![]() |
Cronica muzicală on-line |
Final de stagiune la ONB – „Romeo și Julieta” de Prokofiev (Grigore Constantinescu – 16 iunie 2017)
Cu spectacolul de balet „Romeo și Julieta” am ajuns – public și realizatori – la finalul stagiunii 2016-2017, perioadă care s-a aflat, la Opera Națională București sub conducerea managerului, director general interimar, Beatrice Rancea.
Asumându-și răspunderea, conducerea a urmărit câteva coordonate ale vieții Teatrului, între care observăm întreținerea repertoriului existent ca și valoarea elementelor de noutate ale afișului ONB. Vorbim, în fapt, de mai multe direcții. Prima este dimensiunea Galelor extraordinare (operă, 14 octombrie, balet, 16 octombrie), aniversare (8 decembrie, „95 de ani de la instituționalizare), Gala Premiilor Operelor Naționale (ediția IV, 18 decembrie) și de afirmare a studiilor liceale de specialitate (13 iunie, „Floria Capsali"). Premierele repertoriului liric au oferit spectatorilor noi montări din opera romantică italiană („Bărbierul din Sevilla” de Rossini, „Lucia di Lammermoor” de Donizetti, „Bal mascat” de Verdi), titluri de reprezentații coregrafice semnate De Falla („Tricornul", „Amorul vrăjitor") și Prokofiev („Romeo și Julieta"). Pentru cea din urmă ridicare de cortină a stagiunii, capodopera lui Prokofiev a reușit, sub formă de concluzie, să atragă atenția unui numeros public. Înainte de premiera din luna martie, „Romeo și Julieta” beneficiase și de alte versiuni pe scena bucureșteană, prin coregrafia lui Vasile Marcu, în 1960, varianta lui Oleg Danovski sau, mai apoi, continuând cu cea a lui Ioan Tugearu, cu strălucite înterprete, Irinel Liciu, Magdalena Popa. Maestrul Renato Zanella, directorul companiei de balet, conturează regizoral ambientul italian, orizonturile pe care s-a clădit, cu veacuri în urmă, tragica istorie shakespeareană. Ca regie și coregrafie impresionează pulsul tensiunii ritmice a execuției, realizată cu promptitudine de dansatori, ca oglindă a muzicii, principiul simetriilor, convingătoare în dansurile de ansamblu și cel al derulării teatrale, pentru insertul relațiilor dintre personaje. Remarcăm în special lirismul și sentimentul emoțional al rolurilor titulare, Cristina Dijmaru, o Julietă delicată și sensibilă în desenul expresiv scenic, Ovidiu Matei Iancu, un Romeo capabil să exprime trăirile tragice, apropiat de sentimentul afecțiunii sale, exprimate cu delicatețe și virtuozitate. Dintre cei care marchează acțiunea, reținem din distribuție pe Mercuțio – Valentin Stoica, Tybalt – Bogdan Cănilă, Paris – Robert Enache, Lady Capulet – Laura Blică-Toader, Rozalinda – Andra Ionete, Benvolio - Cristian Preda. Scenograful italian Alessandro Camera propune un decor original, format din perdele de catene, lanțuri metalice argintii, diversitatea costumelor Carlei Ricotti, luminile lui Vinicio Cheli adăugând imaginii caracteristicile unei montării moderne. La aceste remarci să apreciem că dirijorul Tiberiu Soare este animat prin atitudinea inspirată de stilul simfonismului prokofievian, corect redat și receptat de Orchestra Operei. Toate argumentele sunt subliniate de ovațiile spectatorilor, ce aparțin tradiționalelor finaluri de stagiune, cu succese deplin meritate pentru un Teatru Metropolitan. |