SALA 1

Preistorie

PREISTORIE (de la paleoliticul superior la prima epocă a fierului)

Sala 1 - PREISTORIE

Cultura Schela Cladovei

O cultură arheologică reprezintă totalitatea vestigiilor vieţii materiale şi spirituale dintr-o anumită perioadă a istoriei vechi. Cultura Schela Cladovei s-a dezvoltat între 8 000 şi 5 500 a. Chr., numele ei fiind luat după un cartier al oraşului Drobeta Turnu Severin. La Schela Cladovei este cea mai veche aşezare umană stabilă din Europa. Această populaţie nu cunoştea ceramica şi îşi confecţiona diferitele obiecte pe care le folosea din piatră, os şi corn.

Neoliticul reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea societăţii umane şi la est de Porţile de Fier. Oamenii îşi confecţionează vase din ceramică ce îşi vor găsi multiple întrebuinţări.

Epoca bronzului la est de Porţile de Fier este reprezentată de două culturi: Verbicioara şi Gârla Mare. Cultura Verbicioara ocupă întreaga Oltenie, pe când purtătorii culturii Gârla Mare se limitează doar la malurile fluviului Dunărea. În vestul Porţilor de Fier se dezvoltă cultura Vattina.

În prima epocă a fierului, Hallstatt, s-au dezvoltat culturi cu trăsături specifice, se dezvoltă metalurgia, tehnica ceramicii şi se produc modificări în riturile şi ritualurile funerare.

Cu ocazia cercetărilor sistematice ale castrului roman de la Hinova (jud. Mehedinţi), a fost descoperirtă o mare necropolă hallstattiană. În cadrul necropolei a fost găsi un tezaur format din obiecte de aur, ce are o greutate de 4,919 kg.


SALA 2

Civilizatia geto-dacica

Civilizaţia geto - dacică (din a doua epocă a fierului până în sec. I)

Sala 2 - CIVILIZAŢIA GETO - DACICĂ

În cea de-a doua epocă a fierului, Laténe, se dezvoltă civilizaţia geto - dacilor, autohtonii spaţiului carpato- ponto- danubian. Aceştia vor intra în contacte cu alte neamuri de care vor fi influenţaţi şi pe care îi vor influenţa.


SALA 3

Epoca romana

Sala 3 - Războaiele daco - romane;

 

Monumente antice de la Drobeta

Cucerirea Daciei de către romani (războaiele daco- romane sec. I-II; castrul roman la Drobeta)

În urma celor două războaie, 101-102 şi 105-106 d. Chr., romanii vor cuceri regatul lui Decebal, iar Dacia va fi transformată în provincie romană. Drobeta va fi primul castru de piatră ridicat de cuceritori în provincia Dacia romană.

Castrul Drobeta apăra pe malul de nord al Dunării podul pe care l-a construit Apollodor din Damasc la ordinul împăratului Traian. Lângă castru se află instalaţia de băi romane, cea mai mare construcţie de acest fel din Dacia romană.


SALA 4

Drobeta antica in sec. II-III d.Chr.

Sala 4 - Drobeta antică în sec. II-III d. Chr.

Drobeta antica in sec. II-III d.Chr.

Sala 4 - Drobeta antică în sec. II-III d. Chr.

 

Monumente antice romane:

- podul de la Drobeta 103-105 - construit de arhitectul Apollodor din Damasc (macheta şi foto ruine)

- termele (băile) romane

Documente epigrafice:

- inscripţii: Drobeta – port şi punct vamal

Drobeta - municipiu – Hadrian 121 d. Chr.

Colonia Septimiu Severus -200 d. Chr.


SALA 5

Viata spirituala la Drobeta

Sala 5 - Viaţa spirituală la Drobeta

Statuete din bronz şi marmură ale zeităţilor romane şi ale Orientului antic ajunse în Dacia prin intermediul cohortelor şi legiunilor romane care au trecut pe la Drobeta.

De un loc aparte de bucură reprezentările cultului "Cavalerilor danubieni" sau "Cavalerului trac".


SALA 6

Epoca feudala

Sala 6 - ISTORIE MEDIEVALĂ

 

Cetatea Severinului

    • Migraţiile

    • Creştinismul

    • Formarea poporului român şi a limbii române

    • Formarea statelor feudale româneşti.

 

Locul şi rolul Ţării Severinului, Banatului de Severin şi Cetăţii Severinului în lupta antiotomană, de independenţă şi unitate statală sec. XIII-XVII.

 

Ortodoxismul şi rolul jucat de biserică în istoria politică şi culturală a românilor.

Reprezentând stadii diferite de închegare a instituţiilor politico-administrative şi militare, cnezatele şi voievodatele au fost expresia diferenţierii lumii medievale româneşti, pe de o parte, apariţia din rândul juzilor şi cnezilor obştilor săteşti, a unei aristocraţii de tip feudal şi pe de altă parte, creşterea numărului ţăranilor dependenţi în raport cu cel al ţăranilor liberi. Evoluţia acestor formaţiuni politice a avut loc într-un context marcat de continuarea procesului migraţionist şi afirmarea unor noi state în zonă.

