| 4. ATRIBUTE 4.1 Atributele entităţilor Fiecărei entităţi definite în model îi este asociat un set de caracteristici sau atribute. Atributele entităţii servesc drept mijloace prin care utilizatorii formulează interogări şi interpretează răspunsuri când caută informaţii despre o anumită entitate. În general atributele, aşa cum se definesc în model, se împart în două mari categorii. Există, pe de o parte, atribute care sunt intrinseci unei entităţi, pe de altă parte, altele extrinseci. Prima categorie include nu numai caracteristici fizice (de exemplu suportul fizic şi dimensiunile unui obiect), dar şi însuşiri care pot fi caracterizate drept informaţii distinctive [labelling information](de exemplu menţiuni care apar pe pagina de titlu, pe copertă sau pe container). A doua categorie include identificatori atribuiţi unei entităţi (de exemplu un număr dintr-un catalog tematic, pentru o compoziţie muzicală) şi informaţie contextuală (de exemplu contextul politic în care a fost concepută o lucrare). Atributele intrinseci unei entităţi pot fi determinate de obicei prin examinarea entităţii însăşi; cele extrinseci necesită adesea trimiteri la o sursă externă. O anumită instanţă a unei entităţi va avea — în general — o singură valoare pentru fiecare atribut (de exemplu valoarea pentru atributul "suport fizic" al unui anumit obiect poate fi „plastic”). În unele cazuri, totuşi, o anumită instanţă a unei entităţi poate avea multiple valori pentru un singur atribut (de exemplu o carte poate conţine mai multe menţiuni care indică „titlul manifestării”). Există de asemenea cazuri în care valoarea unui atribut al unei anumite instanţe a unei entităţi se poate schimba în timp (de exemplu, caracterizarea cantitativă a suportului[extent of the carrier] pentru un serial se modifică pe măsură ce se publică noi volume). Valoarea unui atribut (îndeosebi a unui atribut extrinsec) al unei anumite entităţi poate fi uneori supus variaţiei, în funcţie de sursa folosită ca punct de referinţă. Atributele definite pentru fiecare dintre entităţile modelului nu au, în mod necesar, valori pentru toate instanţele acelui tip particular de entitate. În lista de atribute pentru fiecare entitate, cele care sunt general aplicabile tipului de entitate ca întreg sunt menţionate primele. Cele care sunt aplicabile numai unui sub-tip de entitate sunt menţionate după cele general aplicabile şi sunt calificate printr-un termen care indică sub-tipul la care se aplică (de exemplu „lucrare muzicală” ca sub-tip al lucrării). Totuşi, nu toate instanţele unui tip de entitate şi nici toate instanţele unui sub-tip de entitate vor avea toate atributele menţionate în listă. La prima vedere anumite atribute definite în model pot părea că dublează obiecte de interes care au fost definite separat în model ca entităţi, şi sunt legate de entitatea în chestiune prin relaţii. De exemplu, atributul manifestării „menţiune de responsabilitate” poate părea că dublează entităţile persoană şi colectivitate şi relaţiile de „responsabilitate” care leagă acele entităţi cu lucrarea şi/sau expresia încorporată în manifestare. Totuşi, atributul definit ca „menţiune de responsabilitate” aparţine nemijlocit informaţiei distinctive care apare în manifestarea în sine, diferită de relaţia dintre lucrarea conţinută în manifestare şi persoana şi/sau colectivitatea responsabile pentru crearea sau realizarea lucrării. În multe cazuri informaţia prezentată în menţiunea de responsabilitate va fi substanţial aceeaşi cu informaţia reflectată prin relaţia dintre lucrare şi/sau expresie şi persoana şi/sau colectivitatea responsabile. Totuşi, informaţia poate să nu fie întotdeauna aceeaşi. În stabilirea relaţiilor de responsabilitate pentru entităţile persoană şi colectivitate este posibil să se corecteze informaţiile false sau înşelătoare prezentate în „menţiunea de responsabilitate” sau să se extindă acele informaţii. Utilizarea relaţiei de responsabilitate pentru entităţile persoană sau colectivitate oferă de asemenea un mijloc de identificare a persoanei sau a colectivităţii într-un mod consecvent, indiferent de modul în care persoana, respectiv colectivitatea sunt identificate în „menţiunea de responsabilitate” din respectiva manifestare. Cu toate acestea, modelul nu dublează relaţiile dintre entităţi cu atributele, în toate cazurile în care se pot face asemenea paralelisme. De exemplu „locul de publicare/distribuţie” este definit ca un atribut al manifestării menit să reflecte menţiunea care apare în manifestarea însăşi pentru a indica locul unde a fost publicată. În măsura în care modelul defineşte şi locul ca entitate, ar fi fost posibil să se definească o relaţie adiţională care să lege entitatea loc fie direct de manifestare, fie indirect prin entităţile persoană şi colectivitate care sunt legate la rândul lor prin relaţia de producţie cu manifestarea. Pentru a produce un model de date complet ar fi potrivită o definire mai aprofundată. Dar pentru scopul acestui studiu s-a considerat că nu e necesar ca modelul conceptual să reflecte toate aceste posibilităţi. În cazuri precum cel din exemplul cu locul publicării, s-a considerat suficient să se definească pur şi simplu un atribut care să reflecte informaţia distinctivă ca atare fără a duce analiza mai departe pentru stabilirea unei relaţii cu o entitate paralelă. Paralela s-a făcut numai în cazurile în care s-a simţit necesitatea ei prin nevoia unui acces controlat sau normalizat la informaţia reflectată de atribut. Atributele definite pentru studiu au fost derivate din analiza logică a datelor tipice reflectate în înregistrările bibliografice. Principalele