UrCIOARE

 

Tipul Xlv. urcior mijlociu cu gÂtul Îngust, nervura Şi cu buza mult evazatĂ (pl. 68-69)

 

            În cadrul acestui tip distingem mai multe subtipuri şi anume:

A. Urcioare cu partea superioară a buzei plată (nr. 1-8)

B. Urcioare cu partea superioară a buzei uşor aplecată spre exterior (nr. 9-35)

C. Urcior cu partea superioară a buzei mult aplecată spre exterior (nr. 36-38)

            Judecând după catalogul lui Hilgers, 61-62 s-ar părea că cel mai indicat termen pentru acest tip ar fi lagoena (gr. lágunoß). Dealtfel acest tip de urcior este întâlnit din plin încă în perioada greacă (Thomson, D 62; Westholm, fig. 22/1,2) ceea ce face ca el să fie relativ bine atestat în zona orientală a Imperiului (Loeschke, tip 33, secolul I p. Chr.; Jones, fig. 199/672 şi fig. 206/811 şi C: secolele II-III p. Chr.; Kenyon, fig. 72/6: secolul IV p. Chr.; Robinson, G 90 şi M 5 secolul I p. Chr.; G 214: secolele I-II I p. Chr.; M 213 şi 265: secolul IV p. Chr.) atât pentru subtipul A cât şi pentru subtipurile B-C. Dar o răspândire asemănătoare, dacă nu chiar mai mare a celor trei subtipuri o întâlnim în zona occidentală (Duncan, forma 37/156, 157: secolul I p. Chr.; Vegas, tipul 39/5: secolul I p. Chr.; Gose, 373-378: secolele II-III p. Chr.; Heukemes, pl. 6/92: secolul I p. Chr. şi Bonis, pl. XXVII/6, XXVIII/18 şi XXIX/5) situaţie în care este cazul să ne întrebăm dacă atelierele "nicopolitane" (Sultov, 30: secolele II-III p. Chr.), de unde acest tip a iradiat în întreaga zonă învecinată (Popilian, pl. XLIV-XLVIII/467-520 !: secolele II-III p. Chr.; Bogdan-Barnea, fig. 146/4.3 şi 4.4: secolul II p. Chr. şi fig. 152/4.1: secolul III p. Chr.; Opaiţ, 338, pl. VII/3: secolele II-III p. Chr.), nu se vor fi făcut mai mult ecoul unei influenţe occidentale.

            1. Urcior mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 108: "I C 75: Cruche, col, pâte jaune, traces de peinture marron; d. emb. 4, 0 cm; 1970/entre S III et S V -1,50 m; Popilian, pl. XLV/473 (IIe s.)". Nervură pe gât. Dep. Histria. Bibliografia de bază a acestui subtip se găseşte la Loeschke, tipul 33; Robinson, G 90 şi 214, M 5 şi 213; Duncan, forma 37/156, 157; Bogdan-Barnea, fig. 146/4.3. După cum rezultă, în afara unor exemplare mai târzii de la Robinson (M 213 şi 265) analogiile ar pleda mai curând pentru o datare mai timpurie (secolul I p. Chr.). Judecând după numeroasa serie de la Popilian, nr. 476-481, aceste urcioare pot fi bine datate în secolul II p. Chr. chiar până spre sfârşitul acestuia. Or, cum exemplarul nostru este găsit într-un strat databil între 170-250 p. Chr., opinăm pentru datarea lui către sfârşitul secolului II p. Chr., fiind vorba de un produs probabil local, de la sfârşitul secolului II p. Chr., încă neinfluenţat de atelierele "nicopolitane".

            2. Urcior mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 103: "I B 32: Cruche, col, trace d'anse, pâte fine de couleur brique, vernis jaunâtre; d. emb. 4,4 cm; 1965/S II – 4 -2,00 m; Popilian, pl. XLV/481 (II s.)". Nervură pe gât. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1. Produs "pontic" din primele trei sferturi ale secolului II p. Chr.

