Elena Maria Sorban Cronica muzicală on-line     HOME



Chișinău. Festivalul Internațional de Muzică Corală „A ruginit frunza din vii”
(Elena Maria Șorban, muzicolog – 3 decembrie 2015)


Mariana Bahnaru și Radu Marian (foto Cristina Jitari, CHIȘINĂU)
Mariana Bahnaru și
Radu Marian
(foto Cristina Jitari, CHIȘINĂU)
Titlul Festivalului pare să indice nu numai faptul de a ne afla într-o celebră zonă viticolă, dar și de a participa la celebrarea muncii și a belșugului. Organizarea ediției a opta dovedește experiența practică a celei care este și „creier”, și „inimă” a Festivalului, Elena Marian, președinta Asociației Muzical-Corale din Moldova.

Ediția desfășurată între 26 și 29 noiembrie 2015 a cuprins patru grupe de manifestări: o reuniune corală de deschidere a Festivalului, concursul, Ziua Muzicii Naționale și apoi Ziua Muzicii Sacre, la sfârșitul căreia a avut loc concertul de încheiere. Am avut ocazia de a participa la primele două zile de Festival și îmi asum misiunea de a comunica, mai întâi, câteva observații utile și aplicabile în orice cadru similar.

Conceptul Festivalului îmbină caracterele de reuniune corală și concurs, într-o atmosferă totodată degajată și de incontestabil profesionalism. Afișul notează lista corurilor (în acest an, în număr de 18 – din Republica Moldova, România și Ucraina) și zilele de participare ale fiecăruia (de la o zi la toate cele patru); cei aproape 500 de coriști au fost cazați la familii-gazdă.

O mențiune specială pentru implicarea tuturor organizatorilor, de la doamna ministru al Culturii, Monica Babuc (o întâlnisem și cu o zi în urmă, la sărbătorirea a 75 de ani de învățământ muzical universitar la Chișinău) – care a făcut nu numai un salut de complezență, ci a participat constant în public – și până la numeroșii voluntari. Rețin din frumoasa alocuțiune ministerială a dnei Babuc, care și-a declarat calitatea de fost corist, ideea că „în cor, deosebirile se transformă în armonii”.

De efect a fost contribuția prezentatoarei Mariana Bahnaru (crainic la Radio Moldova), prin însușirile sale participative, fără a se limita la citirea datelor din caietul-program. De menționat că reușitul design și identitatea vizuală a Festivalului sunt creația tânărului expert talentat Radu Marian.

Organizatorii dau timp și lejeritate ansamblurilor nu numai pentru a cânta, dar și pentru a asculta. Astfel, sala Teatrului „Ginta Latină” unde s-a desfășurat concertul de deschidere, a avut zone rezervate pentru membrii tuturor corurilor, pentru a audia celelalte ansambluri. Prima seară a oferit, așadar, nu numai ocazia de cunoaștere reciprocă, ci și de „încălzire” pentru concursul de a doua zi. La finalul ei, corurile reunite au cântat piesa „A ruginit frunza din vii”. Rămâne deschisă problema autorității acesteia, pentru care o documentare ad hoc cosemnează versurile de Dorel Livianu, armonizări de Dumitru Georgescu Kiriac sau Jean Moscopol și care la Chișinău este cântată în prelucrarea compozitorului și dirijorului de cor Victor Creangă (1937-2014) din Moldova.

Multitudinea categoriilor de ansambluri participante la concurs – coruri de copii, coruri de tineret, coruri mixte, ansambluri vocale – a oferit manifestării o binevenită varietate. Sarcina juriului, format din Vladimir Ciolacu, Valentina Bolduratu, Emilia Moraru, Svetlana Postulachi (Republica Moldova), Serghei Savenco (Ucraina), George Dumitru (dirijor al corurilor reunite) și Nina Munteanu (România), a fost probabil dificilă și oarecum simbolică – dat fiind nivelul ridicat și apropiat ca performanță al corurilor participante. Nu am avut ocazia să rămân la pronunțarea rezultatelor. Dar ideea fundamentală la asemenea concursuri este câștigul estetic și etic al tuturor participanților, îmbogățiți sufletește!

Relatarea celorlalte două zile este indirectă, din surse scrise. „Ziua Muzicii Naționale”, desfășurată la Palatul Republicii, a fost culminația Festivalului. Benefic conceptul de itinerare a concertelor în bisericile și mănăstirile din Chișinău și din zonă, pe parcursul ultimei zile (sâmbătă, 29 noiembire) – pentru a disemina arta corală acolo unde ea își află originile istorice. Închiderea Festivalului s-a desfășurat la Sala cu orgă – de unde, mulțumită TeleRadio Moldova, s-au putut urmări online câteva înregistrări video .

