Cronica muzicală on-line | ||
SIMPOZION MOZART 2014
(Elena Maria Șorban, muzicolog – 23 decembrie 2014)
Festivalul Mozart are loc anual, la Cluj, timp de o săptămână, în jurul datei comemorative de 5 decembrie. Interpretarea muzicologică a creației mozartiene este considerată de organizatori la fel de incitantă ca interpretarea instrumentală sau vocal-instrumentală, având sală plină cu membrii comunității academice și ai publicului avizat. Ediția din acest an – moderată de prof. univ. dr. Gabriel Banciu – nu a mai ajuns la dezbateri, întrucât expunerile celor zece referenți au totalizat patru ore.
Teoretizarea muzicii (gr., theoria, privire, contemplare; theorein, a observa; derivat din Theos, Dumnezeu, contemplarea divinității, a adevărului divin), ca manifestare a aspectelor duale de „încifrare” – „descifrare”, implică în domeniile artistice aspecte obiective și subiective, științifice și emoționale. Am avut parte, cu această ocazie, de două intervenții-pilon de contemplație muzicologică: expunerea unor considerații asupra clasicismului muzical și lansarea tratatului de stilistică muzicală al compozitorului prof. univ. dr. Valentin Timaru, respectiv montajul de interpretări comparate a câte unei sonate pentru claviatură de Domenico Scarlatti și de Mozart, realizat de esteticianul prof. univ. dr. Ștefan Angi. Asupra celor trei volume de Stilistcă muzicală de Valentin Timaru se cuvine o recenzie aparte. Comunicările s-au concentrat îndeosebi pe aspecte de receptare a moștenirii mozartiene, dar nu au lipsit nici interpretările de referință directă. Am apreciat în mod deosebit periplul muzicologic al conf. univ. dr. Ecaterina Banciu, explorând binomul „Mozart și libertatea” în creațiile scenice ale autorului. În același „grad întâi” de cercetare, am urmărit și prezentarea baletului Les petits riens, realizată de lect. univ. dr. Nicoleta Demian – din perspectiva lui Jean-Georges Noverre, autorul coregrafiei de epocă, cel care și-a prezentat creația la Paris, în 1778, fără a menționa numele compozitorului. Prezentarea intitulată „Dimensiuni mozartiene” de prof. univ. dr. Pavel Pușcaș a concentrat examinări statistice detaliate asupra limbajului muzical mozartian, efectuate pe parcursul mai multor ani de cercetare, beneficiind de procedee matematice. Receptarea muzicologică a lui Mozart a fost înfățișată de comunicările „Investigații paradigmatice”. Contradominanta în creația lui Mozart de Hans Peter Türk a doctorandei Liliana Fărcaș, respectiv „Mozart în muzicologia românească”, de masteranda Cristina Pascu. Intervenția spontană a prof. univ. dr. Hans Peter Türk asupra tezei sale doctorale, susținute cu decenii în urmă, a dezvăluit cum munca didactică poate impulsiona cercetarea științifică. Rezultatele pozitive ale unui experiment de receptare a muzicii bisericești a lui Mozart în învățământul de cultură generală actual a fost prezentat de subsemnata. Casa memorială Mozart din Viena a constituit subiectul comunicării susținute de prof. univ. dr. Gabriel Banciu, iar „Marketingul identitar – brandul Mozart în lumina prezentului”, cel al comunicării lect. dr. Oana Bălan, ambele contribuții reliefând aspecte ale comercializării contemporane ale mitului mozartian. Se cuvine să menționez că producția muzicologică a acestor manifestări a generat, până acum, două volume de Studii mozartiene editate de Societatea Română Mozart, beneficiind de contribuția unor somități mondiale, precum violonistul Jaap Schrröder și pianistul Robert D. Levin – volume care ar trebui cunoscute de toți muzicienii noștri, interpreți ai lui Mozart. Interpreți de marcă, precum pianista Adriana Bera, oboistul Aurel Marc, violonista Melinda Béres au abordat stilistica interpretativă mozartiană în cărți aparte, iar capitole semnificative ale unor volume de autor, semnate de muzicologii Ștefan Angi, Ecaterina Banciu, Gabriel Banciu sunt, de asemenea, consecințe ale demersurilor regretatului muzicolog Francisc László, inițiatorul Societății Române Mozart, fondate în 1991. Efervescența, calitatea și, mai ales interesul public pentru tematica de cercetare mozartiană ar putea determina eventuala organizare a unor conferințe publice Mozart, desfășurate o dată la două luni sau trimestrial, în comunitatea academică clujeană... |