Elena SORBAN – cronici muzicale

Gabriel Bebeșelea (Foto Cristina Rădulescu)

Gabriel Bebeșelea
și Filarmonica din Cluj

Calitatea selecției programului și garanția prezenței lui Gabriel Bebeșelea la pupitrul dirijoral au făcut sală plină la concertul Filarmonicii „Transilvania”, dedicat Centenarului.

O versiune plină de culoare și contraste, dar totodată dominată de echilibru, a „Dansurilor românești” (1915/1917) de Béla Bartók, a deschis programul festiv.

Pe aceeași linie stilistică de neofolclorism neoclasic, a urmat creația lui Toduță, Concertul nr.1 pentru orchestră de coarde – primă audiție absolută în 1951, cu Orchestra Operelor de Stat clujene, dirijată de maestrul Constantin Bugeanu. După cum ne-a atras atenția muzicologul Oana Andreica, în cuvântul său introductiv, partitura a fost reluată în concertul de inaugurare a Filarmonicii (4 decembrie 1955), sub bagheta maestrului Antonin Ciolan. În 2018, cu sprijinul Fundației „Sigismund Toduță”, a fost adăugată și partea a treia (temă cu variațiuni, păstrată în manuscris) din totalul de patru, pe care, în 1955, compozitorul o retrăsese din lucrare. Acum, cu dirijorul Gabriel Bebeșelea în frunte, orchestra a transmis o multitudine de caractere, firesc combinate, cu nuanțe uneori dramatice: doină, cântec de leagăn, cântec liric, joc.

Corul masculin în public
(Foto Cristina Rădulescu)

În primă audiție clujeană, Poema română (1897) de George Enescu a răsunat în toată splendoarea ei – de muzică național-romantică. Corul bărbătesc pe vocalize a contribuit la crearea unei sonorități de excepție (pregătirea: dirijorul Cornel Groza), fiind distribuit în grupuri spațializate prin sală. Scenele muzicale de furtună și dans amintind de Simfonia „Pastorala” de Beethoven au avut forță de expresie, la fel ca întreaga desfășurare, în care „Imnul regal” a fost culminația absolută (identificată ca atare doar de foarte puțini auditori care s-au ridicat în picioare).

Succesul concertului s-a reflectat și prin susținerea unui bis de Sabin Pautza, „Jocuri II” (1978): o piesă dominată de efecte coloristice oșenești ale instrumentelor din orchestră și cu texte umoristice ale corului masculin – piesă care, alături de Concertul de Toduță, va face cunoscută creația românească în capitala Italiei, cu ocazia manifestărilor de Centenar.

* Fotografii de Cristina Rădulescu.