Soluţii interpretative la un subiect de Doctorat
(Grigore Constantinescu, 4 iunie 2006)

Mihaela Agachi este un nume important în solistica vocală concertantă contemporană. Fiecare recital este o demonstraţie, pentru că reprezintă o anume problemă de repertoriu şi interpretare, cu soluţii personale exemplare.

Activitatea scenică a acestei apreciate artiste vocale şi-a subliniat evoluţia spre lumea liedului, chiar dacă, aşa cum am observat în recentul concert de la Ateneul Român, în compania pianistei Verona Maier, Mihaela Agachi a păstrat simpatia şi pentru repertoriul teatral. Argumentul afişului era incitant, deoarece, având în vedere finalizarea doctoranturii, interpreta dorea să revadă în concert şi unele modele muzicale abordate scenic, în relaţia voce feminină gravă - travesti. Desigur, în acelaşi domeniu intră şi Liederkeriss op.39 de Robert Schumann, versiune muzicală a unor versuri de Eichendorf, în care travestiul era doar simbolic, vocea feminină reprezentând Poetul ca inspirator al Compozitorului. Linie elegantă a rostirii, echilibru dinamic, culoare modulant expresivă a vocii, suita celor 12 lieduri impresionează mai ales prin calitatea redării într-o manieră caracteristic concertantă specifică romantismului. Un dialog bine echilibrat voce-pian oferă impresia elitară a acestei abordări. Verona Maier este o parteneră de înaltă clasă, capabilă să creeze condiţiile performanţei de calitate. Mai spectaculoasă ca prezenţă interpretativă prin diversitate stilistică, demonstraţia de personaje-travesti din repertoriul liric a propus o suită de eroi, poeţi, adolescenţi, îndrăgostiţi sau pitoreşti, altfel spus Xerses, Orfeu, Cherubino, Tancredi, Orsini, Orlofski. În versiunile sale, specificul stilistic şi relaţionarea actoricească uneau ofertele partiturilor respective, împlinind demonstraţia dorită de interpretă.

O seară aparte, o idee interesantă şi, bineînţeles, o reîntâlnire cu o artistă care ştie să iubească arta cântului, descoperind mereu peisajele sentimentale pe traseul propriilor căutări ale idealului existenţial care îi este caracteristic.