            3. Urcior mijlociu, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 95: "I A 27: Cruche, col, pâte fine jaunâtre, reste d'angobe rougeâtre-jaunâtre; d. emb. 4,5 cm; 1975/S XII -1,30 m; Duncan, forme 37/157 (Ier s.)". Nervură pe gât. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1. Produs (?) histrian databil în secolul I – începutul secolului II p. Chr.

            4. Urcior mijlociu, fragmentar. "Histria/1963 Templu Nivel III -0,80 m". D. 5,0 cm (inclusiv buza), î. păstrată 3,20 cm. Pastă cărămizie, arsă secundar până la deformare. Pe gât nervură, deasupra căreia se află o canelură. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian databil în secolele I-II p. Chr.

            5. Urcior mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 103: "I B 33: Cruche, col, trace d'anse trifide, pâte fine de couleur brique, vernis rouge mat; d. emb. 5,0 cm; 1965/S II -1,80 m; ibidem [Popilian, pl. XLV/481 (IIe s.)]". Nervură pe gât. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1. Produs "pontic" din primele trei sferturi ale secolului     II p. Chr.

            6. Urcior mijlociu, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 95: "I A 28: Cruche, col, pâte fine de couleur brique, vernis brillant de qualité inférieure; d. emb. 5,2 cm; 1975/S XVI 1 -1,80 m; ibidem [Duncan, forme 37, 157 (Ier s.)]". Canelură pe gât. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1. Produs "pontic" din secolul I – începutul secolului II p. Chr.

            7. Urcior mijlociu, fragmentar." Histria/[1927-1949]". D. 6,0 cm, î. păstrată 7,3 cm. Pastă cărămizie sfărmicioasă, vopsea roşie de proastă calitate. Nervură pe gât. Toartă ovală în secţiune. Uşoară tendinţă de aplecare a buzei spre exterior. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs (?) histrian databil în secolele I-II p. Chr.

            8. Urcior mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 104: "I B 34: Cruche, col, trace d'anse avec deux rainures, pâte rougeâtre, vernis rouge mat; d. emb. 6,5 cm; 1966/S III  15 -1,60 m; ibidem [Popilian, pl. XLV/481 (IIe s.)]". Pe gât două caneluri iar la joncţiunea dintre gât şi pansă nervură. Mic prag la partea interioară a buzei. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1. Produs "pontic" din primele trei sferturi ale secolului II p. Chr.

            9. Urcior mijlociu, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 95: "I A 29: Cruche, col, reste d'une anse, pâte fine de couleur brique, engobe rouge, mat; d. emb. 7,0 cm; 1975/S XII 1,30 m; Bonis, pl. XXV/18 (Ier s.)]". Prag marcat la partea interioară a buzei. Vezi mai sus nr. 1. Produs (histrian) din secolul I p. Chr. – primele decenii ale secolului II p. Chr.

            10. Două urcioare mici, întregi, din necropola tumulară, publicate de Alexandrescu, 212: "XXXVII 7-8. Două unguentarii cu picior inelar, fragmentar; profil complet. Pl. 80 şi 100. In. 0,150 m, dm. 0,095 m. Argilă roz, fină, netedă, cu dungi lustruite circulare pe pansă. Robinson, Pottery..., p. 15 trei unguentarii mari cu fund inelar, cu firnis în interior (p 8480-8482), în umpluturi din vremea lui Augustus, constituind prototipul exemplarelor de la Histria; cf. ibidem., p. 31, pl. 5, G 96 (Ier s.). Mangalia, tumulul C.A.P., mormânt din secolul II p. Chr. cu monede de la Antoninus Pius (informaţie C. Preda, săpături 1961)". Nu cunosc colocarea actuală a celor două vase, datate de descoperitor în secolul II p. Chr., pe baza întregului inventar al tumulului. Analogiile la care se trimite au în vedere exclusiv unguentarii cu gâtul relativ înalt, ceea ce nu e cazul la exemplarele histriene. Admiţând că e vorba totuşi de prototipul unui urcior, este drept fără toartă, vezi Jones, fig. 199/672: Kenyon, fig. 72/6; Vegas, tipul 39/5; Gose, 373-375; Heukemes, pl. 6/92; Bonis, pl. XXVII/6, XXVIII/18 şi XXIX/15; Sultov, 30; Bogdan-Barnea, fig. 146/4.4; Opaiţ, 338, pl. VII/3 şi Popilian, XLIV-XLVIII/470-475, 482-520 (tip databil în secolele II-III p. Chr.). E vorba deci de un exemplar (?) local, databil prin context în secolul I p. Chr.

