Știri franceze despre cestiunea Dobrogei |
I.L. Caragiale |
Ziarul franțuzesc Les Débats primește o corespondență din Budapesta, care, cu toate că e datată dinainte de intrarea românilor în Dobrogea, aruncă oarecare lumină asupra celor din urmă împrejurări politice din Orient, interesându-ne îndeosebi. Deși corespondentul ziarului franțuzesc asigură, că toate câte le expune le-a căpătat dintr-un izvor absolut sigur, totuși facem rezervele noastre în privința unor amănunte. De altminteri, corespondența aceasta are destulă importanță pentru a ocupa locul, ce credem de cuviință a-i da. Incidentul român cu Dobrogea, după această corespondență, datează de aproape cinci luni. Mai înainte chiar de a-și fi isprăvit Congresul din Berlin lucrările sale, reprezentantul rus la București, d-l baron Stuart, a făcut demersuri pe lângă guvernul român pentru a-l hotărî să acorde Rusiei stabilirea unui drum militar prin Dobrogea, mergând de la noua graniță până la Tulcea. Apoi rușii rostiră intenția de-a așeza depozite de arme de-a lungul noilor granițe, de la Silistra până la Mangalia, și în sfârșit șanțuri și valuri de pământ înșirate între Maglai și Sulina. Guvernul român a găsit aceste propuneri neacceptabile, mai ales că Rusia nu părea că voiește să dea nici o compensare, și a însărcinat pe agentul său de la Petersburg, generalul Ghica, să facă o contra-propunere guvernului rusesc. România se declara gata a întinde și asupra Dobrogei, pentru tot timpul ocupării rusești, prevăzut și mărginit prin tratatul de la Berlin, convenția încheiată la începutul războiului pentru trecerea oștirilor rusești prin România, adică convenția de la 4 aprilie. Mai întâi, această contra-propunere a fost respinsă cu oarecare trufie de către cei din Petersburg, și lucrurile au rămas unde erau, adică găsindu-se Dobrogea de fapt în plină și întreagă stăpânire a Rusiei. În aceste condiții, guvernul prințului Carol s-a văzut silit să se adreseze puterilor iscălitoare ale tratatului, spre a le cere sfatul. Toată lumea a răspuns că România poate și trebuie, în virtutea tratatului de la Berlin, să ia Dobrogea în stăpânire. Intrarea românilor în Dobrogea săvârșită azi, nu începuse încă pe când corespondentul din Budapesta trimitea ziarului Les Débats aceste notițe. El însă arată în corespondența lui, că în adevăr, după răspunsul puterilor, România are să ia în curând Dobrogea în stăpânire. Însă oștirile rusești rămânând încă în ținuturile luate acum în stăpânire de români, întrebarea unei căi militare pentru comunicare cu Bulgaria se va ivi din nou. Guvernul român deci a însărcinat pe reprezentatul său la Petersburg cu o nouă contra-propunere, care trebuie să fi fost deja înmânată prințului Gorceacof. În sfârșit corespondentul spune că contele Șuvalof, în trecerea lui prin Budapesta, n-a atins acolo nicidecum cestiunea Dobrogei și României, declarând că nu știe nimic din incidentele ce s-au putut produce cu privire la aceasta. |
[Timpul, III, nr. 254, 18 noiembrie 1878] |