 |
Cronica muzicală on-line  |
|
Festivalul Toamna Muzicală Clujeană Concert extraordinar de deschidere. In memoriam Antonin Ciolan (Cristina Șuteu – 8 octombrie 2016)
Dedicat fondatorului filarmonicii clujene, repertoriul din deschidere (7 octombrie 2016), fiind bine ales, a reprezentat un memento al primului eveniment – din 4 decembrie 1955 – în care Orchestra Filarmonicii „Transilvania” a susținut concertul inaugural la Casa Universitarilor. În sala arhiplină, se putea observa clar freamătul publicului nerăbdător pentru a-și căuta locul și a se pregăti să asculte lucrările unui asemenea program „pre(ten)țios”. 
Caracterul festiv al concertului a primit o importanță și mai mare prin faptul că l-a avut ca invitat special pe Horia Andreescu – dirijorul principal al Filarmonicii „George Enescu” din București. Și pentru a încununa nota aniversară, simțită din plin anul acesta, este de menționat faptul că Marius Tabacu – directorul Filarmonicii clujene, l-a felicitat public pe maestrul Andreescu care exact în aceeași lună urma să împlinească frumoasa vârstă de 70 ani.Ab initio,acordurile uverturii la opera Maeștrii cântăreți din Nürnberg au răsunat solemn, oferind evenimentului binemeritatul caracter maiestuos. Simbioza dintre vechi și nou caracteristică, de altfel, operei lui Wagner a reprezentat o metaforă sonoră care făcea aluzie la întâiul concert al Filarmonicii susținut în urmă cu mai bine de o jumătate de veac. Au fost prezentate aceleași lucrări, dar într-o altă concepție interpretativă; a fost același cadru de sărbătoare, dar alți protagoniști. Concertul nr.1 pentru orchestră de coarde compus de Sigismund Toduță în anul 1951 – lucrare mai puțin cunoscută de publicul neavizat – a preluat firul repertorial. În expunerea temei inițiale, intonată la unison și caracterizată fiind de un ethos folcloric, ansamblul a făcut dovada unei sincronizări de finețe, marcată de nuanțări subtile. În a II-a și a III-a parte a lucrării, discursul muzical metamorfozează materialul tematic inițial sub aspect variațional la nivelul parametrului ritmic și melodic. Deși în secțiunea mediană lucrarea poartă amprenta unui cântec de leagăn, iar finalul este marcat de accente dansante, maniera interpretativă a orchestrei a creat acea unitate sonoră care a condus la percepția strânsei legături dintre temele celor trei părți, observându-se chiar elementul de „coeziune estetică” (în accepțiunea muzicologului Gabriel Banciu). Renumitul pianist Daniel Goiți, a cărui carte de vizită însumează o serie întreagă de succese internaționale, de această dată a relevat publicului Concertul nr.2 pentru pian, în do minor, op.18 de Serghei Rahmaninov. Felul lui de a exprima mesajul artistic într-un mod simplu, convingător și plin de pathos, a cucerit simpatia publicului care a izbucnit în aplauze solicitând insistent un encore și bineînțeles că a fost onorat cu „Dimineața” din Suita nr.1 „Peer Gynt” de Edvard Grieg.  În încheierea concertului, caracterul triumfal al Simfoniei a III-a în Mi bemol major, op.55, „Eroica” de Ludwig van Beethoven a transmis ascultătorilor promisiunea unei ediții reușite care avea să fie și să se finalizeze în ton „eroic”.Seriozitate, exigență, personalitate, virtuozitate, culoare – sunt câteva caracteristici pe care dirijorul Emil Simon le-a atribuit Filarmonicii clujene, ca „merit incontestabil al maestrului Ciolan”. Trebuie să recunoaștem că muzicienii „orașului comoară” își păstrează traiectoria: ad astra per aspera – „spre astre, prin dificultăți”. |
|