Constanţa CRISTESCU, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME
COMORI DE SUFLET ROMÂNESC. FAZA ZONALĂ RĂDĂUȚI
(Constanța Cristescu, muzicolog – 20 martie 2013)
Ans. FLORILE BUCOVINEI din Rădăuți
Florile Bucovinei din Rădăuți
Zona Rădăuți se distinge în contextul stilistic al folclorului din județul Suceava și din nordul Moldovei, printr-o puternică personalizare melodică marcată de o pregnantă și fermecătoare arhaicitate structurală și de o incontestabilă specificitate. Stilul rădăuțean, cunoscut sub denumirea generică de „bătrânească”, este una dintre valorile patrimoniale imateriale ale culturii românești cu marcă de specificitate microzonală, conservate până în zilele noastre în forme evolutive diverse: de la forme rudimentare de mare vechime până la forme evoluate aparținând unui stil modern, impregnat de influențele multiculturalității mediatizate. Frumusețea acestui stil de cântare tânguită adaptată ritmic diverselor genuri, de la doină la cântec, bocet, repertoriu ritual-ceremonial, cântec vocal de joc și joc instrumental cucerește orice ascultător, impunându-se prin frumusețe, vigoare și perenitate, ca un segment patrimonial românesc de valoare inestimabilă. Acest lucru s-a confirmat și în cadrul concursului județean de interpretare a folclorului Comori de suflet românesc, organizat sub egida Consiliului Județean Suceava de Centrul Cultural Bucovina, prin Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, având ca partener Primăria Putna. Concursul a avut loc la Căminul Cultural din Putna în 17 martie 2013, unde s-a desfășurat Faza zonală Rădăuți. Concursul se află la a XI-a ediție, bucurându-se de o mare afluență competitivă în toate zonele în care s-a desfășurat până în prezent.

Faza zonală Rădăuți a beneficiat de participarea unui mare număr de concurenți bine pregătiți, etalându-și cu demnitate portul cuceritor prin sobrietatea, ingeniozitatea și diversitatea ornamentală a cusăturilor. Aceștia sunt: Grupul vocal BĂTRÂNEASCA din Frătăuții Noi (instructor Vera Moisiuc), Grupul vocal BUCOVINA din Calafindești (instructor Silvia Morari), Ansamblul de cântece și dansuri STRĂJĂNCUȚA Straja (instructor Elisaveta Teleagă, conducerea muzicală Doru Cotos), grupul vocal-instrumental româno-ucrainean KOLOMEICA din Siret (instructori: Ianoș Zirca și Ionela Enache), Formația de jocuri de perechi BRĂDETUL din Horodnic de Jos (instructori: Ghiță Sbiera și Ion Teleagă), Formația de jocuri DOR STRĂBUN din Bilca (instructor Dănuț Cârdei), Grupul vocal ALTIȚA din Bilca (coordonator Felicia Cuciurean), Formația de jocuri mixte ucrainene KOZACIOK din Bălcăuți (instructor Petrică Șoiman), grupul vocal VOCILE NEGOSTINEI din Negostina (instructor Felicia Grigoraș), Grup vocal PĂSTRĂTORII DE TRADIȚII din Marginea (instructor Aurel Halip), Formația de jocuri bărbătești TRILIȘEȘTI din Iaslovăț (instructor Ion Solovăstru), Grupul vocal MUGURAȘII Voitinel (instructor Ungureanu Maria), Formația de jocuri de perechi OBCINA POIENIULUI din Poieni Solca (coregraf Valentin Vligea), Formația de jocuri populare SPERANȚA CETĂȚII din Siret (instructor Bogdan Popovici), Ansamblul de cântece și dansuri FLORILE BUCOVINEI al Casei de Cultură din Rădăuți (director Ovidiu Foca, coregraf Costinel Leonte) și Ansamblul de cântece și dansuri CIOBĂNAȘUL al Clubului Copiilor și Elevilor din Rădăuți (instructor prof. Pomohaci Dumitru, coregraf prof. Pomohaci Radu Iulian).

Unele dintre formații s-au dovedit a fi monumente de artă și cultură tradițională zonală, convingând juriul și publicul că folclorul rădăuțean este viu, bogat și divers în unitatea sa stilistică. El nu va dispărea atâta timp cât în satul bucovinean dăinuie conștiința demnității și valorii umane, și dorința exprimării și afirmării personalității culturale. Creativi și frumoși, dezinvolți sau mai timizi în etalarea scenică, rădăuțenii au încântat publicul și juriul încălzindu-le sufletele și ușurându-le cazna de a răbda frigul cumplit din sala de spectacol neîncălzită.

Cu talent și curaj s-au afirmat și formațiile naționalităților conlocuitoare, acestea fiind integrate în concurs alături de formațiile neaoșe.

Dacă cele patru sobe din Căminul Cultural Putna ar fi funcționat, atunci spectacolul realizat de concurenții din zona Rădăuți ar fi fost minunat, concursul dovedindu-se eficient și stimulator pentru orice om iubitor al folclorului.

grup vocal din Calafindești
BUCOVINA din Calafindești
grup vocal din Bilca
ALTIȚA din Bilca
jocuri mixte ucrainene din Bălcăuți
KOZACIOC din Bălcăuți
grup vocal din Negostina
VOCILE NEGOSTINEI
jocuri bărbătești din Iaslovăț
TRILIȘEȘTI din Iaslovăț
grup vocal din Voitinel
MUGURAȘII din Voitinel


[Foto col.CCPCT: Carmen Veronica Steiciuc]
Copyright: cIMeC 2013