Constanţa CRISTESCU, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME
Azi cânt pentru tine, mamă, la Suceava
(Constanţa Cristescu, muzicolog – 8 martie 2011)
Polski Dom din Suceava a găzduit în seara zilei de 1 martie un regal folcloric realizat de copii, închinat mamelor și, în general, femeilor.

Deși programul a inclus și trei talentate tinere cântărețe de muzică ușoară din Suceava, MATEI ANDRA, BUCULEI DENISA și SCUTARU BIANCA, acestea s-au pierdut în marea îngerașilor interpreți de folclor. O listă imensă de copii performeri de folclor de cea mai bună calitate, adunați din toate colțurile județului Suceava pentru a urca pe scenă, a fost alcătuită de Gabriela Teișanu, ea însăși remarcabilă reprezentantă a cântecului popular bucovinean. Treizeci și șase de copii cu vârste ilustrând trepte ale copilăriei de la frăgezimea bobocilor de floare la maturitatea florilor adolescente, tot unul și unul, deosebit de frumoși, cu voci fragede și cristaline, ori mai mature însă minunat timbrate, cu o prezență scenică dezinvoltă și fermecătoare, unii de o drăgălășenie cuceritoare, etalându-și cu mândrie portul local, au încântat publicul sucevean timp de trei ore.

Au fost acompaniați de Orchestra „Bucovina” a Școlii Populare de Artă „Ion Irimescu” a Centrului Cultural Bucovina condusă de profesorul Petre Oloieru, care s-a afirmat ca o strălucită parteneră a micilor interpreți bucovineni de folclor.

Organizatorul manifestării a fost Centrul de Conservare și Valorificare a Culturii Tradiționale din Cadrul Centrului Cultural Bucovina. Spectacolul a fost deschis de Călin Brăteanu, care a omagiat cu sensibilitate simbolul feminin al maternității căruia tinerele voci ale Bucovinei i-au închinat câte un cântec și o floare.

Programul a fost alcătuit preponderent din cântece lirice și cântece de joc, fiind colorat și de doină, deasemenea de interpretarea unui frumos cântec de leagăn pe melodie de doină. Redau programul manifestării prin tabelul atașat.

Numele interpretului Localitatea Repertoriu
Iulian TURCU Breaza Mândră floare-i norocu (doină)
Georgeta CÎRCIU  –  Georgeta Cîrciu Straja Cântec de leagăn
Andrei IFTIME Fălticeni Magheran cu patru foi
Valentin BERTEA  –  Valentin Bertea Fălticeni Ca la noi în Fălticeni
Mădălina PAVEL Fălticeni Hora de la Suceava
Camelia LUCESCU  –  Camelia Lucescu Vatra Dornei Cu oile Ghiță-i dus
Ana-Maria CHILOTI Vatra Dornei Sunt fată din Bucovina
Ilinca SAHLEAN Frasin Hora de pe Suha
Andreea NĂVALĂ Frasin Hai la joc flăcăi și fete
Lorena NICHITOI  –  Lorena Nichitoi Rădăuți Sunt fată din Rădăuți
Alexandra DAN Rădăuți Bătrâneasca de la Putna
Laura ERHAN Sadova La casa cu drănicioară
Mircea COCA  –  Coca Mircea Câmpulung Moldovenesc M-oi duce la șezătoare
Ionuț PEIU  –  Ionuț Peiu Câmpulung Moldovenesc Joc din capul satului
Iulian SOCOL Gura Humorului Eu-s ficior crescut la munte
Mădălina LUPUPOPII Gura Humorului Azi e ziua ta, măicuță
Petronela POPA Gura Humorului Mândru jocu-n sat la noi
Iliuță LEHACI Gura Humorului Dragu mi-i la ciobănie
Laura CATARGIU Gura Humorului Rămas bun, dragă mămucă
Alexandra ANDRONIC Gura Humorului Eu cânt pentru tine, mamă
Emilia RAȚĂ Salcea Mulțumesc măicuță, tare
Simona MAZĂRE Dumbrăveni Am un bade pădurar
Alexandru HRIȚCU Șcheia Hai, mândruță, hai la joc
Iuliana ANIȚEI Liteni Toarce furcă și tu, fus
Andreea CHISĂLIȚĂ Moara Trage cu arcușul tare
Cosmina MANDIUC Liteni Din Dolhasca la Liteni
Andreea STECLARU Suceava Lume, lume și tu viață
Diana ALEXA Bosanci Cucu nu cântă de sete
Roxana SAVA Horodniceni Azi, de ziua mamei mele
Isabela MIERLĂ Fălticeni Asta-i horă din străbuni
Andreea MIHĂILĂ Vadu Moldovei Ciobănaș de pe la noi
Ecaterina TENCIU Vadu Moldovei Țărăneasca
Andreea VICOVAN Volovăț N-am jucat de-amu o lună
Radu ANDONIE Forăști Iac-așa cum mă vedeți
Irinuca TUCALIUC  –  Irinuca Tucaliuc Siminicea Are mama fetișoară
Ciprian PETROAIE Drăgoiești Cât părinții-s lângă mine
Florin PÂNZARU  –  Florin Pânzaru Suceava interpret trompetă