surse folosite în analiză au inclus: ISBD-urile (International Standard Bibliographic Descriptions), GARE (Guidelines for Authority and Reference Entries [Ghid pentru înregistrările de autoritate şi de referinţă]), GSARE (Guidelines for Subject Authority and Reference Entries [Ghid pentru înregistrările de autoritate de subiecte şi de referinţă] Pentru scopurile acestui studiu atributele au fost definite la nivel logic. Cu alte cuvinte, atributele au fost exprimate în termenii caracteristicilor entităţii, mai degrabă aşa cum ar fi ele văzute de un utilizator şi nu ca elemente de date specifice definite de cei responsabili de compilarea datelor bibliografice. În unele cazuri atributul logic dublează cu un element individual de date (de exemplu, atributul logic „identificatorul manifestării” a fost definit în paralel cu „numărul standard (sau alternativ)” din ISBD(G)). Dar, în cele mai multe cazuri, atributul logic reprezintă un agregat de elemente de date distincte (de exemplu, atributul logic definit ca „titlul manifestării” cuprinde mai multe elemente de date ISBD: titlul propriu-zis (inclusiv numărul/numele părţii), titlul paralel, note referitoare la variante de titlu şi titluri transliterate, precum şi titlul cheie). Descrierile atributelor logice date în acest capitol oferă indicaţii privind domeniul fiecărui atribut logic. În Anexa A se găsesc detaliate atributele logice definite în model şi corespondenţa acestora cu elementele de date individuale din ISBD-uri, din GARE (Guidelines for Authority and Reference Entries), GSARE (Guidelines for Subject Authority and Reference Entries) şi din Manualul UNIMARC. Pentru scopurile acestui studiu, atributele logice pentru entităţile persoană, colectivitate, concept, obiect, eveniment şi loc sunt numai acelea care sunt în mod convenţional considerate ca părţi ale înregistrării bibliografice per se. Atributele logice suplimentare care ar putea fi reflectate într-o înregistrare de autoritate nu sunt incluse. 4.2 Atributele lucrării Atributele logice ale unei lucrări, definite în acest studiu sunt următoarele: titlul lucrării forma lucrării data lucrării alte caracteristici distinctive ale lucrării terminarea estimată publicul ţintă contextul lucrării suportul interpretării lucrării (lucrare muzicală) desemnarea numerică (lucrare muzicală) cheia (lucrare muzicală) coordonatele (lucrare cartografică) echinoxul (lucrare cartografică) 4.2.1 Titlul lucrării Titlul lucrării este cuvântul, expresia sau grupul de caractere care denumesc lucrarea. Pot fi unul sau mai multe titluri asociate cu o lucrare. Dacă lucrarea a apărut sub diverse titluri (diferite ca formă, limbă etc.) o agenţie bibliografică selectează în mod normal unul dintre acele titluri ca bază a unui “titlu uniform” în scopul consecvenţei în denumirea şi referinţele privind lucrarea. Alte titluri sub care a apărut lucrarea pot fi tratate ca variante de titlu pentru lucrare sau, în unele cazuri, ca titlu uniform paralel. Titlul unei lucrări ce face parte dintr-o lucrare mai mare poate consta numai dintr-un număr sau altă desemnare generică dependentă de titlul lucrării mai mari. 4.2.2 Forma lucrării Forma lucrării este clasa căreia lucrarea îi aparţine (de exemplu, roman, piesă de teatru, poezie, eseu, biografie, simfonie, concert, sonată, hartă, desen, pictură, fotografie etc.). 4.2.3 Data lucrării Data lucrării este data (în mod normal anul) când lucrarea a fost iniţial creată. Data poate fi o dată singură sau o perioadă. In absenţa unei date certe a creării, data lucrării poate fi asociată cu data primei sale publicări sau lansări. 4.2.4 Alte caracteristici distinctive ale lucrării O caracteristică distinctivă este orice caracteristică ce serveşte la diferenţierea lucrării de o altă lucrare cu acelaşi titlu (de exemplu, zona de origine care serveşte la diferenţierea piesei miracol medieval cunoscută ca The Adoration of the Shepherds, originară din Coventry, de piesa cunoscută sub acelaşi nume, originară din Chester). 4.2.5 Terminarea estimată Terminarea estimată a unei lucrări este reflectarea posibilităţii ca lucrarea să fie concepută cu un sfârşit definit sau ca ea să se continue nedefinit. 4.2.6 Publicul ţintă Publicul ţintă al unei lucrări este clasa de utilizatori pentru care lucrarea este menită, definită prin grupa de vârstă (de exemplu copii, tineri, adulţi etc.), nivelul de educaţie (de exemplu primar, secundar etc.) sau alte categorizări. 4.2.7 Contextul lucrării Contextul este contextul istoric, social, intelectual, artistic sau oricare altul în care lucrarea a fost concepută iniţial (de exemplu restaurarea monarhiei engleze din secolul al XVII-lea, mişcarea estetică de la sfârşitul secolului al XIX-lea etc.). 4.2.8 Suportul interpretării lucrării (lucrare muzicală) Suportul interpretării este suportul instrumental, vocal şi/sau orice alt suport de interpretare pentru care a fost creată iniţial o lucrare muzicală (de exemplu pian, vioară, orchestră, voci umane etc.). 4.2.9 Desemnarea numerică (lucrare muzicală) Desemnarea numerică este un număr de serie, de opus, sau un număr de index tematic atribuit unei lucrări muzicale de către compozitor, editor sau de un muzicolog (de exemplu, numerele atribuite lucrărilor lui Mozart de Ludwig Köhel). 4.2.10 Cheia (lucrare muzicală) Cheia, în muzica tonală este un set de relaţii de înălţime care stabileşte o singură clasă de înălţime ca centru tonal (de exemplu Re major). Cheia pentru o lucrare muzicală este cheia în care opera a fost iniţial compusă. 