Cu menirea de a inaugura cea de a XII-a ediție a Festivalului Internațional „Meridian”, ansamblu de duo cameral Bianca și Remus Manoleanu și-a invitat oaspeții în aula Palatului Cantacuzino, la un elitar recital de lieduri contemporane. Experiența repertorială își spune cuvântul în astfel de manifestări artistice, prin selecția pieselor interpretate, succesiunea de elemente distincte stilistic și modul de abordare, nu lipsit de surprize. Iată astfel, cei doi muzicieni ne-au propus pentru început un prim excurs pe meridianele europene, animat de dorința aducerii în atenția ascultătorilor a unor nume consacrate aparținând unor creatori de ultimă oră din liedurile Europei centrale, traversând totodată și Oceanul, spre lumea nord americană.

Ce am putut observa? Cu o anumită factură în care profesionalismul primează, literatura de lied german se manifestă prin caracteristici în care nu distingem neapărat afectul – Alexander Muno Nachts am Schreibepult, versuri de E. Mörike; poate Wolfgang Rihm este o excepție, considerat un artist sensibil la timpuri trecute, în Ciclul Gesänge op.1, în care nu lipsesc aspecte mai apropiate de tradiția romantică. Fluența poetică a limbii engleze a fost mai vizibilă în muzica de lied a americanilor Christopher Scinto, ciclul Thre Songs from Love și Jack Fortner, cu cântece pe texte de Emily Dickinson, dulceața rostirilor aflându-și ecoul în versiunile celor doi interpreți.

Pentru echilibrul acestui recital, s-a conturat în continuare un florilegiu de creații românești, receptat prin diversitatea producției creatorilor noștri, reflectând diverse generații. Daniela Cojocaru oferea șapte haiku din ciclul Muntele îndepărtat (text Ion Codrescu), p.a.a. cu vrăjite formule poetic-muzicale, după reguli orientale. Cornel Țăranu își păstrează obișnuita factură declamatorie cu detalii de particulară asprime tălmăcind cuvintele lui Nichita Stănescu în cele două poeme redate cu intuiție teatrală de către soprana Bianca Manoleanu. Contrastul a fost evident prin transferul către nuanțări într-un convingător lirism poetic propriu muzicii Lianei Alexandra. Interpreta a dorit această vizibilă schimbare de expresie, pregătind astfel efectul unei piese concertante care solicită spectaculozitatea glasului cântat, în prima audiție absolută a Irinei Odăgescu Țuțuianu, Miracol. Să remarcăm totuși, atât la Liana Alexndra cât și la Irina Odăgescu, interesul manifestat pentru dialogul inspirator al textului cu muzica, fie că este vorba la prima mențiune de versurile lui Eugene Van Itteerbeck sau, pentru umătoare lucrare, Ilie Comăniță. Unitatea deosebită vers-melos aparține, cu nuanțe de cântec românesc, în piesa lui Dan Bălan, Gândul, mergând pe urmele desenului poetic al lui Petre Ghelmez. Pentru încheierea panoramicului creației de lied a creatorilor noștri, eram interesați cum va arăta finalul recitalului, cu lucrarea originalului Andrei Tănăsescu, pentru care lumea expresiilor de gen privește spre un scenariu declamatoric, cu acompaniament orchestral, un final capabil a ne convinge că vocea și pianul „combat”, în cele mai dificile condiții de exprimare, încheind întreg recitalul cu o imprecație culminativă.

Am urmărit, asemenea altor prilejuri, felul în care interpreții trăiesc cu plenitudine adresarea căre public, tălmăcind personal fiecare motivație a partiturii, de fapt a partiturilor, în care se implică, unindu-și sentimentele. Ceva adevărat și frumos, care merită afecțiunea noastră.