Festivalul CLUJ MODERN – ediția X, 2013 – cronica aforistică 1*
Deschiderea: EVADADA
(Elena Maria Șorban, muzicolog – 18 aprilie 2013)

Festivalul: inițiat în anul 1995, iar mai nou, desfășurat bienal, aflat la a zecea ediție – a ajuns acum, pentru prima oară, pe scena Operei Române, cu un debut în forță: două premiere absolute.

Suntem absurzi – ci nu (ne) recunoaștem – este ceea ce mi-a transmis opera dada La Deuxième Aventure (céleste) de Monsieur Antipyrine (2010). Pe un libret al literatului Ion Pachia Tatomirescu, după piesa omonimă a lui Tristan Tzara (traducerea română supratitrată, de Vasile Robciuc), piesa mi-a furat ochii prin teatralitatea datorată scenografiei de Liliana Moraru și regiei de Octavian Jighirgiu, light design Dan Lupea. Muzica de Ionică Pop merită atenția, este complexă, elaborată, cu elemente de parodie – iar mesajul optimist se întrevede prin inserția unor citate regeneratoare, de muzică populară tradițională.

Urechile au admirat acuratețea realizării muzicale, fapt apreciabil în condițiile în care cântăreții sunt studenți și tineri absolvenți ai Academiei de Muzică „Gh. Dima” – și care se datorează muncii de pregătire competente a pianistului Francisc Fuchs, dar și coordonării dirijorale atente a lui Matei Pop, alături de instrumentiștii Ansamblului AdHOC. Se cuvin menționați Cristian Ignuța, Corneliu Huțanu, Maria Oltean, Paula Rad, Florica Cozma, Simona Buhac, Anca Câmpean, Mădălina Danciu, István Kozocsa, Marian Vâsc, Ioan Stancu, József Füstös, Daniela Burcuș, Maria Popa, precum și, în mod special pentru calitățile vocale și actoricești, soprana Alida Barbu și mezzosoprana Ramona Bolojan.

În asemenea situații artistice avangardiste, libertatea de recepție este nelimitată. Pentru mine, situațiile parcurse de această nouă operă s-au interferat cu „Povestea soldatului” de Stravinski-Ramuz, cu teatrul lui Matei Vișniec (îndeosebi, „Buzunarul cu pâine” – continuând linia Tzara – Ionesco). Semnificații mi-au fost oferite prin ipostazele scenice ale maternității: nou-născutul în adăpostul antiaerian și, mai ales, diriguitorul cu chip de copilă (amintind de personajul central al lui Ravel, din opera L’Enfant et les sortilèges), personaj interpretat de Ioana Sîrzea – senină vocal, dezinvoltă scenic.

A doua premieră absolută: spectacolul de teatru-balet Eva – conceput de compozitorul Liviu Dănceanu (autorul poeziilor și al muzicii) și născut de coregrafa Melinda Jakab (regia, coregrafia, decoruri, costume). Spectacolul – un „copil” foarte reușit – cu capacități reflexive și ironice nelimitate, pe o muzică inventivă și atractivă. Instrumentiști: Samuel Lupean, Alexandru Popovici – membri ai Ansamblului de percuție ai Academiei de Muzică „G. Dima”, pregătit de Grigore Pop.

... șerpuită – înșoptită – cuvântândă – însăși – dansând – înșeptită – Eva: întruchipată de balerine-actrițe și actrițe-balerine. Hâtră gândirea asociativă a autorului poet-compozitor, în stabilirea genuistic-muzicală și umană: Catavalsie (Fecioara) – Potliedpourri (Mama) – Sarabacanalda (Curtezana) – Bagaloptelle (Gospodina) – Scherzong (Feminista) – Toccanonata (Soacra) – Codalind (Văduva). Un Frauenliebe und Leben sincretic și cu adevărat modern, concretizat de coregrafa Melinda Jakab prin Raluca Lupan, Diana Buluga, Viorica Bogoi, Simina Oprean, Gabriela Pop Rusu, Delia Göllner, Iuliana Barabás.

Așteptăm revederea-reascultarea ambelor titluri, cu valențe de spectacol-eveniment.




Fotografii de Rareș C. ILEA. Pentru mărirea imaginii, dați click pe poză.
__________

* În sensul originar al verbului grec aphorizein: „a marca” – având în vedere cantitatea și complexitatea lucrărilor.
Fonoteca Academiei de Muzică „G. Dima” păstrează înregistrările video complete ale Festivalului.
Online, înregistrări video din spectacol (fragmente; autor Mihai Bacalu), la adresa
http://oradecluj.oradestiri.ro/dadaism-senzual-in-nota-umoristica-la-opera-in-deschiderea-festivalului-cluj-modern/cultural/2013/04/08/