 |
Cronica muzicală on-line  |
|
Cluj-Napoca: Festivalul Muzicii de Cameră „Tudor Jarda” 2017 – concert de lieduri (Elena Maria Șorban, muzicolog – 15 noiembrie 2017)
A fost o mare plăcere să reascult liedurile de Tudor Jarda, la mai mult de 30 de ani de la primele audiții absolute. Am venit la Muzeul de Artă cuprinsă de emoții: cum vor suna ele, acum, pentru mine, care le aveam în inimă și în memoria auditivă, în versiunile de referință ale mezzosopranei Edith Simon, baritonului Alexandru Fărcaș ori ale basului Gheorghe Roșu...? În prezentarea sa, dl. Cristian Avram a evocat biografia lui Tudor Jarda, subliniind faptul că a urmat, în paralel cu studiile muzicale, și studii de filozofie. Iată baza pe care se sprijină muzicalizarea versurilor de Lucian Blaga de către Jarda, ca un comentariu metafilosofic prin sunete... Psalm – de la vorbire la strigăt, trecând prin cântec: răscolitor. Noi și pământul sugerând căderi de stele – susurate sau zdrobitoare... Colind: ritm legănat și accente dramatice. Strigăt în pustie – bătăi ca de clopoteși recitativ cvasi-liturgic. ...Liniște sau ieșire din timp... Frumoase mâini sau imaginea cenușii, esențializată de clapele pianului. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii – sau lumina reprezentată de sunetele pianului, muzica sporind a cuvintelor taină... Mezzosoprana Iulia Merca, basul Cristian Hodrea și pianista Mira Gavriș s-au dovedit a fi personalități mature, demne de tradiția înaintașilor! Vocile rotunde, bine coapte, precum și tușeul pianistic nuanțat au reverberat expresiv muzica celor 12 cântece alese, pe versuri de Lucian Blaga și Octavian Goga. O reușită de mare clasă a organizatorilor: a inițiatorului Viorel Mureșan (care a creat până acum șase ediții ale Festivalului), a Asociației Trompetiștilor – în colaborare cu Opera Națională Română clujeană și Muzeul Național de Artă. Recitalul de lieduri Tudor Jarda ar merita să fie itinerat în țară, ca fiind emblematic pentru cultura noastră contemporană! * Fotografie de Daniel Spătar. |
|