4.2.11 Coordonatele (lucrare cartografică) Coordonatele sunt gradele, minutele şi secundele de longitudine şi latitudine, sau unghiurile descendente şi ascendente care formează graniţele exterioare ale zonei reprezentate într-o imaginea sau într-un obiect cartografic. 4.2.12 Echinoxul (lucrare cartografică) Echinox este anul care serveşte drept punct de referinţă pentru o diagramă sau un model ceresc. 4.3 Atributele expresiei Atributele logice ale unei expresii, definite pentru acest studiu sunt următoarele: titlul expresiei forma expresiei data expresiei limba alte caracteristici distinctive ale expresiei extensibilitatea revizuibilitatea caracterizarea cantitativă a expresiei sumarizarea conţinutului contextul receptarea critică restricţii de utilizare modelul de periodicitate (serial) regularitatea estimată (serial) frecvenţa estimată (serial) tipul de partitură (notaţie muzicală) suportul interpretării expresiei (notaţie muzicală sau înregistrare sonoră) scara (imagine/obiect cartografic) proiecţia (imagine/obiect cartografic) tehnica de reprezentare (imagine/obiect cartografic) reprezentarea în relief (imagine/obiect cartografic) măsurătorile geodezice, de grile şi verticale (imagine/obiect cartografic) tehnica de înregistrare (imagine detectată la distanţă) caracteristici speciale (imagine detectată la distanţă) tehnica (imagine grafică sau proiectată) 4.3.1 Titlul expresiei Titlul expresiei este un cuvânt, o expresie, sau un grup de caractere care denumesc expresia. Pot fi unul sau mai multe titluri asociate unei expresii. Titlul unei expresii care face parte dintr-o expresie mai mare poate consta numai dintr-un număr sau altă desemnare generică dependentă de titlul expresiei mai mari. 4.3.2 Forma expresiei Forma expresiei este mijlocul prin care este realizată lucrarea (de exemplu, prin notaţie alfa-numerică, note muzicale, text rostit, muzică, imagine cartografică, imagine fotografică, sculptură, dans, pantomimă etc.). 4.3.3 Data expresiei Data expresiei este data când expresia a fost creată (de exemplu, data când un anumit text al unei lucrări a fost scris sau revizuit, data când un cântec a fost interpretat etc.). Data poate fi o singură dată calendaristică sau o înşiruire de date calendaristice. În absenţa unei date certe a expresiei, data expresiei poate fi asociată cu data publicării sau lansării sale. 4.3.4 Limba Limba expresiei este limba în care se exprimă lucrarea. Limba expresiei poate cuprinde un număr de limbi, fiecare aparţinând unei componente individuale a expresiei. 4.3.5 Alte caracteristici distinctive ale expresiei O caracteristică distinctivă este orice caracteristică a expresiei care serveşte la diferenţierea expresiei de o altă expresie a aceleiaşi lucrări (de exemplu numele folosite pentru a diferenţia diverse versiuni ale textului englezesc al Bibliei sau o desemnare de “ediţie” sau versiune referitoare la conţinutul intelectual al expresiei drept “a 2-a revizuire”. 4.3.6 Extensibilitatea Extensibilitatea reflectă presupunerea că expresia va avea un conţinut intelectual sau artistic suplimentar adăugat la conţinutul existent (de exemplu, o expresie care este completată parte cu parte, segment cu segment, număr cu număr etc.). 4.3.7 Revizuibilitatea Revizuibilitatea reflectă presupunerea că conţinutul intelectual sau artistic al expresiei va fi revizuit (de exemplu, o schiţă sau un raport interimar, un repertoar care se aşteaptă să fie actualizat periodic). 4.3.8 Caracterizarea cantitativă a expresiei Caracterizarea cantitativă a expresiei este cuantificarea conţinutului intelectual al expresiei (de exemplu, numărul de cuvinte dintr-un text, de instrucţiuni dintr-un program de computer, de imagini din benzi desenate etc.). Pentru lucrări exprimate prin sunet şi/sau mişcare, caracterizarea cantitativă poate fi măsura duratei (de exemplu, timpul de interpretare). 4.3.9 Sumarizarea conţinutului Sumarizarea conţinutului unei expresii este un rezumat, sumar, sinopsis etc., sau o listă a titlurilor de capitole, cântece, părţi etc. incluse în expresie. 4.3.10 Contextul Contextul este cel istoric, social, intelectual, artistic sau orice alt context în cadrul căruia a fost realizată expresia (de exemplu, perioada Art deco etc.). 4.3.11 Receptarea critică Receptarea critică este reacţia recenzenţilor, a criticilor etc. faţă de expresie, redată într-o adnotare (de exemplu, „Salutat de critici pentru folosirea…”). 4.3.12 Restricţiile de utilizare Restricţiile de utilizare sunt restricţii privind accesul şi utilizarea unei expresii. Ele se pot baza pe copyright sau se pot extinde dincolo de protecţiile garantate de lege proprietarului de copyright. 4.3.13 Modelul de periodicitate (serial) Modelul de periodicitate al unei expresii publicate sub formă de serial este forma ce se anticipează a fi folosită în desemnarea volumelor/numerelor, etc. şi/sau a datelor pentru unităţile individuale ale serialului (de exemplu, Volumul ..., numărul ...). 4.3.14 Regularitatea estimată (serial) Regularitatea presupusă a apariţiilor unei expresii publicate sub formă de serial este regularitatea anticipată a lansării numerelor individuale (adică, dacă apariţia se aşteaptă să fie regulată sau neregulată). 4.3.15 Frecvenţa estimată (serial) Frecvenţa presupusă a apariţiilor unei expresii publicate sub formă de serial este intervalul la care se aşteaptă să fie lansate numerele individuale ale unui serial (de exemplu, săptămânal, lunar, trimestrial, anual etc.). 4.3.16 Tipul de partitură (notaţie muzicală) Tipul de partitură este formatul folosit pentru reprezentarea unei compoziţii muzicale (de exemplu, partitură scurtă, partitură completă, partitură condensată, partitură închisă etc.). 