CROCHIURI MUZICALE
POVESTE DE CRĂCIUN
(Smaranda Oțeanu-Bunea – 11 decembrie 2014)

Niciun CRĂCIUN fără povești, colinde, dansuri… Așa s-a întâmplat în fiecare stagiune la OPERA COMICĂ PENTRU COPII și ar fi fost curios pentru fanii acestei scene atît de iubite, să nu fie prezente și în acest DECEMBRIE. Astfel, POVESTE DE CRĂCIUN este un spectacol mozaic în care copiii o revăd pe IOANA BITERE cântând „Decembrie”, pe OANA ȘERBAN în „My Fair Lady”, ansamblul de balet amintind de „Frumoasa din pădurea adormită”, de „Pygmalion”, minunații noștri soliști de operă, la vreme de colindat, intonând cu determinare, așa cum au făcut an de an și în săli mai mari, arhipline (vezi SALA POLIVALENTĂ) și pe scene în aer liber – „DOM, DOM”, „MOȘ CRĂCIUN”... Cine este „regina balului” însă? VIORICA PETROVICI, care, cu muntele ei de talent, de scenograf plin de fantezie, a dat Marelui FOYER, strălucirea sărbătorii mult așteptate, împodobind coloanele de marmură cu liane de lumini, lansând un joc de brazi albi încărcați de globuri, desenând arcade de luminițe la intrarea în sală… O feerie care se continuă cu scena străjuită de un impunător brad adevărat, non stop conectată la inspirate proiecții care să dea savoare fiecărui moment. Adică, un imens ecran care te invită să vezi cum se valsează la Palat, cum sună „O, ce veste minunată!” în fața imaginii cu Ieslea cea sfântă…

O POVESTE DE CRĂCIUN, de care te bucuri ori de câte ori o asculți, iar atunci când intervine și vreo noutate – cu atât mai bine. Fără îndoială, surpriza o aduc copiii de la CONTRAPUNCT, de ani buni parteneri ai OPEREI COMICE, pe care BRENDA PETRE, cu talentul ei i-a transformat în mici și simpatici MOȘ CRĂCIUNI, neobosiți în toate colajele rostite, dansate, cîntate de ei… Și, nu numai: alături de vedetele noastre, ROBERTA și JENNIFER – în hit-uri mult aplaudate, o viitoare SCUFIȚĂ ROȘIE – micuța ANGELA GHEORGHIU și, bineînțeles, talentatul actor VLAD RĂDESCU – un MOȘ CRĂCIUN blând, cu vorba dulce, înmuiată în frumoase versuri…

Un mozaic, pare simplu de compus atunci când, dintr-un repertoriu bogat ai de unde alege ca să slujești o anume idee. Mai complicat este ca fluxul desfășurării să nu se împiedice de aplauze, la fiecare apariție, să nu rămână nicio secundă scena goală, să nu se dea senzația unei înșiruiri aleatorii, festiviste, care sigur spulberă magia, emoția... Aici nu-i vorbă de mare tehnică regizorală – doar la pupitru a fost și de această dată Cristian Mihăilescu, ci pur și simplu de harul de a reuși să dozezi infinitezimal tensiunea fiecărei secunde, pe care să o transmiți mai departe, fără scurtcircuite, astfel încât povestea să-i țină permanent conectați, pe micii melomani... Și, mai e ceva: ei nu au nevoie de aplaudaci care să le sugereze când să reacționeze. Ei nu au nevoie de antemergători care să le impună aplauze în picioare. Ei sunt extrem de generoși atunci cînd sunt cuceriți de muzică, de dans, de Pygmalion, de My fair Lady, de micii Moș Crăciuni… – de MAGIE, dacă se poate.

La OPERA COMICĂ pentru COPII, POVESTEA DE CRĂCIUN, trebuie văzută!