Începând cu cea de a patra sală de expoziție, prezentăm principalele piese descoperite în una din cele mai mari așezări dacice din Moldova - cetatea dacică de la Brad, unde lucrăm de aproape patru decenii.
Printre obiectele rare remarcăm cele câteva cești dacice cu una sau două torți frumos decorate, cănile lucrate la roată, vasele cu două torți, imitațiile după formele grecești, piesele de scut - unele din ele foarte rare, având legătura cu cele descoperite în vestul țării - la Pișcolț, amforetele grecești
de tip Cos sau imitațiile după cupele decorate din insula Delos.
O gamă variată de unelte din fier, os, piatră sau ceramică demonstrează gradul de dezvoltare a societății în perioada secolelor IV - II î.H. În continuare, alte materiale din aceeași mare așezare dacică de la Brad, printre ele pinteni și piese de harnașament, din care se remarcă cele cu încrustații metalice, ceramică pictată, fibule de diferite tipuri, amfore grecești și romane, capace, căni, străchini lucrate la roată, imitații după craterele grecești, un număr impresionant de obiecte de probă din fier, bronz, argint; unelte pentru agricultură, printre care frumoasele seceri din os, prevăzute cu o gaură pentru agățat, ceramică fină din import etc.
Se remarcă, de asemenea cele câteva piese de car, unicate în cultura materială a dacilor.
Fotografiile cu aspecte de șantier vin să întărească și să ușureze înțelegerea mesajului exponatelor, dar mai ales a sistemului de fortificații al acestei mari cetăți dacice. Prin ele se pot urmări cele câteva elemente deosebite privind construcțiile defensive ale acestei cetăți, având în vedere că ele constituie un unicat în cultura materială a dacilor. Este vorba de întărirea escarpei șanțului de apărare cu o construcție din lemn, bârne puse perpendicular pe panta șanțului de apărare, pari înfipți în pământ în zona intrării pe acropolă, cu vârfurile ascuțite, care nu permiteau călăreților să pătrundă în cetate, precum și acel pod rabatabil,
care era ridicat în momentele critice ale unui atac din afară. Tot prin fotografii de șantier sunt ușor de observat și urmele parilor de la palisada simplă din lemn și pământ care înconjură acropola.
Remarcăm o varietate mare de forme și decor din ceramică dacică pictată - cea mai numeroasă ca număr de piese din întreaga lume dacică: câteva forme imitate după cele grecești și romane, mai multe vase de import, unele frumos decorate prin barbotinare, de factură elenistică sau romană, o gamă variată de fibule, unelte și obiecte de podoabă din os, printre care remarcăm fluierele din os, o cutiuță pentru fard (în ea se mai află, încă, un produs pietrificat), unelte pentru împletit frânghii, vârfuri de săgeți; unelte și arme din fier, obiecte de podoabă, vase de sticlă, aduse din Imperiul Roman, fragmente ceramice cu mică în compoziție, care demonstrează legăturile cu lumea dacică din munți, unde se confecționa acest tip de ceramică, interesante fragmente de obiecte de cult, unele din ele, cu protome animaliere - deosebit de frumoase și interesante.
În continuare sunt expuse materiale aparținând perioadei următoare, sec. II-III d.H., descoperite în marile necropole de la Văleni - Botești, Săbăoani, Izvoare - Bahna, Butnărești, Gabăra - Moldoveni, Brad, etc. precum și din multe alte așezări din această perioadă cercetate de colectivul muzeului nostru. Merită să amintim aici tezaurele de monede romane, descoperite în zona Romanului, care sunt expuse în mai multe vitrine, un frumos lot de piese de podoabă de harnașament, de factură romană, descoperit la Săbăoani. Multe din ele sunt placate cu foiță de argint.
Se mai pot admira: frumoasele amforete ale dacilor liberi, cu două torți, caracteristică acestei populații, vasele borcan decorate cu brâie simple sau alveolate, castroanele cu trei torți, străchinile sau frumoasele fructiere lucrate la roată. Marea majoritate provin din necropolele amintite, dar mai ales, din cea mai mare necropolă a dacilor liberi din toată aria locuită de ei, cea de la Văleni - Botești, unde s-au descoperit peste 630 de morminte. Bogata colecție pe care o deține muzeul nostru este cea mai reprezentativă.