![]() |
Cronica muzicală on-line |
Cenușăreasa înainte de vacanța de vară (Grigore Constantinescu – 1 iulie 2019)
Secvența finală a stagiunii Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” a coincis zilele trecute (28 și 30 iunie) cu o veselă premieră, „opera pop” Cenușăreasa, creație a unui grup de artiști italieni, realizată recent de GianPaolo Mazzoli (muzică), Oliviero Lacagnina și Mario Menicagli. Subiectul a fost inspirat de povestirea francezului Charles Perrault, adaptată de Mario Menicagli. În versiunea românească semnată de Laura Niculescu, spectacolul se potrivește în întregime cu mentalitatea caracteristică lumii contemporane, pentru care secolul XXI reactualizează pentru prima oară seria operelor italiene de benzi desenate, diferit clasificate de către autorii lor tradiționali – comedie muzicală, commedia per musica, dramma bernesco, dramma comico, divertimento giocoso. La finalul stagiunii, în spectacol au participat soliștii, corul și orchestra teatrului, fiind invitați studenți sau absolvenți ai Universității Naționale de Muzică București. După prima reprezentație, dirijată de unul dintre compozitori, GianPaolo Mazzoli, am beneficiat de conducerea muzicală a noului șef de orchestră Constantin Grigore, dirijor excelent al versiunilor vocal-artistice alese, pentru susținerea reprezentării, de către conducerea teatrului. Regia artistică a premierei este semnată de Cătălin Voineag, în colaborare cu scenografia lui arh. Cătălin Ionescu-Arbore. Pop opera, adesea denumită popera sau Operatic pop este un sub-gen al muzicii pop, mai ales în cercurile criticilor și editorilor muzicali. Interesat de perspectivă, Cătălin Voineag semnează regia, după un subtil studiu al conținutului spectacolului, cu nuanțe pline de efecte proprii, oferite de fanteziiile italienilor. La acestea a răspuns scenografia lui Cătălin Ionescu-Arbore, cu imagini, culori și amuzante proiecții; semnalăm deasemenea, mișcarea scenică semnată de Andreea Toma și surprinzătoarea vivacitate corală și ritmică a evoluțiilor vocale, conduse de Aurel Muraru. Astfel, în sinteză, cu ideea originală a regiei artistice, pe baza căreia a lucrat inspirat Cătălin Voineag, spectacolul răspunde perfect simbolicului „Pop Opera”, formulă modernă ce caracterizează noutatea producțiilor Operetei. Distribuția are diverse soluții și replici care susțin cu vivacitate acțiunea. Prima solistă, Cristina Popa, încă studentă la Universitatea de Muzică din București, convinge prin voce, spiritualitate, prezență scenică. Este de remarcat afecțiunea publicului pentru „Cenușăreasa” (rol principal), în dorința ei de a deveni „logodnică” și a cuceri iubirea Prințului. Întâlnirea lor, duetele de dragoste ale tenorului, George Ionuț Vârban și sopranei Cristina Popa obțin frenetice aplauze. Ca personaje secunde, mai urmează surorile și mama vitregă – mai ales Patricia Seymour, dar și Cristina Trandafir, Diana Vornicu, în dialog cu Zâna bună, Smemorina (Miruna Iancu). Împreună cu Regele – Arnold Mack (și asistent regie), Zâna bună și Teodor Vădana (primul ministru), se pregătește în grabă, seara, cu abilitate, Balul de la palat, în timp ce Cenușăreasa este păzită afectiv de Motan și Ursuleț, prietenii ei (Robert Enache și Anton Zidaru). Genoveffa și Buffonul întregesc culorile picturale ale amicilor care se află în treabă (Ligia Dună, Roxana Tudor), reținând în mod plăcut atenția prin hazul lor. Nu trebuie uitați cei care au asigurat pregătirea muzicală în timp record: Adina Cocargeanu și Alexandru Burcă. Reuniți cu nerăbdarea împărtășită a viitoarei vacanțe, în așteptare pentru „Cenușăreasa”, artiștii evoluează bucuroși în sala nouă a Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian”, pregătind noile succese din turneele de toamnă (la Sibiu) și repertoriul, potrivit afluenței tuturor vârstelor, în reprezentațiile ce se desfășoară pretutindeni. |