Structuri sociale ale ţărănimii. Structuri de rudenie (secolele X-XVIII)
Lucrarea (teză de doctorat) reprezintă un studiu de istorie comparată privind structurile sociale ale ţărănimii româneşti şi europene între secolele X-XVIII, cu accent pe sistemele de proprietate şi rudenie, o perspectivă de ansamblu asupra evoluţiei ţărănimii. După 1989, nu s-a mai făcut un asemenea studiu comparativ, care încearcă o sinteză, o perspectivă de ansamblu, asupra evoluţiilor sociale ale ţărănimii. Autoarea s-a oprit asupra problematicii proprietăţii, a legăturii indisolubile dintre ţărănime şi proprietate, precum şi asupra instituţiilor şi structurilor sociale din Ţările Române şi Europa medievală.
-
Etnografie
-
Atlasul Etnografic Român on-line
Pentru realizarea Atlasului au fost intervievaţi peste 18.000 de subiecţi cu profesiuni şi vârste diferite, mulţi născuţi in secolul al XIX-lea, şi s-au completat peste 6.000 de chestionare care însumează peste patru milioane de file. Multe din informaţiile consemnate atunci au dispărut pentru totdeauna din peisajul etnografic.
-
Muzeul virtual al monumentelor etnografice
Proiectul îşi propune să ilustreze exhaustiv circa 1500 de monumente de arhitectura populară prezervate în prezent, în muzeele din România sau "in situ", aflate în îngrijirea unor muzee de etnografie sau a autorităţilor locale (de exemplu, Gospodăria ţărănească de la Enisala, aparţinând Institutului de Cercetări Eco - Muzeale din Tulcea).
-
Chestionarul etnografic online – Atlasul etnografic al României
În anul 1976 se publică forma restructurată a Chestionarului AER, cu 1200 de întrebări şi peste 3000 de subîntrebări. Din motive practice, acesta a fost împărţit în opt fascicole: Aşezare - Gospodărie, Locuinţă - Interior, Ocupaţii, Meşteşuguri - Instalaţii tehnice populare, Port popular, Artă populară, Obiceiuri calendaristice şi Obiceiuri familiale. Chestionarul a surprins prezenţa fenomenelor etnografice la două momente de referinţă ale secolului al XX-lea: anul 1900 şi perioada efectuării cercetării de teren (1972-1982). Informaţiile de teren înregistrate de la 18.000 de subiecţi din 600 de sate pe baza unui chestionar de 1.200 de întrebări sunt valorificate sintetic, prin simboluri cartografice desenate pe hărţi, şi in extenso, prin publicarea unui corpus de Documente Etnografice Româneşti (DER).
-
Motive populare din România
Vă prezentăm, deocamdată, motive populare din: Suceava (de pe costume populare și țesături) culese de învățătoarea Tincu Olimpia, ce și-a desfășurat întreaga activitate profesională în Bucovina şi din judeţul Dâmboviţa, materiale primite prin amabilitatea drd. Adriana CUCIUREANU, cercetător ştiintific în cadrul Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa - Departamentul Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale. Intenţionăm să adăugăm motive populare şi din alte zone etnografice pentru a putea oferi publicului larg o imagine completă privind motivele decorative, unele cu o vechime mai mare de un secol, de o mare varietate de forme (florale și geometrice) şi realizate într-o bogată paletă cromatică . Persoana de contact: Aurelia Duţu, aurelia@cimec.ro
-
Obiceiuri de Craciun
La români sărbătorile de iarnă se desfăşoară între 24 decembrie şi 7 ianuarie şi au ca puncte centrale zilele Crăciunului, Anului Nou şi Bobotezei (cu ajunurile respective), caracteristica lor cea mai importantă fiind repertoriul neasemuit de bogat în datine şi credinţe, în realizări artistice literare, muzicale, coregrafice etc. Colindele, colindele de copii, urările de belşug şi recoltă bogată cu Plugul, Pluguşorul, Sorcova, Vasilca, Jocurile cu măşti (Capra, Cerbul, Brezaia, Turca), Cântecele de stea sunt câteva din manifestările folclorice care fac din sărbătorile de iarnă unele din cele mai spectaculoase manifestări spirituale ale poporului nostru.
-
Paştele și ouăle Învierii
Sunt două posibilităţi de pregătire a oului pentru "împistrire"- fierberea lui înainte sau golirea. Acestea din urmă sunt păstrate ca ornament. Pentru ornamentare se foloseşte ceara caldă, cu care se trasează desenul pe oul alb, după care se cufundă în culoarea pregătită dinainte. Când oul trebuie să conţină mai multe culori, se cufundă succesiv în culori din ce în ce mai închise, după ce s-au "scris" motivele cu ceară, tot succesiv.
-
Obiceiuri de Paști aprilie 2012
Element fundamental al calendarului religios dar şi al celui popular, ciclul Pascal alcătuieşte un sistem complex de sărbători şi zile marcate de anumite gesturi ce au ca scop asigurarea bunului mers al vieţii.
În comunitatea tradiţională pregătirile pentru sărbătoarea Paştelui încep încă din prima zi a Postului Mare, care durează şapte săptămâni. Ciclul pascal se continuă după Duminica Învierii, cu încă şapte săptămâni, până la Înălţare. -
Obiceiuri de Paști la Secui
Sunt două posibilităţi de pregătire a oului pentru "împistrire"- fierberea lui înainte sau golirea. Acestea din urmă sunt păstrate ca ornament. Pentru ornamentare se foloseşte ceara caldă, cu care se trasează desenul pe oul alb, după care se cufundă în culoarea pregătită dinainte. Când oul trebuie să conţină mai multe culori, se cufundă succesiv în culori din ce în ce mai închise, după ce s-au "scris" motivele cu ceară, tot succesiv.
-
Mesteri populari - Adela Petre
Este membru al Academiei Artelor Tradiţionale. Unele dintre creaţiile sale, expuse în colecţii muzeale din ţară şi străinătate, au fost distinse cu numeroase premii. A expus lucrări în expoziţii din Franţa, Italia, Olanda, Grecia. Este un model de transmitere a meşteşugului deprins de la bătrâni şi continuă să adauge flori la butoniera artei populare buzoiene.
-
Resurse bibliografice
-
Narcisa Alexandra Știucă - Cercetarea etnologică de teren, astăzi (curs), Editura Universităţii, Bucureşti, 2007 versiune digitală aprilie 2012
Lucrarea de faţă este destinată în primul rând studenţilor Facultăţii de Litere secţia Studii culturale. Etnologie şi masteranzilor în antropologie, etnologie şi folclor. Ea va fi utilă, de asemenea, celor care urmează cursuri opţionale şi facultative, precum şi celor care vor alege ca subiect pentru lucrările de diplomă studii aplicate în aceste domenii.
-
Arhiva
Al XV-lea Seminar Naţional de Etnoarheologie "focul, lutul, apa şi gestul"
Târgul "Cocosul de Hurezi" 5 - 6 iunie 1998 (Vâlcea)
Al XVIII-lea Seminar Naţional de Etnoarheologie; " Rit şi ritual magic. Cine, cu ce, cum şi de ce?"
