Andra Daniela PATRAS – cronici muzicale

Luna mai a fiecărui an este marcată de un eveniment cu caracter inedit în peisajul artistic clujean și anume, recitalul susținut de Ansamblul de Muzică Tradițională Românească Icoane al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, condus de prof. univ. dr. Ioan Bocșa și instruit de lect. univ. dr. Alina Stan. Miercuri, 29 mai 2019, a avut loc recitalul anual într-un cadru desprins parcă din tablourile literare descriptive ale satului românesc de odinioară, secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Hoia. În gospodăria de Maramureș aflată în patrimoniul Muzeului, oamenii adunați în public s-au bucurat de vreme bună, fiind părtași la o lecție de folclor autentic. Sugerat și de locație, repertoriul abordat în acest an a fost constituit din piese aparținând zonelor Maramureșul Istoric, Chioar, Lăpuș, Codru și Oaș.

Din punct de vedere muzical, recitalul a fost structurat în trei momente, trecerea dintre acestea fiind marcată de Grupul trâmbițașilor din Borșa, Maramureș; sunetele ancestrale ale trâmbiței (instrument aerofon cu care se cânta la anumite evenimente, sau se trimiteau semnale, diferit de tulnicul din Apuseni sau buciumul din Moldova prin forma și materialul de construcție) au reprezentat liantul dintre momente. Evenimentul s-a bucurat și de prezența unui „grup de horitori” din Săcel, Maramureș (instructor prof. Vasile Grad), alăturarea cu Ansamblul Icoane oferind o încântătoare imagine a firescului interpretării.

Primul moment a debutat cu un cântec de leagăn în interpretarea calmă, liniștită a Larisei Uță, continuând cu cântece rituale de seceriș și cântece de dragoste. S-au remarcat, ca soliști individuali, studenții: Emanuela Câmpean – cu emoțiile inerente începutului; Alina Maer – cu o voce „cristal” ; Denisa Drețcanu – căreia i se potrivesc „ca mănușa” cântecele doinite și Bianca Cionca – cu o piesă dificilă din Oaș, redând con brio coloritul sonor specific zonei.

Al doilea moment al recitalului a cuprins cântece aparținând repertoriului funebru (bocetul, fiind singurul gen al repertoriului funebru prezent în zona Maramureș), cântece de cătănie și piese din repertoriul neocazional cu texte despre plecarea în cătănie. Pe lângă piesele de grup au fost interpretate și cântece individuale de către Cătălina Rotaru – o voce caldă, îmbogățită de armonice și Suzana Vlad – care a adus în scenă o piesă autentică, cântată în stilul local.

Ultimul moment a fost pus sub semnul bucuriei prilejuite de cântecele aparținând ceremonialului nunții. S-au interpretat piese de grup din repertoriului de mireasă și piese individuale. Soliștii au fost: Cristina Ureche – care a acaparat audiența, reușind să transmită sensibilitate și gingășie; Larisa Uță – un timbru matur, frumos, inconfundabil; Ionela Bumb – care a adus în scenă o piesă de pe plaiurile natale, zona Codru, cântată în stil; Ana-Maria Tomoiagă – care a reconstituit sonor o piesă dificilă, cu ambitus extins, culeasă acum mai bine de o sută de ani, încadrându-se perfect în stil; Vlăduț Sărmaș – un model de interpretare vocală a unei piese foarte ornamentate și Daria Gâdea – cu o tropotită ritmată, veselă, cântată cu stilemele locale specifice. Finalul a aparținut grupului din Săcel într-o notă spontană, cu intervenții muzicale pline de veselie, cu texte satirice, care au încântat audiența, moment desfășurat asemenea șezătorilor de altădată. Cele 31 de piese incluse în recital au reprezentat o selecție din peste 500 de piese învățate și asimilate de membrii ansamblului (fie în grup, fie individuale) pe parcursul anului universitar 2018/2019.

În recital au fost incluse și două suite instrumentale, susținute de către studenții de la Modulul de Muzică Instrumentală Tradițională, coordonat de maestrul violonist Ovidiu Barteș. Pe lângă cele două suite instrumentale interpretate impecabil, tânăra formație a acompaniat și o parte din momentele vocale solistice, îmbrăcându-le în „straie de sărbătoare” și remarcându-se prin talent, seriozitate și fidelitate față de melosul folcloric autentic. Suportul armonic a fost asigurat de contrabasistul Ioan Baciu și Zenu Zanc, care a cântat la chitară și la braci, demonstând măiestrie și multiple valențe interpretative. Apreciem intervențiile „lămuritoare” ale domnului profesor Ioan Bocșa, care au facilitat apropierea publicului de repertoriul deosebit de valoros al zonei Maramureș.

Prin activitățile artistice, activitățile de cercetare derulate și prin efervescența Modulelor de Muzică Vocală Tradițională și de Muzică Instrumentală Tradițională din cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”, putem afirma că folclorul muzical este reprezentat la cel mai înalt nivel, mediul academic clujean putându-se mândri cu faptul că „dă tonul” în acest domeniu.

* Fotografii de: Ioana Baalbaki.