            11. Urcior mijlociu, întreg, din necropola plană, publicat de M. Coja, SCIVA, 25, 1974, 1. 38, fig. 2/1 şi pl. 1/1:"1. Urcior cu toartă. Inv. V 25484, î. 0,218 cm, diam. max. 0,171 m; diam. piciorului 0,068 (fig. 2/1, pl. 1/1). Argila de culoare cărămizie spre gălbui. Pastă bine decantată conţine degresanţi cu granulaţie fină; granule de calcar, frecvente şi minuscule paiete de mica, praf de ceramică pisată şi nisip. Cuvertă în culoarea pastei în partea inferioară. Interiorul gâtului, buza, toarta şi partea superioară a vasului sunt date cu vopsea roşie mată. Piciorul inelar. Corpul ovoidal, bine dezvoltat, gâtul îngust şi scurt, prevăzut cu un inel puternic reliefat, plasat la mică distanţă sub buză şi ea reliefată şi teşită oblic în jos, afară. Toarta plată, cu trei caneluri bine marcate prin două şănţuleţe. Ornamentul dispus pe maxima dezvoltare a corpului, constă în caneluri orizontale, slab reliefate, având intercalate într-un registru inferior, numai o parte a vasului, un şir de alveole oblice, puţin adânci, realizate din spatulă în timpul modelării la roată". Vasul, împreună cu întreg mormântul, este datat în a doua jumătate a secolului I p. Chr. – eventual începutul secolului III p. Chr. Muz. Histria. Fără a contesta această datare socotim că ea ar trebui puţin urcată până către al patrulea sfert al secolului II (data de început a necropolei plane extramurane) dar că ar putea fi prelungită, tipologic (vezi mai sus nr. 10), mai mult în cursul secolului al III p. Chr.

            12. Urcior mijlociu, întreg, din necropola plană, publicat de M. Coja, op. cit., loc. cit.: "2. Urcior, acelaşi tip ca mai sus =la noi nr. 11. Inv. V 25485, î. 0,208 m, diam. max. 0,166 m, diam. piciorului 0,067 m (fig. 2/2; pl. 1/2). Argila are aceleaşi caracteristici şi este de culoare cărămizie aprinsă. Vopseaua roşie din partea superioară este trecută parţial spre brun cenuşiu. Canelurile de pe corp sunt mai rare şi mai puţin reliefate, fără alveole. Ambele vase par a fi fost produse în aceeaşi serie de acelaşi atelier, cu o mică diferenţă de culoare a argilei, rezultat al poziţiei deosebite din cuptor". Vasul este datat de descoperitoare în a doua jumătate a secolului II – eventual începutul secolului III p. Chr. Muz. Histria. Vezi mai sus nr. 10. Produs (?) histrian dintre 170-250 p. Chr.

            13. Urcior, mic, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 111: "I B-C 56: Cruche, partie supérieure, reste d'anse, pâte de couleur brique, vernis mat; d. emb. 2,8 cm; 1972/S IX -1,25 -1,50 m; ibidem [Popilian, pl. XLVIII/514 (IIe-IIIe s.)]". Nervură pe gât. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 10. Produs "pontic" dintre 100-250 p. Chr.

