Lăcașuri de cult din România - Baza de date on- line

În România, există mai multe religii recunoscute oficial de către statul român. Cea mai mare pondere în ansamblul religiilor o are ortodoxismul. Peste 80% din populaţia României este creştin ortodoxă. Formele pe care le iau construcţiile bisericilor ortodoxe sunt de mai multe feluri, dar cele mai cunoscute rămân bisericile în formă de cruce greacă şi treflă cu abside laterale. În general, construcţia unei biserici trebuie să fie în primul rând funcţională adică să respecte structura spaţiului în care se ţine slujba - liturghia -, şi în care se respectă canoanele bisericeşti (anumite practici bisericeşti). O clădire de cult ortodox - biserica - este compusă din următoarele părţi prezentate în ordine, din exterior spre interior: pridvorul, pronaosul, naosul peste care se înalţă turla Pantocratorului, absidele laterale, altarul şi absidiolele proscomidiei şi diaconiconului desparţit de naos şi celelalte spaţii prin tâmpla catapetesmei. Totdeauna bisericile ortodoxe se construiesc din punctul de vedere al punctelor cardinale pe direcţia Es t- Vest, adica la vest este pridvorul şi la est altarul.

Citeşte mai mult
CETERS
Cercetari teoretice si experimentale pentru reducerea riscului seismic al cladirilor din patrimoniul cultural national
Lăcaşe de cult

Ansamblul urban medieval Botoşani - Botoşanii care s-au dus
Eugenia GRECEANU

Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2009. Ediţia a II-a revizuită şi adăugată, apărută sub îngrijirea lui Octavian Liviu ŞOVAN. Cuvânt înainte de Ioan CAPROŞU. Indice general de Alexandrina IONIŢĂ.

  • Programul de promovare a patrimoniului cultural: “Repere ale spiritualităţii ortodoxe. Biserici cu pictură murală exterioară din Oltenia (sec. XVIII–XIX)”

  • Biserici cu pictură murală exterioară din Oltenia

    Această expoziție poate fi vizitată și în România la: București (Muzeul Țăranului Român 12-30 ianuarie 2011), Palatul Patriarhiei, 14-24 februarie și în Oltenia (Muzeul Județean Vâlcea între 15 aprilie-15 mai 2011, Muzeul Județean "Alexandru Ștefulescu" Târgu Jiu între 17 martie-12 aprilie) etc.

    Citeşte mai mult

  • Monumente istorice

  • Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din România

    Patrimoniul Mondial UNESCO din România versiune grafica / versiune text

    Biertan. Biserici fortificate săseşti din Transilvania

    Mănăstirea Hurezi

    Mănăstirile cu pictură murală exterioară din nordul Moldovei

    Citeşte mai mult

  • Patrimoniul arhitectural creştin din România

    Evidenţa patrimoniului cultural este o activitate prioritară pentru cunoaşterea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural. Ea se realizează la nivel instituţional, teritorial şi central. În cadrul activităţii de evidenţă, responsabilităţile revin astfel

    Citeşte mai mult

  • Biserici cu pictură exterioară din Oltenia

    Pictura exterioară a vechilor biserici din Ţara Românească a cunoscut studii reduse numeric. De altfel, singurele lăcaşe de cult ce mai păstrează picturi murale exterioare sunt cele din Oltenia, cu precădere cele din Oltenia subcarpatică. Deşi spuneam că studiile consacrate picturilor sunt puţine, există însă, o amplă lucrare dedicată picturii exterioare religioase din Ţara Românească - Pictura exterioară din Ţara Românească (sec. XVIII-XIX) - şi care se datorează lui Andrei Paleolog [1] . Dacă la începutul secolului XX, mai existau cca. 220 de biserici şi edificii ce mai păstrau picturi murale exterioare, din care cca. 110 ansambluri de pictură exterioară din care 145 atestate documentar în Oltenia (odinioară Valahia Mică), astăzi, din datele existente – destul de sumare – se mai păstrează cam 2/3, adică undeva la 80 de lăcaşe [2] .

