Constanţa CRISTESCU, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME
Muzică și poezie românească la UCMR cu Loredana Baltazar
(Constanța Cristescu, muzicolog – 12 mai 2009)
De aproape un deceniu, sub egida Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, în Aula Palatului Cantacuzino, muzicologa Loredana Baltazar organizează concerte-audiție de creație contemporană românească sub diferite generice. Mare iubitoare a muzicii culte românești contemporane, Loredana Baltazar și-a creat ca un ideal al vieții promovarea acesteia. Fiecare concert-audiție pe care îl organizează se constituie într-o nouă pledoarie pentru muzica românească elitistă, oferind auditorilor argumentul unor partituri artistice ce se constituie în repere stilistice atât pentru arta contemporană, cât și pentru fiecare compozitor prezentat.

În seara de 9 mai Loredana Baltazar a reușit să adune un grup important de compozitori și interpreți sub genericul Muzică și poezie românească; Poezia muzicii-muzica poeziei, pentru a realiza un remarcabil dialog ce înmănunchiază două arte sonore, expresii ale erudiției spirituale.

Muzică și poezie Compozitorii participanți sunt maeștri ai artei muzicale, dar și tineri talentați, care s-au impus prin muzicalitatea deosebită a compozițiilor prezentate, prin conciziunea prezentării propriilor lucrări în fața publicului, precum și prin recitarea poeziilor care au stat la baza unor compoziții. Toate au concurat la crearea unei ambianțe foarte atrăgătoare și accesibilă auditoriului.

Loredana Baltazar a închinat momente speciale poetului-compozitor Nicolae Coman, colaborând la recitare cu actorul Gavril Borodan, cu care a creat momente poetice inspirate, particularizate prin modelarea timbrului vocii, a ritmului recitării și a nuanțelor vocale în funcție de conținutul tematic, stilul și expresia textului poetic. Astfel, am ascultat poezia satirei ascuțite, poezia grotescului și a absurdului contemporan, alături de poezie de profundă vibrație lirică, în care poetul Nicolae Coman sondează sonoritatea cuvintelor în rime și ritmuri de o accentuată muzicalitate. Am ascultat, în recitarea maestrului Theodor Grigoriu poezia metafizică a Iuliei Hașdeu care i-a inspirat un remarcabil recviem pentru orchestră de cameră și voce solistă. Poetul Nicoale Coman nu a recitat personal nicio poezie, însă a trăit din plin bucuria de a-și asculta poeziile recitate cu sensibilitate și farmec.

Invitat să savureze muzicalitatea versului poetic și potențialul său de a inspira compozitorilor creații muzicale, publicul s-a delectat audiind, în alternanță poetico-muzicală, piese ample, între care unele monumentale, altele miniaturale și suite cu caracter didactic de un umor fermecător. Nu te puteai plictisi pentru că fiecare moment avea ineditul și frumusețea prin care te cucerea, îndemnându-te să asculți relaxat și să te bucuri de orele de destindere muzical-poetică elevată după o săptămână de muncă.

Programul muzical a fost prezentat în majoritatea cazurilor prin audiții de pe CD comentate de fiecare compozitor la solicitarea muzicologei, singura formație care a concertat pe viu fiind Cvartetul Florilegium. Au fost interpretări remarcabile, ce creau momente de reculegere veritabilă în vibrația sufletească a muzicii.

Am ascultat astfel: Vasile Timiș – Cvartet de coarde, Nicolae Coman – ciclul de lieduri pe versuri de G. Ungaretti Metamorfozele cerului pentru soprană, clarinet și pian, Theodor Grigoriu – Recviem pentru o poetă, pe versuri ale Iuliei Hașdeu, pentru orchestră de cameră și soprană, Diana Vodă-Nuțeanu – Fibre pentru nai și trio de fagoți, Dan Bălan – Suită pentru pian și Cristian Al. Petrescu – Cimpoaiele din bătrâni pentru pian.

Menționez și numele interpreților care au tălmăcit paginile componistice audiate: Cvartetul Florilegium – Ioan Marius Lăcraru (vioara I), Mălina Dandara (vioara II), Maria Ciurduc (violă), Anca Vartolomei (violoncel) –, Dan Bălan (pian), Yumiko Nozaki și Trio de fagoți Acolade, Viorica Rădoi (pian), Virginia Manu (soprană), Florian Popa (clarinet), Lavinia Coman (pian), Ramona Eremia (soprană) și Orchestra de cameră Radio.

Per ansamblu, concertul-audiție a avut un profund caracter meditativ. Am ascultat momente de meditație muzicală asupra unor surse de inspirație folclorică – doiniri heterofonice și imitative în piesa Fibre și metamorfoze ostinate ale unei tropote năsăudene în Cimpoaiele din bătrâni. Cvartetul de coarde al lui Vasile Timiș a oferit o soluție contemporană densă acustic și echilibrată de valorificare a unei structuri de formație instrumentală clasică, iar Dan Bălan a conceput cu umor și vervă o suită pentru uz didactic în care reconstuiește invențiunea, valsul grotesc și toccatta. Nicolae Coman a cântat versurile lui Ungaretti cu profund lirism într-o „revelație nocturnă", din care, la un moment dat textul dispare topindu-se în muzică pură și se exprimă în sunet aflat dincolo de cuvânt.

Theodor Grigoriu, fascinat de povestea relației spiritiste a Iuliei Hașdeu cu tatăl ei Bogdan Petriceicu Hașdeu, a realizat o capodoperă muzicală cu un profund caracter metafizic, preluând și prelucrând ideile muzicale ale poetei neîmplinite, săpate pe marmora din mormânt, împreună cu poezia ei intitulată Invitație în Paradis. Postromantismul, postimpresionismul și spiritul enescian care au marcat concepția simfonică a maestrului, au determinat auditoriul să-și ridice privirea cu recunoștință, în final, către statuia lui George Enescu ce domină scena, pentru seara de muzică și poezie muzicală ce s-a clădit în Aula Palatului pe care Maestrul l-a lăsat moștenire generațiilor urmașe și care a devenit în timp un palat al artei muzicale.

Efortul muzicologei Loredana Baltazar a fost răsplătit de satisfacția auditorilor participanți, deși aceștia nu au fost numeroși. Am avut parte de un spectacol reușit, într-o atmosferă de comunicare și comuniune artistică deosebită.

Inițiativa promovării muzicii culte românești într-o formă specială de concert-audiție comentată de compozitorii înșiși, susținută cu perseverență și inventivitate conceptuală de muzicologa Loredana Baltazar se cere a fi onorată de un public mai larg și mai numeros, fiind o realizare temerară cu mijloace materiale foarte modeste. În luna iunie Loredana Baltazar ne invită să sărbătorim împreună, în cadrul unui nou concert-audiție, aniversarea unui deceniu de trăinicie a manifestărilor artistice inițiate de dânsa, într-o nouă pledoarie artistică pentru promovarea creației muzicale românești.

Copyright: cIMeC – 2009