La sud de Carpaţi, între alte formaţiuni statale amintite de Diploma cavalerilor ioaniţi (1247) se afla Ţara Severinului, pe teritoriul căreia regalitatea maghiară a creat o marcă de graniţă- Banatul de Severin. Centru puternic al acestei zone a fost Cetatea Severinului (sec. XIII-XVI). Arsă de turci în 1524, ruinele ei şi astăzi veghează malul Dunării.

La sfârşitul sec. al X-lea, stăpânirea bizantină şi-a extins sfera de influenţă asupra teritoriilor din stânga fluviului Dunărea, manifestată mai ales în plan confesional prin adoptarea creştinismului în variantă ortodoxă ( construcţia poligonală sud- vestică a castrului Drobeta, avanpost al Cetăţii Severinului).

Puternic sprijinită de domnie, Biserica şi-a întărit considerabil poziţia şi influenţa mai ales după integrarea sa în sfera de autoritate a Patriarhiei de la Constantinopol. La Severin, voievodul Vladislav Vlaicu înfiinţează a doua mitropolie (1370) a Ţării Româneşti (prima – 1359 – fiinţa la Argeş).

Lumea rurală a stat la baza economiei medievale. Îndeletnicirile de bază ale populaţiei erau agricultura, creşterea animalelor, albinăritul, pescuitul şi meşteşugurile. Satul a fost principalul furnizor de bunuri materiale, de forţă de muncă şi de soldaţi.

 

Oraşele şi târgurile au fost la început centre meşteşugăreşti şi comerciale, unele devenind importante sedii politico- administrative şi ecleziastice.


SALA 7

EPOCA MODERNĂ - de la revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu la 1 DECEMBRIE 1918 (Marea Unire – Ziua Naţională a românilor)

    • Revoluţia de la 1821;

    • Revoluţia de la 1848;

    • Fondarea oraşului modern Turnu Severin (22 aprilie 1833);

    • Învăţământul în Mehedinţi în sec. al XIX-lea: dascăli, manuale, şcoli;

    • Unirea Principatelor Române- 24 ianuarie 1859;

    • Domnia lui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen în România – 1866-1914; Proclamarea României regat;

    • Războiul de independenţă;

    • Primul război mondial (Războiul reîntregirii neamului);

    • Ocupaţia germană la Turnu Severin; Lupta de rezistenţă a maselor.

    •  

Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneţi, jud. Mehedinţi este o casă fortificată, specifică nordului Olteniei, alcătuită din parter şi etaj, cu ziduri groase de cărămidă, cu un turn crenelat, construită pe la anul 1800. Astăzi este muzeu memorial (la 5 km N-E de Drobeta Turnu Severin).

Piatră de hotar de moşie din evul mediu (sec. al XIX-lea), monument epigrafic scris cu litere chirilice în limba română "hotarul Bucureşti ot Băseşti”- hotarnic fiind Tudor Vladimirescu.

Carol de Hohenzollern (1839-1914), venit în ţară ca domnitor (1866-1881), a pus piciorul pentru prima dată pe pământ românesc la Turnu Severin – 8 mai 1866. Din martie 1881, când România s-a proclamat regat, s-a încoronat ca primul rege al românilor (1881-1914).

Unul dintre cele mai vechi automobile din România, cu motor cu doi cilindri, producţie manufacturieră 1904 la Paris. Avea roţi cu bandaje pline de cauciuc.

 

Automobil francez 1904

Sala 7 - Automobil francez 1904


SALA 8

ARTA FEUDALĂ ROMÂNEASCĂ (sec. XVII-XIX)

    • artă bisericească

    • podoabe

    • mănăstiri ortodoxe – ctitorii voievodale şi boiereşti, lăcaşe de cult, focare de cultură, sistem de apărare.

Meleagurile mehedinţene sunt şi vatră de ctitorii voievodale şi boiereşti, care au contribuit la menţinerea credinţei ortodoxe în zonă. Mănăstirile Strehaia, Gura Motrului, Schitul Topolniţei şi „Sf. Treime” din Cerneţi au fost focare de cultură medievală, servind şi ca sistem de apărare într-o zonă în care atacurile duşmane erau insistente.

 

SALA 9

EPOCA CONTEMPORANĂ (1919-1945)

Mehedintiul interbelic

Sala 9 - MEHEDINŢIUL INTERBELIC

Judeţul Mehedinţi pe coordonatele istoriei interbelice:

    • dezvoltarea economică, edilitară;

    • viaţa politică;

    • viaţa culturală: instituţii de cultură (şcoli, muzee, biblioteci), presa vremii, manifestări culturale şi ştiinţifice, personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti şi universale cu obârşie în Mehedinţi sau numai cu activitate în Mehedinţi;

    • participarea mehedinţenilor la cel de-al II-lea război mondial.