            14. Urcior mijlociu, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 3,2 cm (inclusiv buza), î. păstrată 5,9 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu închis mat. Nervură puternic profilată pe gât. Toartă cu trei nervuri. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 10. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            15. Urcior mijlociu, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 4,3 cm (inclusiv buza), î. păstrată 8,8 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu gălbui cu reflexe metalice. Nervură puternic profilată pe gât. Toartă îngustă cu trei nervuri. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 10. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            16. Urcior, mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 108: "I C 76: Cruche, col, pâte fine de couleur brique, peinture rougeâtre; d. emb. 4,5 cm; 1972/S VII dans le canal a; Popilian, pl. XLVI/492 (IIe s.)]". Nervură pe gât. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 10. Produs (?) histrian din ultimul sfert al secolului II – prima jumătate a secolului III p. Chr.

            17. Urcior mijlociu, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 4,3 cm, î. păstrată 6,4 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşietic mat de proastă calitate. Nervură pe gât. Rest de toartă. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 10. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            18. Urcior, mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 108: "I C 72: Cruche, col, pâte de couleur brique, peinture rougeâtre; d. emb. 4,5 cm; 1970/entre S III et S V -1,50 m; Popilian, pl. XLVIII/514 (IIe-IIIe s.)]". Aparenţă de nervură pe gât prin suprapunerea a două circumferinţe deosebite. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 10. Produs "pontic" dintre 170-250 p. Chr.

            19. Urcior, mijlociu, fragmentar. "Histria/1957 Templu 23". D. 4,7 cm (inclusiv buza), î. păstrată 4,4 cm. Pastă cărămiziu maronie, arsă secundar până la deformare. Nervură pe gât. Toartă îngustă cu două nervuri. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 10. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            20. Urcior, mijlociu, fragmentar. "Histria/1951 D(omus?) II sud; Inv. V 8800". D. 4,7 cm (inclusiv buza), î. păstrată 9,9 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat de proastă calitate. Nervură pe gât. Toartă cu trei nervuri. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 10. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            21. Urcior, mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 108: "I C 73: Cruche, col, reste d'anse, pâte jaunâtre, vernis rouge; d. emb. 4,7 cm; 1965/S II  2 -1,25 m; ibidem [Popilian, pl. XLVIII/514 (IIe-IIIe s.)]". Nervură pe gât. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 10. Produs "pontic" dintre 170-250 p. Chr.

            22. Urcior, mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 113: "II A 24: Cruche, partie supérieure, anse, pâte jaunâtre, peinture rougeâtre; d. emb. 4,5 cm; 1973/S XI -0,75 m; Popilian, pl. XLVI/496 (IIe-IIIe s.), donc notre fragment a pu ętre entrainé d'une couche inférieure". Nervură aparentă pe gât realizată prin suprapunerea a două circumferinţe deosebite. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 10. Produs (?) histrian din a doua jumătate a secolului III p. Chr.

            23. Urcior, mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 116: "II A-B 16: Cruche, col, pâte rougeâtre, vernis rouge; d. emb. 4,7 cm; 1972/ S IX -0,75 m; Popilian, pl. XLVI/496 (IIe-IIIe s.)". Nervură aparentă ca la nr. 18 şi 22. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 10. Stratigrafic, datarea fragmentului nostru ar putea fi prelungită în acest caz până către al treilea sfert al a secolului IV p. Chr., ceea ce pare oarecum exagerat faţă de datarea curentă a acestui subtip (secolele II-III p. Chr.). Produs "pontic".

            24. Urcior, mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 103: "I B 31: Cruche, col, pâte fine jaunâtre, engobe rougeâtre; d. emb. 4,7 cm; 1968/S V  C 2 1,75 m; ibidem [Popilian, pl. XLVIII/516 (IIe-IIIe s.)]". Nervură pe gât. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 10. (?) Produs (?) histrian din primele trei sferturi ale secolului II p. Chr.

