Constanţa CRISTESCU, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME
Expoziția documentară „George Enescu și partenerii săi români”
(Constanța Cristescu, muzicolog – 6 mai 2009)
În perioada 5-19 mai 2009, în Aula Palatului Cantacuzino din București, la etaj, poate fi vizionată expoziția de documente dedicată activității concertistice a Maestrului George Enescu, organizată de Muzeul Național „George Enescu” în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, cu Filarmonica „George Enescu” din București și cu Biblioteca Academiei Române, prin materialul documentar furnizat. Expoziția este realizată de muzeografa Cristina Andrei în colaborare cu graficianul Aurelian Popovici, având consultant științific pe enciclopedicul muzicolog Viorel Cosma.

O succesiune de panouri cuprinde secvențe documentare din viața concertistică românească patronată de personalitatea lui George Enescu, ce apare în diferite ipostaze: de solist, de dirijor, de compozitor, de consultant și promotor de valori ale artei muzicale românești și universale.

Expoziția are la bază două principale criterii de organizare: tematic și cronologic. Cronologia evenimentelor ilustrate documentar pe panourile expoziției se încadrează în limitele anilor 1898-1946.

Sunt prezentate partituri în pagini olografe, însemnări și corespondență, afișe și programe de concert, portrete ale Maestrului în diferite ipostaze ale activității sale și-n diferite stări sufletești sub formă de fotografii și desene de epocă, fotografii ale celor mai importanți colaboratori ai săi: interpreți, dirijori, compozitori, care au creat istorie muzicală prin prestații remarcabile. De asemenea apar fotografii documentare din repetiții sau concerte, scrisori de recomandare pentru tinere talente, coperte de partituri cu dedicațiile unor compozitori ai vremii (Kiriac), cronici de concert publicate în presă, toate într-o îmbinare armonioasă și bine proporționată și într-o repartiție spațializată cu poziția adecvată personalizării pentru a atrage atenția.

Expoziția este organizată secvențial pe grupuri de panouri, după criteriul tematic, astfel: a) Dirijori și orchestre – 2 panouri; b) Formații de cameră – 2 panouri; c) La pian cu Regina Elisabeta (Carmen Sylva) – 1 panou; d) Pianiști – 4 panouri; e) Violoniști – 3 panouri; f) Violonceliști – 1 panou; g) Cântăreți de lied – 1 panou; h) Cântăreți de operă – 2 panouri; i) Compozitori interpreți – 1 panou și j) Alți parteneri – 1 panou. Personalitatea lui George Enescu este omniprezentă.

Aș putea înșirui o serie copleșitoare de nume rămase în istoria muzicii românești și chiar universale ca personalități marcante, creatoare de artă perenă, ziditoare de cultură și știință muzicală, ce apar în panourile expozitive, însă îi invit pe cei interesați să le descopere vizionându-le personal.

Expoziția documentară ne apare într-o viziune echilibrată ce îmbină culorile sobre ale documentelor cu fonduri coloristice sever armonizate, realizate, în majoritatea cazurilor prin supradimensionarea unui document: copertă sau pagină de partitură olografă, afiș, pagină din presa vremii.

Plasarea documentelor în fiecare panou respectă principiul economiei de spațiu, asigurând buna vizibilitate din orice poziție s-ar afla vizitatorul. Spațializarea prin poziția fiecărui document în complexul documentar al fiecărui panou și în ansamblul expoziției conferă dinamism istoriei redate în imagini documentare.

O liniște absolută te îndeamnă la reflecție și reculegere. La intrarea în expoziție te întâmpină statuia în bronz, impunătoare și prietenoasă, a lui Barbu Lăutaru cântând la cobză, amintindu-ne de imaginile neimortalizate documentar, decât prin amintirile Maestrului, ale primului parteneriat muzical din copilăria lui George Enescu, anume cel cu lăutarul satului, primul său profesor de muzică.

Expoziția merită a fi vizitată de toți cei ce prețuiesc muzica adevărată, în toate ipostazele sale și în toate formele sale de manifestare artistică. Documentele vorbesc singure, iar ghidajul fiecărui panou în parte și cel al pliantului pus la dispoziție de personalul muzeului este bine organizat și clar conceput, astfel încât pleci din Muzeul Național „George Enescu” îmbogățit cu o informație documentară pe care o memorizezi fără eforturi, într-o ambianță foarte plăcută.

Copyright: cIMeC – 2009