Constanţa CRISTESCU, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME
UN OBICEI PITORESC DE LA DOLHEȘTII MICI
(Constanţa Cristescu, muzicolog – 26 aprilie 2012)
protagoniștii serii În Dolheștii Mici tradiția renaște prin obiceiuri mai mult sau mai puțin spectaculoase, afirmând memoria culturală a localnicilor. Astfel, de praznicul Sfântului Gheorghe putătorul de biruință, am putut asista la obiceiul scrânciobului.

Mașinăria pitorească din lemn împodobit cu crengi de brad, instalată într-un loc împrejmuit cu gard plasat lângă șosea, domină făloasă centrul satului unde s-au adunat oamenii cu mic, cu mare, să participle la sărbătoare, îmbiindu-i la joacă.

protagoniștii serii Construit pe sistemul morilor tradiționale cu brațele în cruce, scrânciobul de la Dolheștii Mici are capacitatea de a purta în vânt patru perechi de oameni cam de aceeași greutate, ca să fie echilibrat. Brațele solide construite din bușteni sunt îmbinate în cruce, morișca rotitoare fiind înălțată pe bușteni groși, aleși cu meșteșug și potriviți în ansamblul scrânciobului pentru a-l susține și a-i asigura rezistența pe toată perioada funcționării: din a treia zi de Paști, în dumineci și de sărbători, până la Înălțarea Domnului.

Doi bărbați voinici îl pornesc trăgând de brațele atașate celor patru băncuțe după ce-și măsurau din ochi clienții și îi rânduiau pe bănci, apoi îl manevrau rotindu-l înainte și înapoi în viteze variabile, alimentând bucuria și buna dispoziție a celor ce se dau în scrânciob.

Înainte de pornirea scrânciobului, taraful satului s-a așezat în spatele gardului împrejmuitor, iar un bărbat a cinstit taraful, mânuitorii scrânciobului și oamenii care și-au adus aportul la construirea lui, cu câte un pahar de vin de streșinuță, ca să plouă vara și să fie recoltă bună. Apoi a început să sune muzica și sub ochii sătenilor adunați la locul de distracție, scrânciobul a început să se rotească din ce în ce mai repede în chiotele perechilor aflate pe băncuțe.

Cândva, tradiția scrânciobului avea o funcție premaritală bine stabilită, întrucât se credea că fetele date în scrânciob de flăcăii care le iubeau se măritau repede. Scrânciobul le amețea, făcându-le să își hotărască grabnic măritișul.

Actualmente scrânciobul este un obicei pitoresc de divertisment local, care, sperăm, va atrage turiști în satele din zona Fălticeni în carte se mai practică, el fiind urmat de hora satului.

protagoniștii serii La Dolheștii Mici, în apropiere de scrânciob se află o livadă numai bună pentru joc, la capătul căreia, în deal, este instalată scena pe care sunt plasați muzicanții dotați cu instrumente tradiționale și moderne, și cu stație de amplificare sonoră. În apropiere se află barul sătesc, bun tovarăș de petrecere. Vreme frumoasă, voie bună și multă lume ce așteaptă să se dea în scrânciob și să pornească hora satului. Bătrânii stau pe bănci privind cu nostalgie și bucurie spre scrânciobul ce le amintea de anii tinereții, scrutând cu atenție lumea din jur; oameni frumoși, binevoitori și ospitalieri, ce vor și ei să se vadă la televizor, etalându-și tradiția.

Obiceiurile de Anul Nou din satul Dolheștii Mici sunt spectaculoase, iar cele de peste an ni se dezvăluie rând pe rând, promițător. Unul dintre ele este scrânciobul.


* Foto: Radu Baran.
Copyright: cIMeC 2012