Tabelul relevă mulțimea de vetre folclorice reprezentate strălucit de cei care sunt adevărații păstrători ai tradiției. Încurajator, căci ei fac dovada că Bucovina este un tărâm care mustește de muzicalitate, de talente artistice, un tărâm în care folclorul și tradițiile sunt în permanentă renaștere și înflorire. Am simțit din plin entuziasm și plăcere de a cânta, efervescență artistică și prospețime.

Doar câteva chipuri dintre toate câte au evoluat pe scenă ilustrează vârstele micilor artiști care asigură continuitatea tradiției folclorice. În imagine sunt numiți doar cei ce se află în fața microfonului.

Două suite de jocuri, una de jocuri rădăuțene și alta din întreaga Bucovină, au fost interpretate de Ansamblul „Florile Bucovinei” al Casei de Cultură Rădăuți, un ansamblu folcloric format din tineri, îndrumați de coregraful Gelu Constantinescu și directorul artistic Ovidiu Foca, ce a înmulțit substanțial numărul artiștilor prezenți în spectacolul omagial al maternității. Prea multa scenizare a unor jocuri le-a sporit artificial spectaculozitatea, în detrimentul autenticității.

Ansamblul Florile Bucovinei din Rădăuți
Ansamblul Florile Bucovinei din Rădăuți
Ansamblul Florile Bucovinei din Rădăuți

Prezentarea programului de către Alina Leonte a lăsat de dorit în sensul că la prezentarea interpreților în serii nu a fost menționat și repertoriul, publicul fiind obligat să ghicească ceea ce avea să asculte ori să vizioneze. Trebuie să menționez că aceasta este una dintre tarele majorității spectacolelor actuale prezentate atât pe scenă cât și la televiziuni, tânăra prezentatoare folosind timid modelele pe care le-a preluat de la alții mai experimentați. Mă întreb cum se poate forma o cultură folclorică dacă nu prezinți publicului detaliat programul pe care i-l oferi? Cultivăm vedetismul ori tradiția folclorică? Sigur, piața muzicală impune nume contra cost, fiind mai puțin interesată de repertoriul interpreților. Totuși, pe un interpret îl consacră nu numai talentul de a cânta, ci și calitatea repertoriului pe care îl abordează. Folclorul trăiește prin performeri, iar valoarea performerilor este dată în mare parte de repertoriu.

Dincolo de stângăciile organizatorice ce vor putea fi remediate în viitor, spectacolul oferit de copii și tineri, femeilor, a fost un dar de cea mai înaltă ținută artistică. Bravo lor!


* Foto: Victor Rusu (Fond doc. al Centrului Cultural Bucovina)
Copyright: cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2011