Cronica muzicală on-line | |
Festivalul European al Artelor „Ciprian Porumbescu”, Suceava, 2012
Simpozion de muzicologie, la Stupca (Elena Maria Șorban, muzicolog – 15 iunie 2012) Personalitatea creatoare a lui Ciprian Porumbescu a beneficiat de studii biografice – de Viorel Cosma, Nina Cionca, Paul Leu – și a fost consistent tratată integrator în istoria muzicii românești – Octavian Lazăr Cosma, Hronicul... –, însă cercetările de analiză muzicală asupra creației sale sunt doar sporadice. Simpozioanele inițiate de anul trecut, de către Centrul Cultural Bucovina din Suceava și-au asumat tocmai completarea acestei lacune. La ediția din acest an, tema Ciprian Porumbescu violonist abordată de maestrul Sherban Lupu (University of Illinois) a tratat convingător, condiționarea aspectelor biografice asupra celor stilistice. Se poate afirma că Porumbescu manifestă și în alte specii muzicale ale creației sale, idiomuri violonistice. O foarte interesantă perspectivă asupra operetei Crai nou a propus muzicologul Laura Vasiliu (Universitatea de Arte Iași), printr-o „analiză din perspectiva experienței muzicale postmoderne”. Concluzia – că Porumbescu a integrat aici, tot ceea ce era prezent în mediul socio-muzical al timpului – valorizează diferit ceea ce putea fi considerat până acum ca eclectic. „Alchimia interioară” a lui Ciprian Porumbescu este formularea muzicologului Ozana Kalmuski-Zarea (Filarmonica din Bacău) pentru stilul personal al autorului cercetat. O amplă și temeinică analiză a lucrărilor corale religioase de Porumbescu, efectuată de Zamfira Dănilă (Universitatea de Arte Iași) a supus atenției probleme precum gradul de ne/raportare la tradiția bizantină, formulând obiectiv, aprecieri de scriitură, de expresie și valorice. „Armonizarea folclorului în creația pianistică a lui Ciprian Porumbescu”, examinată de Constanța Cristescu (Centrul Cultural Bucovina) a dat o perspectivă care s-a relaționat complementar cu integrarea în epocă și tratarea aspectelor de gen și formă pe care subsemnata, Elena Șorban (Academia de Muzică „G. Dima” Cluj-Napoca) le-am expus în comunicarea proprie, asupra aceluiași domeniu, cel al pieselor pentru pian. De subliniat nuanțările de limbaj modal pe care Constanța Cristescu – eminentă cunoscătoare a tuturor domeniilor stilistice ale muzicilor tradiționale românești – le aplică asupra creației porumbesciene. Discuțiile finale au fost pasionate și consistente. Descendente ale familiei lui Ciprian Porumbescu – care au onorat manifestarea prin distinsa lor prezență, în frunte cu dna Nina Cionca – , au asigurat pe cercetători asupra disponibilității lor de a-i sprijini cu informații și documente. Nu ne rămâne decât să așteptăm volumul simpozionului, în care va fi inclus și studiul „Ciprian Porumbescu în câteva documente și mărturii din cetatea Brașovului”, de muzicologul Constantin Catrina (care nu a putut participa din motive de boală). Deși s-a propus ca volumul să fie gata pe când avea loc manifestarea, se cuvine subliniat că este preferabilă editarea ulterioară, date fiind fertile comentarii reciproce făcute în timpul desfășurării sale. Încă o mențiune: s-a vorbit despre patrimoniul de instrumente muzicale... Despre vioara Amati a lui Porumbescu, care a dispărut în prigoana comunistă... Despre pianele de epocă de la Muzeul Memorial, care așteaptă să fie restaurate... Centrul Cultural Bucovina, ca instituție organizatoare, a beneficiat de contribuția Muzeului Memorial „Ciprian Porumbescu” și a Primăriei comunei Ciprian Porumbescu (numele actual, omagiator, al localității Stupca). * Pentru mărirea unei poze, faceţi CLICK pe poză. |