Elena Maria Șorban Cronica muzicală on-line     HOME
Festivalul Internațional „Sigismund Toduță”, ediția I
MUZICOLOGIE, MUZICĂ TRADIȚIONALĂ

(Elena Maria Șorban, muzicolog – 25 mai 2013)
Parcurgând chiar și rezumatele comunicărilor prezentate în Simpozionul de Muzicologie din cadrul primei ediții a Festivalului Toduță, impresionează bogăția temelor și a abordărilor. De fapt, intenția organizatorilor – coordonați de prof.univ.dr. Gabriel Banciu, director științific și muzicolog Oana Bălan, director executiv – de a plasa creația creatorului școlii clujene de compoziție și muzicologie în timp și spațiu universal s-a dovedit fertilă. De apreciat este reușita de a reuni atât de numeroși participanți, din arii culturale diverse, făcându-le cunoscute, pe viu, valorile proprii și pătrunzându-le domeniile de cercetare necunoscute nouă!

O încercare de a grupa tematica prezentată începe cu cercetările asupra creațiilor toduțiene: Madrigalele pe versuri de Blaga (Ștefan Angi), variante și enigme ale finalului-passacaglia a Simfoniei „Ovidiu” (Ecaterina Banciu), Simfonia a V-a, încununare a stilului toduțian (Laura Manolache), Uvertura festivă (1959) ca răspuns creator la comanda politică a epocii (Mihai Ghircoiaș), Variațiunile simfonice pentru orchestră, pe cântecul popular „Trecui valea” (din 1940; comunicare de Mirela Țârc), cele 15 colinde pentru cor mixt (Doina Haplea).

O grupare la fel de consistentă – din punctul de vedere al lărgirii propuse de organizatori – s-a dovedit a fi tematica dedicată creației muzicale moderne și contemporane, unde se încadrează studiile despre cromatism, ca liant între tonal și atonal (Jan Ezendam – Olanda), despre Luigi Nono și Hans Zender (Barbara Dobretsberger – Austria), muzica de pian de Szymanowski (Janina Tatarska – Polonia), compozitorii polonezi contemporani Tomasz Prasqual și Dobromiła Jaskot (Maria Anna Majewska – Polonia), creația corală a lui Adrian Pop (Paula Șandor), filozofia postmodernă reflectată în creația muzicală contemporană slovacă (Zuzana Martináková – Slovacia), precum și explicitările asupra compozițiilor proprii, de Edgar Alandia (Bolivia) și Karen Odrobna Gerardi (Italia).

În categoria varia se includ două cercetări asupra motricității corporale și consecințele sale muzicale, prezentate de Irene Mercone (Italia), respectiv, de Raffaele Longo (Italia), considerații despre critica muzicală (Cristina Berengea-Șuteu), despre periplul Psalmului 133 în compoziția muzicală (Hilda Iacob), despre compozitorul Giuseppe Nicolini (autor al operei Traiano in Dacia, Roma, 1807; Guido Scano – Italia), cvarta în limbajul muzical folcloric bihorean și hunedorean (Ioan Haplea).

Se adaugă valorosul aport al moderatorilor: prof.univ.dr. Gabriel Banciu, prof.univ.dr. Pavel Pușcaș și conf.univ.dr. Bianca Temeș. Desigur, cititorii vot putea parcurge comunicările Simpozionului, editate în volum.

Alături de oaspeții enumerați, care au susținut și cursuri de măiestrie, acestea din urmă au fost completate de participarea unor iluștri profesori: acad. dr. Alexandru Boboc (estetică), Valentina Sandu-Dediu (muzicologie; UNMB), Walter Hilgers (trombon; Germania), Luis Salomon (dirijat; Italia), Anna Maria Ferrante (canto; Italia).

Având în vedere modelele oferite de Simpozioanele Internaționale „George Enescu” sau cele de muzică românească ale Universității din Oldenburg, este recomandabil ca organizatorii să ofere invitaților, partituri și înregistrări, pentru ca muzicologii străini să analizeze lucrările de Toduță – și pentru că perspectiva lor nu poate fi decât inedită față de percepția noastră...

Simpozionul a fost precedat de un concert de muzică populară tradițională românească și un concert de jazz, din Festivalul Internațional de Jazz, organizat de Primăria clujeană.

imagine din concert (foto Dionisie Stoian)Concertul de muzică populară a fost susținut de Ansamblul de Muzică Tradițională Românească Icoane (grup vocal fete, grup vocal băieți, grup mixt, trio tradițional și interpreți individuali), care „își propune restaurarea sonoră a unor producții muzicale tradiționale arhaice, preluate fie din culegeri ale unor folcloriști realizate la începutul secolului XX, fie din materiale culese direct din teren de către cadre didactice și studenți ai Academiei, din zone ale țării, unde încă folclorul se mai practică după ritualuri străvechi. Repertoriul abordat acoperă tot ciclul vieții, cuprinzând cântece rituale ce însoțesc cele mai importante praguri – evenimente ale trecerii omului prin viață: naștere, cătănie, căsătorie, muncă și moarte.”

Fondatorul (1995) și conducătorul Ansamblului, prof.univ.dr. Ioan Bocșa, a oferit o prezentare vie și amplă a pieselor din program – în pregătirea căruia a evidențiat aportul colaboratorilor său, Alina Stan și Cosmin Verde.

imagine din concert (foto Dionisie Stoian) Am remarcat îmbinarea dintre acuratețea profesionistă și emisia vocală tradițională, polifonia eterogenă autentică a suprapunerilor de bocete, dubașii de la colinde, aluziile satirice din cântecul găinii, eficienta organizare a spațiului scenic, cu pașii ritmului ceremonios (teoretizat de regretatul prof.dr. Traian Mârza, ca sistem ritmic distinct) și trasee de mișcare având desene specifice.

...Ieșind din calendar, cei ai „casei”, împreună cu oaspeții Festivalului „Toduță” – veniți din toate colțurile lumii – am trecut pragul veșniciei.


* Fotografii de Dionisie Stoian.
Copyright: cIMeC 2013