    Citeşte mai mult

  • Picturi murale în vechi biserici de lemn din Transilvania

    Un pretext excelent pentru a ajunge în cele mai neumblate cotloane ale Transilvaniei îl oferă bisericile româneşti din lemn pictate. Vechimea lor coboară până în inima secolelor XVIII-XIX. Prin insolit şi expresivitate, picturile care le împodobesc se îndepărtează în bună măsură de prescripţiile canoanelor bisericeşti, evocând în schimb, adesea, plastica modernistă. Acest gen de pictură este întâlnit în mai multe zeci de sate care par a căptuşi pe interior - chiar dacă nu neapărat riguros – centura muntoasă a Carpaţilor. Fişier pps, 11 MB

    Citeşte mai mult

  • Picturi populare în vechi biserici româneşti de lemn (secolele XVIII-XIX)

    Am descoperit că România ascunde sumedenie de monumente uimitoare. Bisericile de lemn pictate sunt o categorie cu totul aparte de astfel de monumente. Volumul de faţă reuşeşte să reproducă zugrăveli păstrate în 29 de vechi biserici româneşti de lemn. Ele sunt răspândite în sate din Oltenia, din Muntenia, precum şi de pe marginile de est şi de nord-vest ale Depresiunii Transilvaniei; de asemenea, în Ţara Lăpuşului - o enclavă teritorial apropiată, dar artistic distinctă de ceeea este denumit azi “Maramureşul istoric”. Fişier pps, 5 MB

    Citeşte mai mult

  • Patrimoniul industrial din România

  • Patrimoniu industrial în România - pagina oficială

    România păstrează importante obiective valoroase de patrimoniu industrial, mobil sau imobil, din secolele trecute, unele chiar funcţionând, reprezentând un segment semnificativ al patrimoniului cultural naţional. Protecţia legală, asigurată în momentul de faţă prin Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, se referă la obiectivele clasate şi are, chiar şi pentru acestea, o eficienţă relativă întrucât în domeniul industrial primează reglementările economice.

    Citeşte mai mult

  • Patrimoniul industrial - Obiective metalurgice

    Cunoaşterea şi folosirea metalelor din timpuri foarte îndepărtate şi până astăzi, l-a determinat pe om să descopere noi şi noi metode de obţinere şi prelucrare a metalului, să-şi îmbunătăţească utilajele, să realizeze, în domeniul tehnicii, invenţii care să-i uşureze munca şi să-i îmbunătăţească traiul.

    Metalurgia beneficiază de mai multe progrese ale tehnicii (printre care energia hidraulică) care-i conferă posibilitatea de a se dezvolta, prin aplicarea de tehnologii noi şi unelte perfecţionate, contribuind la apariţia unor târguri, printre primele numărându-se şi Hunedoara.

    Citeşte mai mult

  • Nava de croazieră "Nahlin" - "Luceafarul" - "Libertatea": istoria unui vas regal de lux

    Iahtul cu turbine "Nahlin", cu doua elice, alimentat cu combustibil petrolier, cu un deplasament de 1574 tone a fost proiectat de Compania G.L. Watson & Co din Glasgow şi executat de Compania John Brown & Co. Ltd din Clydebank, în anul 1930, la comanda Lady Joule din Anglia. În Lista de Yahturi Loyd's, Lady Joule mai apare ca deţinatoare a altor doua ambarcaţiuni în anii 1929 si 1932. (Motor Boat and yachting, Londra, 17 aprilie 1970).

    Citeşte mai mult

  • Ultimul Foişor de Foc al Bucureştiului

    Construirea ultimului Foişor de Foc al Bucureştiului a fost determinată de rezolvarea a două probleme care preocupau administraţia oraşului:

    Continuarea supravegherii şi alarmării pompierilor în caz de incendiu după demolarea, în anul 1888 a Turnului Colţii, cel mai vechi foişor de foc construit în anul 1715;

    Modernizarea alimentării cu apă a zonei de est a oraşului.

    De aici, ideea unui rezervor de compensare care, prin înălţimea lui să fie şi foişor de foc.

    Citeşte mai mult