Elena Maria Șorban Cronica muzicală on-line     HOME
Festivalul CLUJ MODERN – ediția X, 2013 – cronica aforistică 3
COMPOZITORII CLUJENI

(Elena Maria Șorban, muzicolog – 18 aprilie 2013)
Șugubățul titlu Cluj – à la carte a cuprins o lungă și valoroasă înșiruire (modificată pe parcurs, față de ordinea inițială) de compozitori și interpreți contemporani ai cetății-gazdă a Festivalului – inițiat (1995) de compozitorul Acad. Dr. Cornel Țăranu. Am regăsit aici pe Maestrul-maeștrilor: Sigismund Toduță, pe unul dintre „cei mai departe ajunși” ex-clujeni: György Ligeti, pe colegii de generație ai fondatorului: Ede Terényi, Gabriel Irányi, Valentin Timaru, Liviu Glodeanu, Vasile Herman (în ordinea din recital) , dar mai ales, am cunoscut pe membrii generațiilor a patra și a cincea ai așa-numitei „Școli clujene” – asupra cărora mă voi opri (tot în ordinea din program) cu câteva considerații.

Iulia Cibișescu-Duran – o autoare pe care o știm debordând de muzică – își dovedește lirismul, molcom sau cu aluzii dansante, în Altri preludi minimi per guitara sola (2006) chiar și pe suprafețe restrânse.

Cvartetul de coarde de Tiberiu Herdlicska (2008; primă audiție absolută) este o piesă serioasă prin stăpânirea meșteșugului componistic – deopotrivă a gesturilor sonore și a dramaturgiei muzicale.

Cristian Bence-Muk – prin A Few Musical Horror Scenes, pentru două piane (2011) – continuă consecvent pe linia conținuturilor sale ironice asupra clișeelor contemporane, cu procedee de limbaj, sintaxă și factură din lumea filmului, solicitând virtuozitate și umor în interpretare.

Răzvan Metea, dimpotrivă, apare ca un autor caleidoscopic, care abordează când aparate sonore tradiționale, când muzica electroacustică sau chiar big band. Acum, el a apărut, prin piesa Mariaj pentru două piane (2010), ca un melodist liric, până la surprinzătoarea parafrază Dies irae, concluzionând cu un cvsai-vals chopinian și cucerind audiența.

Umorul a fost și miza teatrului vocal-instrumental abordat de Dan Variu – Interior with a Gentleman Playing a Lute and a Lady Singing (cu decor și costume; inspirat dintr-un tablou al pictorului David Teniers, din secolul al XVII-lea) –, dar cu rezolvări pe care, deși eufonice, le apreciez muzical, ca exerciții de stil pentru o monodie acompaniată, din epoca lui Shakespeare (așadar, cu un decalaj istoric de tip postmodern), iar scenic, prea facile.

După cum anticipa în cuvântul introductiv, muzicologul Bianca Temeș, servirea meniului va fi „flambată” de interpreți. Ansamblul Flauto dolce condus de experimentatul Zoltán Majó a apărut într-o componență înnoită cu Aranka Kövári (încă elevă – mezina interpreților din Festival) și alături de soprana Mihaela Maxim – piesele de Terényi, Glodeanu, Variu.

Secondată, în lieduri, de acompaniamentul pianistic sensibil al lui Horea Haplea, Mihaela Maxim a dat viață poeziilor cântate de Irányi (Walter Benjamin), Timaru (Ana Blandiana – impresionantă eufonie poetic-muzicală a lacrimilor), Toduță (Lucian Blaga).

Cvartetul feminin Zefiro și chitaristul Constantin Andrei au cântat cu dedicație, compozițiile încredințate – de Herdlicska, respectiv, de Cibișescu și Variu.

Duoul ConSens XX, format din cadre didactice ale Academiei de Muzică „G. Dima” – Mihaela Gavriș și Vera Negreanu – are un sunet pianistic absolut propriu, consistent timbral, bogat coloristic, dezinvoltură virtuoză și plăcere nedisimulată de a cânta, așa cum au dovedit în paginile dificile, dar expresive de Herman (excelentă ideea de a vizualiza partitura grafică, prin proiecții în timp real), Ligeti, Bence-Muk, Metea.

După antractul substanțialului program cameral, compozitorul Adrian Pop a premiat pe laureații Concursului de compoziție „Liviu Comes” 2013, care a avut ca temă piese didactice pentru vioară (cu sau fără pian), mențiuni având Sonia Vulturar, Alexandru Mihalcea, Paul Pintilie, iar premii (în ordine crescătoare): Mihai Traistă, András Lokodi, Alexandru Ștefan Murariu – studenți ai învățământului muzical din București, Cluj, Iași –, cărora nu ne rămâne decât să le dorim să se facă auziți în următoarele ediții ale bienalei „Cluj Modern”.

Galeria de portrete ale compozitorilor clujeni a continuat pe parcursul viitoarelor concerte – ele fiind schițate și în cronicile următoare.

__________

Fonoteca Academiei de Muzică „G. Dima” păstrează înregistrările video complete ale Festivalului.
Online, înregistrări video din spectacol (fragmente; autor Mihai Bacalu), la adresa
http://oradecluj.oradestiri.ro/ziua-a-3-a-a-festivalului-cluj-modern-tinerii-compozitori-clujeni-sunt-mai-conservatori-decat-maestrii-lor-consacrati/cultural/2013/04/10/
Copyright: cIMeC 2013