Clădirea care adăposteşte sediul Muzeului de artă este un veritabil monument de arhitectură. Stilistic se înscrie în unitatea arhitecturală a oraşului dominată de eclectismul barocizat, occidental. Ceea ce îl impune în faţa celorlalte este impozanţa volumetrică bine pusă în evidenţă de peisagistica parcului.

Cladirea Muzeului de Arta Clădirea Muzeului de Artă

Dar rafinamentul şi somptuozitatea interioarelor sunt valenţele care îi conferă alura unui palat. Decoruri în stucaturi baroce şi Arta 1900, lambriuri sculptate în lemn de stejar cu frize aurite, sunt completate, într-o alăturare echilibrată, de picturi murale, mozaicuri de oglinzi şi vitralii. Cristalul veneţian în glasvanduri şi oglinzi dau un surplus de bogăţie. Măreţie, chiar monumentalitate primeşte prin prezenţa scării interioare (Scara interioară) şi a coloanelor cu capiteluri compozite. Pentru eclerajul nocturn am ales bogate candelabre în stil baroc sau arta 1900, lucrate din bronz aurit şi cristal de Veneţia (Candelabru în stil baroc). Mobilier baroc, stil Ludovic al XV - lea şi Ludovic al XVI-lea (Sala Theodor Pallady), sobe de teracotă italiană, dau intimitate şi căldură. Luminatoarele cu vitralii de la etaj aduc un plus de poezie şi mister, astfel încât nimic să nu lipsească unui spaţiu vrăjit pentru întâlnirea spiritelor înalte ale marilor plasticienii români prezenţi în colecţiile noastre.

Theodor Aman, Grigorescu, Sava Henţia, Mişu Popp, sunt câteva dintre numele prestigioase din arta sec. XIX.

Este însă bine reprezentat fenomenul plastic al sec. al XX-lea. Simezele muzeului etalează numeroase lucrări, unele chiar capodopere, semnate de mari nume precum Luchian, Petraşcu, Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Şirato, Stoenescu, Iser, Ressu. Pentru ca paleta să fie nu numai diversificată ci şi întregită, li se alătură, într-o polemică cromatică, portrete, compoziţii, naturi moarte sau peisaje din creaţia altor personalităţi ale artei româneşti - Băeşu, Steriade, Dărăscu, Luchian, Grigorescu, Mutzner, Schwaitzer-Cumpănă, Theodorescu Sion, Vasile Popescu, Ştefan Popescu, Iorgulescu-Yor, Vânătoru. Avangarda artei noastre este şi ea bine reprezentată de Victor Brauner, Mihăilescu, Hans Herman. Nu lipsesc nici exponenţii artei postbelice - Ciucurencu, Ciupe, Catargi, Ţuculescu, Musceleanu, Corneliu Baba.

Aproape o sută de lucrări semnate de pictorul mehedinţean Ghiaţă sporesc valenţele patrimoniului artistic al muzeului.

Se poate adăuga segmentul feminin al artei prin Rodica Maniu, Micahela Eleuteriade, Lucia Dem. Bălăcescu, Magdalena Rădulescu, Margareta Sterian.

Prin prezenţa volumetrică a sculpturilor în marmoră, piatră, lemn, bronz, semnate Medrea, Baraschi, Irimescu, Jalea, Borgo Prund, Dorio Lazăr, Lucaci, se completează colecţiile muzeului severinean.

Icoane şi artă decorativă religioasă, artă brâncovenească, tapiserii şi artă decorativă modernă şi contemporană sunt alte domenii care conturează dimensiunile reale ale bogăţiei spaţiului vrăjit pe care îl folosim în amplificarea valenţelor educaţionale a generaţii de elevi.

Arlechin Iosif Iser Arlechin

Vanzatoarea de flori Corneliu Mihăilescu Vânzătoarea de flori

Doua taranci Camil Ressu Două ţărănci

Femeie in parc Iosif Iser Femeie în parc

Portret de bediun Kimon Loghi Portret de beduin

Portret Samuel Mutzner Portret

Portret Nicolae Grigorescu Portret

Portret Corneliu Baba Portret

Relatii in oranj Ion Ţuculescu Relaţii în oranj

Calea Victoriei Lucia Dem. Bălăcescu Calea Victoriei

Angelus Corneliu Mihăilescu Angelus

Natura moarta cu evantai Theodor Pallady Natură moartă cu evantai