Gelu Barbu, Eugen Marcui, Ioan Tugearu ș.a. au dus departe în lume renumele talentelor românești. Participarea la mari concursuri internaționale cum sunt acelea de la Geneva, Toulouse, Vercelli, Verviers, Sofia, Moscova sau Salzburg, ca și numeroase turnee peste hotare, au configurat rezultate cu totul deosebite. Numeroși artiști de mare talent și faimă își desfășoară activitatea în cadrul Operei Române care, de câțiva ani încoace, a devenit o instituție de rang național. Numărul lor este deosebit de mare și nu putem, în spațiul acestor rânduri, să-i menționăm pe toți. Ei asigură însă, seară de seară, continuitatea unei strălucite tradiții.

Marina PREUTU (ONB)
Caietul-program nr.1, 1997


[Opere (Opera Houses)]
Copyright: cIMeC