4.3.17 Suportul interpretării expresiei (notaţie muzicală sau înregistrare sonoră) Suportul interpretării este instrumentul şi/sau suportul vocal de interpretare reprezentate în expresia unei lucrări muzicale (de exemplu, două piane, sopran şi alto etc.). Instrumentele şi/sau vocile reprezentate într-o anumită expresie a unei lucrări (de exemplu într-o transcriere, într-un aranjament sau într-un spectacol) pot fi diferite de suportul de interpretare pentru care lucrarea a fost iniţial concepută. C. f. 4.2.8. Suportul interpretării (Lucrare muzicală). 4.3.18 Scara (imagine/obiect cartografic) Într-o expresie cartografică, scara este raportul distanţelor faţă de distanţele reale pe care ea le reprezintă. Scara se aplică la distanţe orizontale, verticale, unghiulare şi/sau alte distanţe reprezentate în expresie. 4.3.19 Proiecţia (imagine/obiect cartografic) Proiecţia este metoda sau sistemul utilizat pentru reprezentare suprafeţei Pământului sau a spaţiului ceresc în plan (de exemplu, Mercator transversal, echidistanţă de azimut etc.). 4.3.20 Tehnica de reprezentare (imagine/obiect cartografic) Tehnica de reprezentare este metoda utilizată pentru reprezentarea caracteristicilor geografice sau de altă natură într-o imagine cartografică (de exemplu, anagliptică, diagramatică, pictorială etc.). 4.3.21 Reprezentarea în relief (imagine/obiect cartografic) Reprezentarea în relief este tehnica folosită pentru a înfăţişa ridicăturile sau neregularităţile unei suprafeţe de pământ sau a albiei unui curs de apă într-o imagine cartografică (de exemplu, contururi, umbre, haşuri, nuanţare batimetrică etc.). 4.3.22 Măsurătorile geodezice, de grile şi verticale (imagine/obiect cartografic) Măsurătorile geodezice, de grile şi verticale includ informaţii privind sferoidul folosit pentru a construi imaginea cartografică, grila sau sistemele de referinţă utilizate în imagine, referinţa orizontală [horizontal datum], referinţa verticală, datele matematice privind intervale de contur, intervalele batimetrice etc. 4.3.23 Tehnica de înregistrare (imagine detectată la distanţă) Tehnica de înregistrare este tehnica folosită pentru captarea unei imagini prin detectare la distanţă (de exemplu fotografie multispectrală, scanare de linii în infraroşu, SLAR, cartografiere prin microunde pasive etc.). 4.3.24 Caracteristici speciale (imagine detectată la distanţă) O caracteristică specială a unei imagini detectate la distanţă sau a unei imagini produse prin fotografie aeriană este altitudinea şi atitudinea senzorului, poziţia platformei, categoria şi numele satelitului, numărul benzii spectrale implicate, calitatea imaginii, mărimea stratului de nori sau valoarea medie a rezoluţiei). 4.3.25 Tehnica (imagine grafică sau proiectată) Tehnica este metoda folosită pentru a crea o imagine grafică (de exemplu, gravură etc.) sau pentru a realiza mişcarea într-o imagine proiectată (de exemplu, animaţie, acţiune transmisă direct, simulare pe computer, 3D etc.). 4.4 Atributele manifestării Atributele logice ale unei manifestări, definite pentru acest studiu sunt următoarele: titlul manifestării menţiunea de responsabilitate desemnarea ediţiei/numărului locul publicării/distribuţiei editura/distribuitorul data publicării/distribuţiei fabricantul/producătorul menţiunea de colecţie forma suportului manifestării caracterizarea cantitativă a manifestării suportul fizic modul de captare dimensiunile suportului identificatorul manifestării sursa de achiziţie/autorizaţia de acces termeni de accesibilitate restricţii de acces la manifestare caracterul de literă i> corpul de literă (tipăritură) formatul tipografic (carte veche) colaţiunea (carte veche) statutul publicaţiei (serial) numerotarea (serial) viteza de redare (înregistrare sonoră) lărgimea şanţurilor (înregistrare sonoră) tipul de tăietură (înregistrare sonoră) configuraţia benzii (înregistrare sonoră) tipul de sunet (înregistrare sonoră) caracteristici speciale de redare (înregistrare sonoră) culoarea (imagine) rata reducerii (microformat) polaritatea (microformat sau proiecţie vizuală) generaţia (microformat sau proiecţie vizuală) formatul de prezentare (proiecţie video) cerinţele sistemului (resursă electronică) caracteristicile fişierului (resursă electronică) modul de acces (resursă electronică cu acces la distanţă) adresa de acces (resursă electronică cu acces la distanţă) 4.4.1 Titlul manifestării Titlul manifestării este cuvântul, expresia sau grupul de caractere care denumesc manifestarea. Pot fi unul sau mai multe titluri asociate cu o manifestare. Titlurile asociate cu o manifestare le includ pe toate cele care apar în manifestarea însăşi (de exemplu, titlul de pe pagina de titlu, titlul cadru etc., titlul de pe copertă, titlul de pe pagina de titlu suplimentară, titlul-legendă [caption title], colon titlu, titlul de pe cotor etc., titlul din colofon, explicit etc., titlul de pe container, titlul de pe microfişă etc.), precum şi cele care au fost atribuite manifestării în scopul controlului bibliografic (de exemplu, titlul cheie, titlul extins, titlul tradus, titlul atribuit etc.). 