Iată câteva considerații de cronicar muzical – formulate în decursul celor două zile în care am urmărit Festivalul de la Chișinău. Corurile pe care le-am audiat în primele două zile – care, cu câteva excepții, au cântat pe de rost! – au fost (potrivit ordinii din program):
● corul de tineret Cantabile (corul-gazdă, Chișinău), dirijor Elena Marian
● corul de bărbați al mănăstirii Iverskii (Odessa), dirijor Dimitrii Boldin
● corul mixt „Doinița” (Sireți), dirijor Svetlana Rebeja
● corul mixt „Armonia” (Florești), dirijor Maria Vizitiu
● corul mixt „Doina Nistrului” (Rezina), dirijor Ion Scutelnic
● ansamblul vocal feminin „Divertis” (Strășeni), condus de Viorica Popa
● ansamblul vocal „Steaua dorului” (Călărași), condus de Svetlana Gherghelegiu
● ansamblul vocal Cantus (Orhei), dirijor Larisa Untilă
● Ansamblul Vocal Bulgăresc Rodoliube (Taraclia), condus de Maria Țoneva
● corul de copii „Lia-Ciocârlia” (Chișinău), dirijor Luminița Istrati
● corul de copii Fantasia (Vaslui), dirijor Vasile Negură
● corul de copii Vivere (Iași), dirijor Daniel Popa
● corul de copii Capriccio (Orhei), dirijor Larisa Untilă
● corul de copii „Speranța” (Fălești), dirijor Valentina Bulgaru
● corul de copii „Albinuțele” (Ialoveni), dirijor Oxana Cela.
Corul ALBINUȚELE (foto Cristina Jitari, CHIȘINĂU)
Corul ALBINUȚELE
Corul VIVERLE (foto Cristina Jitari, CHIȘINĂU)
Corul VIVERE
Corul CANTABILE (foto Cristina Jitari, CHIȘINĂU)
Corul CANTABILE
Corul FANTASIA (foto Cristina Jitari, CHIȘINĂU)
Corul FANTASIA
Corul RODOLIUBE (foto Cristina Jitari, CHIȘINĂU)
Corul RODOLIUBE
Corul Mânăstirii IVERSKII  (foto Cristina Jitari, CHIȘINĂU)
Corul Mânăstirii IVERSKII

Programele prezentate au avut o deschidere largă, de la folclor, prin Renaștere, la creațiile contemporane, însă cu predominanța secolului al XIX-lea. Piese memorabile, care ar putea îmbogăți repertoriul altor coruri: Ciprian Porumbescu: „Tatăl nostru”, Ion Enache: „Ciocârlia”, Cristian Misievici: „Eminescu”, Gheorghe Duțică: Da suonare; dintre aranjamente: Menuet în sol major de Bach, aranjament de Robert Hartmann (de la sonoritățile originare la Scooby-Doo și înapoi), Astor Piazzolla, Libertango, o prelucrare a temei inițiale din Rapsodia I de George Enescu (cu textul: „Mândru-i jocul românesc”).

Corul Cantabile, condus de Elena Marian – gazda Festivalului – a deschis manifestările cu vocile sale feminine luminoase și calde, intonând imnul Republicii Moldova, „Limba noastră-i o comoară” (versuri de Alexei Mateevici, muzica de Alexandru Cristea).

Corurile de copii sunt multe și foarte bune, ceea ce configurează o imagine optimistă asupra viitorului muzicii în zonă. Am fost plăcut surprinsă ascultând corurile de copii din România. Ambele – Fantasia de la Gimnaziul „Elena Cuza” din Vaslui și Vivere de la Liceul Teoretic „Waldorf” din Iași – au o cultură vocală și de ansamblu de cea mai bună calitate. Dacă Vivere a avut un repertoriu multilingv, de largă deschidere stilistică, cu rarități de muzică veche și postmodernism ecologist (de la monofonie bizantină și Pierre Attaingnant la Lorenz Maierhofer: The Earth Is My Mother), în schimb Fantasia a prezentat repertoriul românesc cel mai inovativ (Pautza, Ionașcu, Misievici, Duțică).

Ansambluri care ar onora orice manifestare profesionistă din lume sunt Corul mănăstirii Iverskii din Odessa (Ucraina) și Ansamblul vocal bulgăresc Rodoliube din orașul Taraclia (Republica Moldova). Ele au calitățile timbrale specifice – omogenitatea ansamblurilor bărbătești tradiționale, respectiv virtuozitate agilă pe coloristica registrului de piept al vocilor feminine –, o dinamică extrem de largă și bine dozată, bogăție expresivă mai presus de barierele lingvistice.

Festivalul Internațional de Muzică Corală „A ruginit frunza din vii” din Chișinău, organizatorii și participanții săi mărturisesc convingător că, și în condițiile de astăzi, muzica înverzește continuu, în eterna ei primăvară...


* Foto: Cristina Jitari, CHIȘINĂU.

Copyright: cIMeC 2015