Ansamblul de biserici de lemn din Maramureş

          
I. LOCALIZARE EXACTĂ
II. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA ÎNSCRIERII PE LISTĂ

Harta monumentelor

I. LOCALIZARE EXACTĂ
          
           a. Ţara: România
           b. Stat, provincie sau regiune: Maramureş
           - Comună: Bârsana, sat: Bârsana
           - Comună: Budeşti, sat: Budeşti
           - Comună: Deseşti, sat: Deseşti
           - Comună: Ieud, sat: Ieud
           - Comună: Siseşti, sat: Plopiş
           - Comună: Poienile Izei, sat: Poienile Izei
           - Oraş: Târgu Lăpuş, sat: Rogoz
           - Comună: Siseşti, sat: Şurdeşti
           c. Denumirea bunului Ansamblul de biserici de lemn din Maramureş:
           - Biserica “Intrarea în biserică a Maicii Domnului” din Bârsana
           - Biserica „Sfântul Nicolae” din Budeşti
           - Biserica “Preacuvioasa Paraschiva” din Deseşti
           - Biserica “Naşterea Maicii Domnului” din Ieud
           - Biserica “Sfinţii Arhangheli” din Plopiş
           - Biserica “Preacuvioasa Paraschiva” din Poienile Izei
           - Biserica “Sfinţii Arhangheli” din Rogoz
           - Biserica “Sfinţii Arhangheli” din Şurdeşti
           d. Poziţia exactă pe hartă şi coordonatele geografice; localităţile sunt situate între:
           - 47 28’ şi 47 50’ latitudine nordică;
           - 23 36’ şi 24 14’ longitudine estică
  

Introducere

II. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA ÎNSCRIERII PE LISTĂ
          
PREZENTAREA VALORII BUNULUI
          
           În judeţul Maramureş sunt înscrise pe lista monumentelor istorice 93 de biserici de lemn declarate monumente arhitectonice. Opt dintre ele au fost alese ca fiind cele mai reprezentative; prin vechimea lor, poziţie şi mediu, stil arhitectonic, tehnică de construcţie, pictură interioară şi stare de conservare, ele pot defini bisericile de lemn din Maramureş ca un ansamblu arhitectural de valoare universală excepţională. Sunt exemple ale unui tip de construcţie conturat în secolul al XVII-lea, fruct al creaţiei colective, de cele mai multe ori anonime, dar având un geniu creator indiscutabil.
           Ele au fost de asemenea alese cu intenţia de a scoate la iveală principalele biserici de lemn din această regiune: şase dintre ele definesc biserica maramureşeană clasică, una (cea de la Rogoz), reprezintă bisericile de tip nord transilvan şi una (cea de la Plopiş), tranziţia între cele două. Toate, fără excepţie, reprezintă monumente de valoare excepţională.
           Bisericile de lemn din Maramureş reprezintă sinteza fericită dintre elemente de arhitectură majoră din Europa răsăriteană şi apuseană, la care se adaugă sinteza dintre planul de origine bizantină şi formele gotice care se înfăţişează sub forma unei arhitecturi originale autohtone. Construcţiile sunt realizate în lemn, conform sistemului Blockbau, după o tehnică tradiţională, ceea ce denotă o cunoaştere perfectă a materialului.
           Ele reprezintă un tip aparte de construcţie în contextul bisericilor de lemn din România, implicit din Europa, prin:
           - supraînălţarea în zona naosului şi în cea a pronaosului (de asemenea din cea a pridvorului în cazul în care acesta există), ceea ce a implicat apariţia acoperişului dublu; de aici rezultă o nouă dimensiune a corpului bisericii;
           - clopotniţa de deasupra naosului, de influenţă gotică, deci având o realizarea tehnică de o mare virtuozitate; aceste dimensiuni impresionante şi stilul arhitectonic conferă bisericilor o linie inconfundabilă.
           Concepţia arhitecturală complexă este absolut remarcabilă, fiecare element având un rol dublu, constructiv şi decorativ. Dimensionarea denotă un deosebit simţ al proporţiilor: spaţiul interior este conceput la scară umană, rămânând în acelaşi timp impunător. Pictura interioară, obiectele de cult, contribuie la crearea acestui efect. Acoperişul dublu şi liniile orizontale ale registrelor sunt elemente noi care au modificat în mod substanţial aspectul faţadelor. Alături de clopotniţa care sfidează legile staticii, aceste elemente conferă bisericii un dinamism provocator pentru robusteţea şi stabilitatea bazei.
           Toate aceste elemente concură la crearea aspectului de monumentalitate al acestor biserici; tocmai de aceea, ele sunt recunoscute ca veritabile catedrale de lemn.

Introducere