4.4.2 Menţiunea de responsabilitate Menţiunea de responsabilitate este o menţiune care apare în manifestare (în mod normal în combinaţie cu titlul) şi denumeşte una sau mai multe persoane sau grupuri responsabile pentru crearea sau realizarea conţinutului intelectual sau artistic încorporat în manifestare. O persoană sau un grup denumit pot fi direct responsabili pentru lucrarea încorporată în manifestare (de exemplu, autor, compozitor etc.) sau indirect responsabili (de exemplu, autorul unui roman pe care se bazează un scenariu de film). Alte persoane sau grupuri denumite în menţiune pot cuprinde pe cei responsabili pentru expresia lucrării conţinută în manifestare (de exemplu, traducători, actori etc.) sau pe cei responsabili pentru compilarea lucrărilor conţinute în manifestare (de exemplu, editura, compilatorul etc.). O menţiune de responsabilitate poate denumi o organizaţie responsabilă pentru sponsorizarea sau apariţia lucrării conţinute în manifestare. Menţiunea poate de asemenea indica rolul sau funcţia exercitată de fiecare dintre persoanele, grupurile sau organizaţiile responsabile. Numele care apar în menţiunea de responsabilitate din manifestare pot să fie sau să nu fie persoane sau colectivităţi într-adevăr responsabile pentru creaţia sau realizarea conţinutului intelectual sau artistic încorporat în manifestare. Similar, funcţiile menţionate pot să reflecte sau să nu reflecte relaţia reală care există între persoanele sau grupurile denumite şi conţinutul intelectual sau artistic. 4.4.3 Desemnarea ediţiei/numărului Desemnarea ediţiei sau a numărului manifestării este un cuvânt sau o expresie care apare în manifestare şi care indică în mod normal o diferenţă fie în conţinut, fie în formă între manifestare şi o manifestare înrudită publicată anterior de aceeaşi editură/acelaşi distribuitor (de exemplu, ediţia a doua, versiunea 2.0 etc.) sau publicată simultan fie de aceeaşi editură/acelaşi distribuitor fie de altă editură/alt distribuitor (de exemplu ediţie cu corp de literă mare [large print edition], ediţie britanică etc.). Desemnarea ediţiei/numărului aparţine tuturor exemplarelor unei manifestări produse în cea mai mare parte după acelaşi original şi publicate de aceeaşi editură/acelaşi distribuitor sau grup de edituri/distribuitori. 4.4.4 Locul publicării/distribuţiei Locul publicării/distribuţiei manifestării este oraşul sau localitatea asociată în manifestare cu denumirea editurii/distribuitorului. Locul publicării poate cuprinde numele statului, provinciei, teritoriului şi/sau al ţării precum şi numele localităţii. O manifestare poate fi asociată cu unul sau mai multe locuri de publicare/distribuţie. 4.4.5 Editură/distribuitor Editura/distribuitorul unei manifestări este persoana, grupul sau organizaţia nominalizate în manifestare ca responsabile pentru publicarea, distribuţia, apariţia sau lansarea manifestării. O manifestare poate fi asociată cu una sau mai multe edituri sau unul sau mai mulţi distribuitori. 4.5.6 Data publicării/distribuţiei Data publicării/distribuţiei unei manifestări este data (în mod normal anul) lansării publice a manifestării. Data poate fi o singură dată calendaristică a publicării sau o înşiruire de date calendaristice (în cazul unei publicaţii seriale). În absenţa unei date desemnate ca dată a publicării sau lansării, data copyright-ului sau data tipăririi, ori a producţiei pot servi ca înlocuitor. 4.4.7 Fabricant/producător Fabricantul/producătorul unei manifestări este persoana, grupul sau organizaţia denumită în manifestare ca responsabilă pentru fabricarea sau producţia unei manifestări. O manifestare poate fi asociată cu unul sau mai mulţi fabricanţi sau producători. 4.4.8 Menţiunea de colecţie Menţiunea de colecţie este un cuvânt, o expresie sau un grup de caractere ce apar în manifestare şi denumesc colecţia căreia îi aparţine manifestarea. O menţiune de colecţie poate să cuprindă de asemenea un număr care desemnează poziţia secvenţială a manifestării în cadrul colecţiei. Într-o manifestare pot fi nominalizate una sau mai multe colecţii sau sub-colecţii. 4.4.9 Forma suportului manifestării Forma suportului este clasa specifică de materiale căreia îi aparţine suportul fizic al manifestării (de exemplu, casetă audio, videodisc, cartuş de microfilm, folie transparentă etc.). Suportul unei manifestări care cuprinde multiple componente fizice poate conţine mai multe forme (de exemplu, un film cu o broşură însoţitoare, un disc audio separat pe care se află banda sonoră a unui film etc.). 4.4.10 Caracterizarea cantitativă a manifestării Caracterizarea cantitativă este cuantificarea numărului unităţilor fizice care alcătuiesc suportul (de exemplu, număr de foi, discuri, role etc.). 4.4.11 Suportul fizic Suportul fizic este tipul de material din care este produs suportul (de exemplu, hârtie, lemn, plastic, metal etc.). Suportul fizic poate include în plus faţă de materialul de bază, orice alt material care se aplică pe cel de bază (de exemplu, pictură în ulei pe pânză, emulsie chimică aplicată pe un film etc.). Fiecare componentă a unei manifestări care cuprinde multiple componente fizice poate fi produsă dintr-un tip diferit de material. 4.4.12 Modul de captare Modul de captare este mijlocul de înregistrare a notaţiei, sunetului, imaginilor, pentru producerea unei manifestări (de exemplu, analogic, acustic, electric, digital, optic etc.). 4.4.13 Dimensiunile suportului Dimensiunile suportului sunt măsurile componentelor fizice şi/sau ale containerului manifestării. Dimensiunile pot cuprinde măsuri ale înălţimii (de exemplu, volum legat de 18 cm), lăţimii (de exemplu, film de 8 mm), înălţime x lăţime (de exemplu, diapozitiv 5 x 5 cm), înălţime x lăţime x adâncime (de exemplu, model 9 x 30 x 20 cm) sau diametru (de exemplu, disc de 30 cm). 