Constanţa CRISTESCU, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME
CORINDĂ LA SUCEAVA CU GRIGORE LEȘE
(Constanţa Cristescu, muzicolog – 8 decembrie 2010)
Programul „CRĂCIUN ÎN BUCOVINA – 2010” a debutat la Suceava în duminica lui 5 decembrie, ajunul praznicului Moșului Nicolae, printr-o pleiadă de manifestări culturale, ce au vizat crearea ambianței specifice pregătirii sărbătorilor de iarnă – Crăciunul și Anul Nou: o expoziție de desene și un spectacol de teatru pentru copii, aprinderea luminilor bradului de Crăciun, „Târgul de Crăciun” și un concert extraordinar de colinde.

Concertul de colinde, ce a avut loc la Biserica romano-catolică „Sfântul Ioan Nepomuk” din Suceava, l-a avut, în calitate de colindător tradițional, pe legendarul rapsod maramureșan Grigore Leșe.

scenă din timpul corindei
imagine din timpul corindei
scenă din timpul corindei
imagine din timpul corindei
scenă din timpul corindei
imagine din timpul corindei

Coborâtor dintr-o lume a înțelepciunii populare și a unei tradiții muzicale inconfundabile stilistic, Grigore Leșe, un muzician dotat cu o voce inconfundabilă și-a cultivat darul nativ al horitului – talantul primit de la Dumnezeu – și l-a înmulțit în forme de cultură elevată cu știință și înțelepciune, dar și cu un patriotism veritabil, neostentativ, exprimat doar prin arta cântului. „Eu mă simt patriot când cânt doina” – mărturisea recent Grigore Leșe.

Cu siguranță că fiecare manifestare cultural-artistică în care Grigore Leșe își aduce aportul artistic este un act de patriotism firesc și un act de autodefinire permanentă. Concertul de colinde oferit sucevenilor de Grigore Leșe și ceata lui de colindători din Râșca a fost, în același timp, o prestație artistică de excepție și o lecție exemplară de cultură și de patriotism.

Grigore LEȘE
Grigore LEȘE
Grigore LEȘE
Grigore LEȘE
Grigore LEȘE
Grigore LEȘE

Alungând carele de televiziune pentru a nu conturba intimitatea comunicării în actul de inițiere ritualică desfășurat într-un cadru sacru – biserica –, Grigore Leșe și ceata de colindători din Râșca suceveană au reconstituit un ritual de colindat ardelenesc specific Țării Făgărașului, completat și adâncit cu amintiri din practica personală a colindatului în satul maramureșan de baștină. A demonstrat astfel, prin intermediul repertoriului selectat, complexitatea conotațiilor simbolice și ritualice a colindatului tradițional românesc și capacitatea lui de conservare a unei multiculturalități multimilenare. Prestația artistică a fost însoțită de tâlcuirea conținutului ritualic și simbolic al colindelor.

În deschiderea concertului, distinsul muzician și dascăl universitar a afirmat: „Vin aici să vă vorbesc despre colindă că nu știți colinda”. Este un adevăr incontestabil, deoarece tradiția colindatului bucovinean, atestată documentar deja în secolul al XVII-lea, s-a diluat în asemenea măsură, încât colindatul se reduce actualmente la câteva cântece de stea și cântece de Crăciun propagate prin biserică și la șlagăre mediatizate, ce substituie colindele propriu-zise pierdute din patrimonial cultural, denaturând și sărăcind conținutul semantic al colindatului ritual de Crăciun. Această afirmație a fost argumentată convingător de Grigore Leșe prin programul de colinde prezentat și prin modul de interpretare artistică și de tâlcuire etnologică.
Concluzia este aceasta: colinda are un caracter războinic, nicidecum liric, fiind interpretată în giusto silabic, antifonic, doar de bărbați. Colinda face parte dintr-un ritual cosmic de trecere cu o vechime multimilenară, marcat putenic de sacralitate.

Programul de colinde a etalat frumusețea graiurilor ardelenesc și maramureșan, cu particularitățile lingvistice adiționale rezultate din sincretismul textului cu melodia și cu limbajul metaforic specific. Corinda leului, Corinda de fecior, Corinda despre Meșterul Manole, Corinda cerbului, Corinda fetei, Corinda junilor, Corinda gazdei, Colo jos în prundurele, Corinda de cătane s-au derulat rând pe rând în interpretarea antifonică pe „strane”, familiarizându-ne cu diversitatea problematicii abordată în ritualul tradițional al colindatului. Acestora li s-au adăugat cântece despre Mântuitor și despre Răstignire precum Preumblă-se Maria și Colinda lui Hristos și Lâng-o piatră lehovată. Aceasta a fost interpretată de Maestru într-o formulă antifonică inedită – solo și fluier – vestind, într-o versiune apocrifă, nașterea Fiului din piatră. Cu această ocazie, Grigore Leșe a remarcat faptul că actualmente „confundăm colinda cu cântecul de stea și cu tot felul de alte cântece”.

Bogăția repertorială și tematică a colindatului în tradiția românească a fost ilustrată și de câteva colinde pastorale, între care menționez Trei păcurărei în versiunea „Fetei de maior”, Este-un câmpuț lung și latu și Mariana o picatu. Colinda de gazdă Și noi ne-am plecatu specifică importanța și semnificația darului ritual de belșug – colacii și merele. A urmat colinda zorilor care se interpretează de bătâni la finele colindatului, Scoală, scoală, domn cel bun, urmată și „de una trasă la fluier”. În final, toți colindătorii, cu fața către altar, au cântat corinda de alungare a morții O moarte ce ți-aș plăti, antrenând toată suflarea în interpretarea refrenului Viță verde iadăra. Pricesna Ridicat-am ochii mei la ceruri și bătaia toacei au împlinit corindatul printr-un moment de rugăciune. Nu a fost singurul, căci unele colinde au conținut și invocații-rugăciune, într-o expresie a credințelor arhaice conservate în texte prin simboluri și mit.

Diversitatea tematică a repertoriului de colindat prezentat a ilustrat complexitatea semantică a ritualului colindatului, ce vizează sacralizarea înnoirii, a nașterii și renașterii cosmice și spirituale. Grigore Leșe a oferit sucevenilor, uzând în expunere de frumusețea graiului maramureșan pe care îl conservă cu pioșenie, nu numai o lecție de cultură și spiritualitate elevată, ci și o demonstrație de înțelepciune într-o lecție de viață pe care nu o uiți cu ușurință. A declarat, către final, profetic: „Atâta de bine poate fi în lumea asta, cu condiția să știți la ce vă pricepeți a face bine”. Acest sfat de binețe a fost însă dublat de un altul, care a venit ca o critică adusă îngustimii percepției culturale actuale: „Nu șuierăm până nu știm dacă trebe să șuierăm sau nu”.

Colinda de plecare Busuioc verde pe mas'/ Rămâi gazdă sănătoas' a încheiat în mod minunat, într-o atmosferă luminoasă, senină, de comuniune spirituală, seara de inițiere artistică și etnologică în tradiția colindatului românesc de Crăciun oferită sucevenilor de Maestrul Grigore Leșe.

Corinda lui Grigore Leșe împreună cu ceata lui de colindători din Râșca a fost pentru suceveni un neprețuit dar de Moș Nicolae.
Copyright: cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2010