Daniela CARAMAN, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME
Alberto Lisy & comp.
(Daniela Caraman Fotea, 18 septembrie 2007)
O formație cu istorie de peste 30 de ani și carte de vizită onorantă în viața muzicală internațională, cu doi muzicieni români în componență, atrage curiozități firești. Primul dintre ei este Vlad Stănculeasa, dublu laureat al Concursului Internațional „George Enescu” 2007, secțiunea vioară: premiul III și distincția – foarte importantă – pentru cea mai bună interpretare a unei sonate enesciene. Îl remarcasem pe tânărul instrumentist încă de la ediția trecută a concursului. Iată-l acum pe podium, dar și cu o carieră solid demarată (în urma studiilor la Academia de Muzică Menuhin din Elveția), alături de o companie cu renume.

Întotdeauna când îi ascult pe cei premiați în concursuri, indiferent de genul muzical, mă întreb, oricare ar fi înzestrările artistice: au sau nu șanse de evoluție? Pot avea un viitor în show business? În cazul de față răspunsul a fost oferit și prin concertul din 10 septembrie care programase Suita pentru vioară, violă și orchestră, op.19, de Kurt Atterberg, compozitor suedez contemporan, soliști fiind Vlad Stănculeasa și violistul Bogdan Banu. Amândoi cu aplecare spre lirism, sensibili, cu sunet curat și mătăsos. Vlad Sănculeasa „vorbește” prin fiecare sunet, modelat cu rafinament, „trece” rampa.

Camerata Lisy este o orchestră de cameră cu componență variabilă, multinațională, adaptată repertoriului extins pe care-l promovează (lucrări acoperind 5 secole de muzică!). Alegerea pentru recitalul bucureștean s-a concentrat pe o muzică ușor de receptat, înțeles și chiar de memorat, interpretări filigranate, aducătoare a liniștei (cea opusă tăcerii...). Octuorul op.7, Intermezzi op.11 de George Enescu, Andante cantabile pentru violoncel și orchestră de coarde, lucrare ceaikovskiană (solistul Xin Lu, minuțios în frazare, stilist), Elegia lui Bernard Schule (dedicată formației), sunt muzici ale poeziei, colorate impresionist, fluide. Publicul, cel mare, dar și profesioniștii le primesc cu nedisimulata plăcere oferită de farmecul relaxării în ambianța armoniei; în egală măsură de reîntâlnirea cu ritmica atât de confortabilă a Dansurilor românești, transcrise de Bela Bartok.

Alberto Lisy este un violonist experimentat, cu știință instrumentală, foc de artificii în virtuozitate, demonstrate și printr-un... tango! Surpriză agreabilă lucrarea – interpretată în onoarea Ambasadorului Argentinei, a soției domniei sale și evident, spre deliciul audienței. A fost așadar un inedit café-concert-simfonic (!) pe scena Ateneului.

Camerata Lisy ne-a ferit pentru câteva ore de viteza cotidianului. Îi vom compensa absența prin agreabilă amintire.

Copyright: cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2007

Trafic.ro - clasamente si statistici pentru site-urile romanesti