4.4.14 Identificatorul manifestării Identificatorul manifestării este un număr sau cod unic asociat cu o manifestare care serveşte la diferenţierea manifestării de orice altă manifestare. O manifestare poate avea unul sau mai mulţi identificatori asociaţi cu aceasta. Identificatorul poate fi atribuit ca parte a unui sistem internaţional de numerotare sau codificare (de exemplu ISBN etc.), ca parte a unui sistem naţional (de exemplu, numărul de depozit legal), sau poate fi atribuit independent de editura sau distribuitorul manifestării (de exemplu, numărul publicaţiei oficiale, numărul editurii muzicale, numărul atribuit de agenţia de informare [clearing house]). Un identificator al manifestării poate de asemenea să fie atribuit de un bibliograf, muzicolog, etc. Un identificator al manifestării poate conţine atât o componentă numerică cât şi una textuală sau codificată ce identifică sistemul sub care a fost atribuit şi/sau agenţia sau persoana care a atribuit numărul, astfel încât să redea unicitatea identificatorului manifestării. 4.4.15 Sursa de achiziţie/autorizaţia de acces Sursa de achiziţie sau autorizaţia de acces a unei manifestări este denumirea unei edituri, al unui distribuitor etc. indicată în manifestare ca sursă din care se poate achiziţiona manifestarea sau prin care se poate autoriza accesul. Sursa de achiziţie/autorizaţia de acces include în mod normal o adresă a editurii, distribuitorului etc. O manifestare poate fi asociată cu una sau mai multe surse. 4.4.16 Termeni de accesibilitate Termenii de accesibilitate sunt termenii indicaţi în manifestare sub care furnizorul (adică sursa de achiziţie/autorizaţie de acces) va pune în mod normal la dispoziţie manifestarea (de exemplu, gratuit pentru membrii unei anumite asociaţii), sau preţul cu care se vinde manifestarea. 4.4.17 Restricţii de acces la manifestare Restricţiile de acces sunt restricţii privind accesul şi utilizarea unei manifestări. Restricţiile de acces se pot baza pe copyright sau se pot extinde dincolo de protecţiile garantate de lege proprietarului de copyright. 4.4.18 Caracterul de literă (tipăritură) Caracterul de literă este stilul caracterelor folosite la tipărirea unei cărţi (de exemplu, Baskerville, Times New Roman etc.). 4.4.19 Corpul de literă (tipăritură) Corpul de literă reprezintă mărimea caracterelor dintr-o tipăritură (de exemplu 10 puncte). 4.4.20 Formatul tipografic (carte veche) Formatul tipografic al unei cărţi tipărite manual reflectă numărul de pliuri făcute într-o coală tipografică pentru a forma un fascicol de file (de exemplu, o coală îndoită în două formează un quatro, îndoită în patru formează un octavo etc.). 4.4.21 Colaţiunea (carte veche) Colaţiunea reflectă succesiunea fascicolelor dintr-o carte conform indicaţiei prin signatură pe fiecare fascicol (de exemplu, patru fascicole care poartă signaturi de la A la D). 4.4.22 Statutul publicaţiei (serial) Statutul publicaţiei pentru o manifestare apărută ca serial este menţiunea referitoare la continuarea publicării (adică, dacă este publicată curent sau şi-a încetat publicarea). 4.4.23 Numerotarea (serial) Numerotarea pentru o manifestare apărută ca serial este desemnarea volumului/numărului etc. şi/sau a datei care apare în manifestare. Numerotarea poate conţine o componentă numerică, alfabetică şi/sau o dată (de exemplu, Volumul 1, numărul 1 (ianuarie 1971)). 4.4.24 Viteza de redare (înregistrare sonoră) Viteza de redare pentru o înregistrare sonoră este viteza la care trebuie să funcţioneze suportul pentru a produce sunetul dorit (de exemplu 33 1/3 rpm, 19 cm/s etc.). 4.4.25 Lărgimea şanţurilor (înregistrare sonoră) Lărgimea şanţurilor indică numărul de şanţuri per inch tăiate pe un disc sau cilindru (de exemplu, micro-şanţ adică 200 şanţuri per inch). 4.4.26 Tipul de tăietură (înregistrare sonoră) Tipul de tăietură este direcţia în care sunt tăiate şanţurile pe un disc sau cilindru (de exemplu lateral, vertical etc.). 4.4.27 Configuraţia benzii (înregistrare sonoră) Configuraţia benzii este numărul de piste de pe o bandă sonoră (de exemplu 8 piste, 12 piste). 4.4.28 Tipul de sunet (înregistrare sonoră) Tipul de sunet reflectă numărul de canale sonore utilizate pentru efectuarea înregistrării (mono, stereofonic, cuadrofonic etc.). 4.4.29 Caracteristici speciale de redare (înregistrare sonoră) O caracteristică specială de redare este sistemul de egalizare, sistemul de reducere a zgomotului etc. utilizate pentru efectuarea înregistrării (de exemplu, NAB, DBX, Dolby etc.). 4.4.30 Culoarea (imagine) Culoarea este culoarea/culorile, tonul/tonurile etc. (inclusiv negru şi alb) utilizate în producerea unei imagini. 4.4.31 Rata reducerii (microformat) Rata reducerii este măsura în care s-a redus un text sau o imagine în procesul microfilmării (de exemplu 42x etc.). Rata reducerii poate fi indicată şi printr-un şir (de exemplu, o reducere foarte înaltă înseamnă o reducere de ordinul 61x până la 90x). 4.4.32 Polaritatea (microformat sau proiecţie video) Polaritatea este relaţia dintre culori şi tonuri dintr-o imagine pe film faţă de culorile şi tonurile obiectului filmat. Când culorile şi tonurile din imaginea pe film reflectă direct culorile şi tonurile obiectului filmat, polaritatea este pozitivă. Când ele sunt inversul culorii şi tonul obiectului, polaritatea este negativă. Polaritatea imaginilor dintr-o manifestare care conţine mai multe imagini poate fi combinată. 4.4.33 Generaţia (microformat sau proiecţie video) Generaţia este reflectarea numărului de transferuri ale unei imagini pe film de pe un suport pe altul (de exemplu, un original foto de prima generaţie, un original tipărit de a doua generaţie, o copie de lucru de a treia generaţie etc.). 4.4.34 Formatul de prezentare (proiecţie video) Formatul de prezentare este formatul utilizat în producerea unei imagini proiectate (de exemplu, ecran mare, Beta, VHS etc.). 4.4.35 Cerinţele sistemului (resurse electronice) Cerinţele sistemului pentru o resursă electronică includ cerinţe referitoare la hardul (de exemplu modelul şi fabricaţia echipamentului, capacitatea RAM etc.) la softul (de exemplu sistemul de operare, limbajul de programare etc.) şi a perifericelor (monitor, imprimantă, maus etc.). 