Costin POPA, critic muzical Cronica muzicală on-line     HOME
FESTIVALUL LEHÁR 2005 – BAD ISCHL, BAYREUTH-UL OPERETEI
(Costin Popa – 3 septembrie 2005)
A fost dorința lui Franz Lehár, ca localitatea austriacă în care și-a petrecut ultimele clipe de viață, Bad Ischl, să devină un adevărat„Bayreuth”al genului operetei. Cu acest gând, promotorii locali au inițiat încă din 1961 un festival care s-a desfășurat anual, fără întrerupere. În 1999, o clădire modernă – Casa Congreselor și a Teatrului – a fost inaugurată printr-o nouă producție cu Paganini, pentru ca în anul 2004, proaspăt numitul director general, dr. Michael Lakner, să adopte ca denumire a manifestării, Festivalul Lehár – Bad Ischl, un omagiu adus celebrului compozitor. „Bayreuth-ul operetei”a început să se nască sub genericul celui care l-a imaginat.

Vreme de peste 7 săptămâni, turiștii veniți să viziteze Kaiservilla (vila lui Franz Josef și a împărătesei Sissi) sunt atrași de programul festivalului, reciproca fiind pe deplin valabilă. Cei doi Franz, Lehár și Josef, sunt eroii zilelor de vacanță la Bad Ischl.

În actualul sezon, compozitorul figurează pe afiș prin opereta Eva, printr-o seară de lieduri susținută de soprana Ingrid Kaiserfeld și printr-un show comentat, Lunga noapte a Văduvelor Vesele, la aniversarea a 100 de ani de la premiera cunoscutului opus. În variatul program, îi mai găsim pe Carl Millöcker (Studentul cerșetor, cu tenorul Alexandru Badea în rolul titular), Franz von Suppé, Carl Michael Ziehrer și Johann Strauss II (Gala în onoarea zilei de naștere a lui Franz Josef - Muzică și anecdote din vremea împăratului, cu soprana Andrea Huber, baritonul Sebastian Holecek și moderatorul Heinz Holecek), pe diverși autori de zarzuele tălmăciți de soprana Noëmi Nadelmann, mezzosoprana Natela Nicoli și tenorul Luis Conte, ca și pe Schubert, Czerny, Liszt, Satie, Debussy, Ravel (Nașterea, avântul și moartea valsului vienez, recital de pian susținut de François-Joël Thiollier). Dar nu numai pe aceștia. Muzica lui Bernhard van Ham este pretextul pentru spectacolul de cabaret Nonconformistul, seara de lectură Ulrike Beimpold se desfășoară sub genericul Katharina Schratt – O viață, iar proiectul Euro-opereta prilejuiește întâlniri culturale între tineri, având ca puncte centrale pitorescul Bad Ischl și îndrăgitul gen artistic.

Reinhard Alessandri și Morenike Fadayomi în EVA(copyright Hofer)
Reinhard Alessandri și Morenike
Fadayomi(copyright Hofer)
Mai puțin cunoscuta operetă Eva a fost scrisă pe libretul semnat de Alfred Maria Willner și Robert Bodanzky, premiera având loc pe 24 noiembrie 1911 la Theater an der Wien. O istorioară de dragoste despre Eva (lucrătoare într-o fabrică de sticlă de lângă Bruxelles, sărbătorită de colegi la cea de-a 20-a aniversare a zilei de naștere) și noul patron Octave Flaubert. Atracția dintre cei doi nu este privită cu ochi buni de colegii fetei care încearcă să împiedice apropierea dintre Eva și Octave. Pentru a calma spiritele, acesta din urmă îi anunță că se va căsători cu ea, lucru pe care însă i-l infirmă imediat ce colegii se îndepărtează. Dezamăgită, Eva pleacă la Paris împreună cu prietena Pipsi, unde șochează lumea orașului-lumină cu frumuseșea sa. Numai că Pipsi îl atrage acolo sub un pretext anume și pe Octave. Cei doi se revăd și... nu se vor mai despărți niciodată. Un subiect tipic de operetă, un pretext pentru o muzică antrenantă și spumoasă sub semnătura unuia din Kaiserii genului.

Regizorul și coregraful sudafrican Leonard C. Prinsloo a imaginat o mizanscenă simplă (decoruri minime Friedrich Despalmes, costume Monika Biegler și Devi Saha) lăsând excelenții cântăreți-actori să dea frâu liber imaginației și jocului scenic. În aceeași idee, a plasat Orchestra Franz Lehár (condusă scânteietor de dirijorul Wolfgang Bozic) în spatele platoului, ascunsă de un văl transparent. Excelenți profesioniști ai operetei, cuceritori actori, interpreții se întrec pe sine în a dărui veridicitate poveștii. Așa sunt junele – prim Reinhard Alessandri (Octave Flaubert) și Morenike Fadayomi (Eva), Thomas Malik (Dagobert Millefleurs, prietenul lui Flaubert) și Zora Antonic (Pepita Désirée Paquerette, zisă Pipsi), cupluri tipice de operetă. Îi secondează cu același talent și dăruire Thomas Zisterer (Prunelles), Gerhard Balluch (Bernard Larousse), Karl Herbest (Voisin), Peter Andreev (Matthieu), Florian Widmann și Christian Giglmayr (Fredy și Teddy). Şi-a dat concursul Corul Festivalului Franz Lehár din Bad Ischl, condus de Thomas Huber. Şi dacă mai adaug că primii – să zicem – 50 de spectatori stăteau în sală la mese, ca într-un restaurant în care se serveau refreshments, iată o atmosferă de vacanță, destinsă și încântătoare, grație minunatei lumi a operetei care la Bad Ischl este... împărăteasa estivală.
Reinhard Alessandri și Morenike Fadayomi (copyright Hofer)
Reinhard Alessandri și Morenike
Fadayomi
Reinhard Alessandri, Thomas Malik și Thomas Zisterer (copyright Hofer)
Reinhard Alessandri, Thomas Malik și
Thomas Zisterer
Zora Antonic (copyright Hofer)
Zora Antonic


Interesantă a fost Lunga noapte a Văduvelor Vesele, un program desfășurat în foyerul Casei Congreselor și Teatrului, moderat de Barbara Kreutzer împreună cu Wolfgang Dosch (biograf al lui Lehár) și regizorul dr. Stefan Frey. Proiecții pe diapozitive, înregistrări istorice dar și exemplificări live, datorate sopranei Morenike Fadayomi, tenorului Reinhard Alessandri (pe cei doi i-am revăzut cu plăcere, după ce cu câteva ore înainte cântaseră în Eva) și... unui buffo, același Wolfgang Dosch. Invitată de onoare a fost Maria Tiboldi, la pian Ralph Petruschka.

Văduva veselă (cu Reinhard Alessandri în Danilo și Zora Antonic în rolul titular) va figura integral pe afișul din 2006 al festivalului, alături de Fatinitza de Friedrich Zell și de opereta pentru copii Peter și Paul în Ţara trântorilor, pe muzica lui Franz Lehár. Recitaluri și show-uri completează bogata ofertă. Hotărât lucru, am constatat, la Bad Ischl Lehármania este molipsitoare.


* Foto copyright Hofer.

Copyright: cIMeC – 2005