ATELIERELELE ATENIENE

ATELIERE ATENIENE (Pl.43)

Producţia ateniană de boluri cu decor în relief se caracterizează prin folosirea de către toate atelierele, mai timpurii sau mai târzii, a aceleiaşi argile, bine prelucrată şi conţinând foarte puţină mica. Firnisul este în general negru, lucios sau cu reflexe metalice. Vasele au buza evazată şi sub ea, deseori, au o canelură pictată cu miltos, un pigment roşu care contrastează puternic cu firnisul negru.

Ornamentaţia este variată. Întâlnim şi aici decorul vegetal cu diferite frunze - acant, lanceolate, ferigă, palmier - şi flori, precum şi decorul animat, care ilustrează diferite scene mitologice.

La Atena s-au găsit multe tipare, care prin diferenţele de stil indică existenţa mai multor ateliere^[1]. Dintre acestea, noi am putut identifica la Histria prezenţa produselor oficinei lui Bion, a cărui iscălitură boustrophedon a fost găsită pe două vase descoperite la Atena. Din mulţimea ornamentelor caracteristice, am reţinut pentru lotul nostru următoarele: borduri decorate cu S culcaţi, suprapuşi doi câte doi, de mici frunze sau palmete; dedesubt, trese simple cu vârful spre dreapta sau spre stânga; panse cu mici frunze de ferigă, imbricate şi păsări zburând spre stânga sau spre dreapta, sau cu frunze romboidale având mijlocul ornamentat cu linii de puncte fine; funduri decorate cu capul Athenei Parthenos sau cu rozetă liniară în medalion, înconjurat cu cerc din puncte. Acest ultim ornament nu a fost niciodată copiat de un alt atelier, iar capul Athenei Parthenos foarte rar. De aceea, ele constituie adevărate iscălituri pe vase.

Atelierul se bănuieşte că a funcţionat pe versantul de vest al Areopagului în ultimul sfert al sec. III a. Chr. şi primul sfert al sec. II a. Chr.

În ceea ce priveşte întreaga producţie de boluri cu decor în relief ateniene, S. Rotroff consideră că ea începe în anii 223/4 a. Chr., coroborând evidenţa arheologică, care sugera o perioadă cuprinsă între anii 240 şi 220 a. Chr., cu cea istorică. Ea leagă debutul confecţionării lor de afluxul de vase de aur şi argint aduse din Alexandria cu ocazia celebrării la Atena a festivităţilor date în cinstea lui Ptolemeu III Evergetes. Sfârşitul producţiei are loc la începutul sec. I a. Chr., ea nemaicontinuând după distrugerea oraşului de către Sulla în anul 86 a. Chr.^[2].

Bolurile ateniene au fost exportate, ajungând în nord până în Marea Neagră şi în vest până în Italia. În Marea Neagră, le găsim la Nymphaion^[3], Myrmekion^[4], Pantikapaion^[5], Olbia^[6], sudul Rusiei^[7] şi la Histria. Pe ţărmul de est al Mării Mediterane, la Pergamon^[8], Kyme^[9], Milet^[10], Antiochia^[11], Hama^[12], Labraunda^[13], Tarsus^[14]. În Grecia continentală, la Argos^[15] şi Sparta^[16] şi în cea insulară, la Eretria^[17], Egina^[18], Siphnos^[19], Tenos^[20], Delos^[21] şi Ithaca^[22]. În vestul Mediteranei, la Sibari^[23].

608 (V 8 570 J). Lotul 1927 - 1942. Pl. 43.

Dim.: 3,2 x 4,3.

Fragment de pansă şi fund. Pe pansă, mici frunze de ferigă cu multiple nervuri laterale, imbricate. Fundul este decorat cu capul Athenei Parthenos, în dublu cerc. Pastă roz, firnis negru strălucitor.