4.4.36 Caracteristicile fişierelor (resurse electronice) Caracteristicile fişierelor pentru o resursă electronică includ standardele sau schemele utilizate pentru codificarea fişierului (de exemplu, ASCII, SGML etc.), caracteristicile fizice ale fişierului (de exemplu densitatea şi paritatea de înregistrare, coeficientul de grupare în blocuri fizice ale înregistrărilor etc.) şi alte caracteristici care au o influenţă asupra modului în care fişierul poate fi procesat. 4.4.37 Modul de acces (resurse electronice la distanţă) Modul de acces este mijlocul de accesare a unei resurse electronice aflate la distanţă (de exemplu Internet, World Wide Web etc.). 4.4.38 Adresa de acces (resurse electronice la distanţă) Adresa de acces este un cod alfa-numeric (de exemplu URL [Universal Resource Locator]) utilizat pentru a facilita accesul la o resursă electronică. 4.5 Atributele exemplarului Atributele logice ale unui exemplar, definite pentru acest studiu sunt următoarele: identificatorul exemplarului amprenta provenienţa exemplarului însemnări istoricul expunerii starea istoricul tratamentului tratamentul prevăzut restricţii de acces la exemplar Notă: Atributele definite pentru scopurile acestui studiu nu le includ pe cele asociate cu tranzacţiile de natură efemeră, precum circulaţia sau prelucrarea unui exemplar. 4.5.1 Identificatorul exemplarului Identificatorul exemplarului este un număr sau cod unic asociat cu exemplarul şi serveşte la diferenţierea acelui exemplar de orice alt exemplar din aceeaşi colecţie şi/sau instituţie (de exemplu, cota, barcod-ul etc.). Numărul este în mod normal atribuit de instituţia care deţine exemplarul. Identificatorul exemplarului poate include şi un număr sau cod care identifică instituţia sau depozitul în care exemplarul este păstrat şi un nume sau cod care indică o anumită colecţie sau sub-unitate a instituţiei (de exemplu, colecţia de carte rară, o bibliotecă filială etc.). 4.5.2 Amprenta O amprentă este un identificator alcătuit prin combinarea grupurilor de caractere transcrise de la anumite pagini ale unui exemplar tipărit. Tehnica este utilizată în primul rând pentru a semnala diferenţele între exemplarele individuale ale primelor cărţi tipărite. Există diverse formule de construire a amprentei (de exemplu, formula menţionată în Fingerprints = Empreintes = Impronte, publicată de Institut de Recherche et d'Histoire des Textes din Paris). 4.5.3 Provenienţa exemplarului Provenienţa unui exemplar este evidenţa proprietăţii sau custodiei anterioare a exemplarului. 4.5.4 Însemnări Însemnările de pe un exemplar includ orice semnătură, numerotare, adnotare etc., unice pe un exemplar, aşa cum au fost aplicate de artist, fabricant, proprietar etc. 4.5.5 Istoricul expunerii Istoricul expunerii este o evidenţă a expunerilor publice ale unui exemplar, cuprinzând date, locaţii etc. 4.5.6 Starea Starea exemplarului este condiţia fizică în care se află exemplarul, în special orice variaţie între alcătuirea exemplarului şi cea a manifestării pe care o exemplifică (de exemplu, pagini lipsă, ilustraţii lipsă etc.). Starea poate reflecta şi alte aspecte ale condiţiei fizice ale exemplarului (de exemplu, fragilitate, imagini şterse etc.). 4.5.7 Istoricul tratamentului Istoricul tratamentului unui exemplar este evidenţa tratamentului la care a fost supus exemplarul (de exemplu, dezacidificare, restaurare etc.). Istoricul tratamentului poate cuprinde şi detalii ale procedeului de tratament (de exemplu, soluţii chimice utilizate, tehnici aplicate etc.), data aplicării tratamentului etc. 4.5.8 Tratamentul prevăzut Tratamentul planificat al unui exemplar este un plan pentru tratamentul ulterior al exemplarului (de exemplu, spălare chimică). Tratamentul prevăzut poate să cuprindă şi detalii privind procedeul planificat de tratament şi data prevăzută a aplicării. 4.5.9 Restricţii de acces la exemplar Restricţiile de acces la un exemplar sunt orice limitări impuse asupra accesului fizic la un exemplar (de exemplu, restricţionat la utilizare aprobată numai în interior etc.). 4.6 Atributele Persoanei Atributele logice ale unei persoane, definite pentru acest studiu sunt următoarele: numele datele titlul persoanei alte desemnări asociate cu persoana 4.6.1 Numele Numele unei persoane este cuvântul, caracterul sau grupul de cuvinte şi/sau caractere prin care persoana este cunoscută (de exemplu Donald Horne, A. A. Miller, Ellery Queen etc.). Un nume poate conţine unul sau mai multe prenume (sau nume de botez), matronimice, patronimice, nume de familie, porecle, nume dinastice etc. O persoană poate fi cunoscută prin mai multe aliasuri. O agenţie bibliografică selectează în mod normal unul dintre aceste nume ca vedetă uniformă în scopul consecvenţei în denumirea şi referinţele privind persoana. Celelalte nume sau forme ale numelui pot fi tratate ca variante de nume ale persoanei. În anumite cazuri (de exemplu, în cazul unei persoane care scrie sub mai multe pseudonime, sau o persoană care scrie şi în calitate oficială şi ca persoană) agenţia bibliografică poate stabili mai multe vedete uniforme pentru persoană. 4.6.2 Datele Datele asociate cu o persoană pot conţine data precisă sau aproximativă a naşterii şi/sau morţii persoanei, sau date care indică perioada în care persoana a fost cunoscută ca activă într-un anumit domeniu de interes. 4.6.3 Titlul persoanei Titlul unei persoane este un cuvânt sau expresie care indică rangul, funcţia, nobleţea, onoarea etc. (de exemplu, Major, Premier Duce etc.). sau un termen de adresare (Sir, Mrs. etc.) asociate cu persoana. 