Smaranda OŢEANU-BUNEA, critic muzical Cronica muzicală on-line     HOME
DECEMBRIE
(Smaranda Oţeanu-Bunea – 9 decembrie 2010)
11 luni aștept venirea lui DECEMBRIE-cel friguros, cu rafale aspre de vânt, cu ghețuș, poate și cu fulgi de nea... Toate lunile sunt frumoase, în felul lor, dar Decembrie mă copleșește. Se aprind luminile pe la case, tot omul face cît poate ca să aștepte sărbătorile. Ba vine Moș Niculae, ba vine Sf. Spiridon – cel făcător de minuni (și am simțit miracole pe pielea mea, pentru că sunt născută de ziua Sf. Spiridon), vine Crăciunul, vine ANUL NOU... Dacă ești sănătos și cu mințile întregi, nu poți să nu simți că în aer plutește Sărbătoarea, dincolo de toate problemele lumii. Și, dacă mă gândesc bine, în Decembrie am avut și momente nefericite, de răscruce.

Dar tot în Decembrie am lansat, în urmă cu 12 ani și OPERA COMICĂ. Am avut, poate, cele mai palpitante turnee – din India până în Canada, Statele Unite, am făcut schimbări neașteptate pentru destinul companiei – vezi titluri ieșite din tipare, precum PRIMĂVARA MAGNOLIILOR (după Regalul de toamnă – un mozaic muzical coregrafic foarte dinamic, sprințar, o împletire de celebre arii de operă, musical, canzonete, dansuri incendiare plămădite de neliniștitul, dar foarte talentatul Vali Roșca, urmează KIDS SHOW-un carusel vesel cu ritmuri de la Connect R, Juanes, pănă la șlagăre de ultimă oră).

DECEMBRIE, pentru mine înseamnă, energie, strălucire – care nu prea știu de unde vin, dar îmi dau puterea să trec peste tot felul de mizerii, pe care altcineva le-ar putea transforma în tragedii antice. Ca să nu mai spun că numeroase PREMII le-am primit tot în decembrie...; poate o fi Luna premierilor, în fine... Iar la recentul eveniment VIP 2010 am fost încântată, măgulită și, mai ales uimită că Maestrul BORȘAN, i-a adunat sub aceeași cupolă, făcându-i să-și zâmbească, și pe Raluca Turcan, și pe Ioan Hollender, și pe Petre Roman sau Hunor Kelemen... Mare minune!

DECEMBRIE are har, are magie... Nici nu trece de 1 si pe strada mea cea liniștită, de vreo 10 ani, cel puțin, apare pe înserat o mică fanfară de Moș Crăciuni, care la fiecare poartă deapănă colinde. Au instrumente ca lumea, cântă bine, nu prea credeam că se plimbă în frig, ore în șir, doar pentru ceva bănuți. I-am întrebat și mi-au spus că dacă împlinesc acest ritual, le merge grozav anul viitor…
O-HO-HO !

Până una alta, eu îl caut pe MOȘUL la Rovaniemi, mor de plăcere că nu-i dau pace copii din toată lumea, încerc să mă bucur de fiecare clipă.
Suntem la mijloc de DECEMBRIE... Mai e mult pînă departe.
Copyright: cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2010