4.6.4 Alte desemnări asociată cu persoana O desemnare asociată cu o persoană este un numeral, cuvânt sau abreviere care indică succesiunea în cadrul unei familii sau dinastii (de exemplu, III, Jr. etc.), sau un epitet sau alt cuvânt sau expresie asociate cu o persoană (de exemplu, Viteazul, Inginer, etc.). 4.7 Atributele colectivităţii Atributele logice ale unei colectivităţi, definite pentru acest studiu sunt următoarele: denumirea numărul asociat cu colectivitatea locul asociat cu colectivitatea datele asociate cu colectivitatea alte desemnări asociate cu colectivitatea 4.7.1 Denumirea Denumirea unei colectivităţi este cuvântul, expresia, caracterul sau grupul de cuvinte şi/sau caractere prin care este cunoscută o colectivitate (de exemplu, Royal Aeronautical Society, IBM, Séminaire européen sur la recherche en education, Friedrich Witte etc.). O colectivitate poate fi cunoscută prin mai multe denumiri sau mai multe forme ale aceleiaşi denumiri. O agenţie bibliografică selectează în mod normal una dintre aceste denumiri ca vedetă uniformă în scopul consecvenţei în desemnarea şi referinţele privind colectivitatea. Celelalte denumiri sau forme de denumire pot fi tratate ca variante de denumiri pentru colectivitate. În unele cazuri (de exemplu în cazul în care o colectivitate este cunoscută sub diverse denumiri în diverse perioade din istoria sa) agenţia bibliografică poate stabili mai multe vedete uniforme pentru o colectivitate. 4.7.2 Numărul asociat cu colectivitatea Numărul asociat cu colectivitatea este desemnarea numerică a succesiunii unei întâlniri, conferinţe, expoziţii, târg etc. ce constituie unul din seria respectivelor întâlniri, conferinţe, expoziţii, târguri etc., sau orice altă desemnare numerică asociată cu o colectivitate. 4.7.3 Locul asociat cu colectivitatea Locul asociat cu colectivitatea este oraşul, localitatea sau altă desemnare a locului în care a avut loc întâlnirea, conferinţa, expoziţia, târgul etc., sau locaţia cu care colectivitatea este cumva asociată (de exemplu Los Angeles, Bretton Woods, Oxford University etc.). Locul poate conţine numele statului, al provinciei, teritoriului şi/sau ţării precum şi numele local al acestuia. 4.7.4 Datele asociate cu colectivitatea Datele asociate cu colectivitatea reprezintă data calendaristică sau şirul de date în care a avut loc întâlnirea, conferinţa, expoziţia, târgul etc., sau data cu care colectivitatea este cumva asociată (de exemplu data înfiinţării sale). 4.7.5 Alte desemnări asociate cu colectivitatea O desemnare asociată cu colectivitatea este un cuvânt, o expresie sau abreviere care indică înfiinţarea sau statutul legal al colectivităţii (de exemplu Inc., Ltd. etc.), sau orice termen care serveşte la diferenţierea colectivităţii de alte colectivităţi, persoane etc. (de exemplu firmă, grup muzical etc.). 4.8 Atributele conceptului Atributele logice ale unui concept, definite pentru acest studiu sunt următoarele: termenul pentru concept 4.8.1 Termenul pentru concept Termenul pentru concept este cuvântul, expresia, sau grupul de caractere utilizat pentru a denumi sau a desemna conceptul (de exemplu, ştiinţe economice, existenţialism, radioactivitate etc.). Un concept poate fi desemnat prin mai mulţi termeni sau prin mai multe forme ale termenului. O agenţie bibliografică selectează în mod normal unul dintre acei termeni ca vedetă uniformă în scopul consecvenţei în denumirea şi referinţele privind conceptul. Ceilalţi termeni sau forme ale termenilor pot fi trataţi ca variante ale termenului pentru concept. 4.9 Atributele obiectului Atributele logice ale unui obiect, definite pentru acest studiu sunt următoarele: termenul pentru obiect 4.8.1 Termenul pentru obiect Termenul pentru obiect este cuvântul, expresia, sau grupul de caractere utilizat pentru a denumi sau a desemna obiectul (de exemplu, o clădire, o navă etc.). Un obiect poate fi desemnat prin mai mulţi termeni sau prin mai multe forme ale termenului. O agenţie bibliografică selectează în mod normal unul dintre acei termeni ca vedetă uniformă în scopul consecvenţei în denumirea şi referinţele privind obiectul. Ceilalţi termeni sau forme ale termenilor pot fi trataţi ca variante ale termenului pentru obiect. 4.10 Atributele evenimentului Atributele logice ale unui eveniment, definite pentru acest studiu sunt următoarele: termenul pentru eveniment 4.10.1 Termenul pentru eveniment Termenul pentru eveniment este cuvântul, expresia, sau grupul de caractere utilizat pentru a denumi sau a desemna evenimentul (de exemplu Bătălia de la Hastings, Turul Franţei etc.). Un eveniment poate fi desemnat prin mai mulţi termeni sau prin mai multe forme ale termenului. O agenţie bibliografică selectează în mod normal unul dintre acei termeni ca vedetă uniformă în scopul consecvenţei în denumirea şi referinţele privind evenimentul. Ceilalţi termeni sau forme ale termenilor pot fi trataţi ca variante ale termenului pentru eveniment. 4.11 Atributele locului Atributele logice ale unui loc, definite pentru acest studiu sunt următoarele: termenul pentru loc 4.11.1 Termenul pentru loc Termenul pentru loc este cuvântul, expresia, sau grupul de caractere utilizat pentru a denumi sau a desemna locul (de exemplu Londra, Râul St. Lawrence etc.). Un loc poate fi desemnat prin mai mulţi termeni sau prin mai multe forme ale termenului. O agenţie bibliografică selectează în mod normal unul dintre acei termeni ca vedetă uniformă, în scopul consecvenţei în denumirea şi referinţele privind locul. Ceilalţi termeni sau forme ale termenilor pot fi trataţi ca variante ale termenului pentru loc. |