            25. Urcior, mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 111: "I B-C 57: Cruche, partie supérieure, reste d'anse, pâte de couleur brique, vernis rouge clair; d. emb. 4,7 cm; 1972/S IX -1,25 -1,50 m; ibidem [Popilian, pl. XLVIII/514 (IIe-IIIe s.)]". Nervură aparentă ca la nr. 18 şi 22-23. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 10. Produs "pontic" dintre 100-250 p. Chr.

            26. Urcior, mijlociu, fragmentar. " Histria/1962 Basilica [Extra-Muros]  44-45 -1,90 m". D. 5,0 cm (inclusiv buza), î. păstrată 6,8 cm. Pastă cărămizie, angobă roşietică, rest de toartă. Nervură aparentă ca la nr. 18 şi 22-23, 25. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 10. Produs (?) histrian din secolele II-III p. Chr.

            27. Urcior mijlociu, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 5,0 cm (inclusiv buza), î. păstrată 6,2 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu mat de proastă calitate. Nervură pe gât. Rest de toartă. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 10. Produs "pontic" din secolele II-III       p. Chr.

            28. Urcior mijlociu, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 5,0 cm (inclusiv buza), î. păstrată 7,2 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu mat de proastă calitate. Nervură pe gât. Rest de toartă. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 10. Produs "pontic" din secolele II-III       p. Chr.

            29. Urcior mijlociu, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 5,0 cm (inclusiv buza), î. păstrată 7,0 cm. Pastă cărămizie gălbuie sfărmicioasă, urme de vopsea roşie. Nervură pe gât. Rest de toartă. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 10. Produs (?) histrian din secolele II-III p. Chr.

            30. Urcior mijlociu, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 5,5 cm (inclusiv buza), î. păstrată 6,5 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu. Nervură pe gât. Toartă patrulateră în secţiune. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 10. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            31. Urcior, mijlociu, fragmentar. "Histria/1957 Templu 24". D. 5,5 cm (inclusiv buza), î. păstrată 5,1 cm. Pastă cărămizie, vopsea roşie. Nervură pe gât. Rest de toartă. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 10. Produs (?) histrian din secolele II-III p. Chr.

            32. Urcior, mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 111: "I B-C 58: Cruche, partie supérieure, reste d'anse, pâte de couleur brique, vernis rouge mat; d. emb. 5,5 cm; 1973/S XIII -1,25 m; ibidem [Popilian, pl. XLVIII/514 (IIe-IIIe s.)]". Nervură pe gât. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 10. Produs "pontic" dintre 100-250 p. Chr.

            33. Urcior, mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 111: "I B-C 59: Cruche, partie supérieure (2 fragments), anse bifide, pâte jaunâtre, vernis gris-marron; d. emb. 6,0 cm; 1972/S VII -1,25 m; ibidem [Popilian, pl. XLVIII/514 (IIe-IIIe s.)]". Nervură aparentă ca la nr. 18, 22-23, 25-26. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 10. Produs "pontic" dintre 100-250 p. Chr.

            34. Urcior, mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 108: "I C 74: Cruche, col, reste d'anse, pâte de couleur brique, peinture rougeâtre; d. emb. 6,0 cm; 1968/S V  A 3 -1,25 m; ibidem [Popilian, pl. XLVIII/514 (IIe-IIIe s.)]". Nervură pe gât. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 10. Produs (?) histrian din ultimul sfert al secolului II p. Chr. – prima jumătate a secolului III p. Chr.

            35. Urcior, mijlociu, fragmentar. "Histria/1969 Z2; nivelul pavajului de pe vatra VI". D. 6,0 cm, î. păstrată 5,2 cm. Pastă cărămizie, vopsea roşie. Nervură ca la nr. 18 şi 22, 25-26 şi 33. Rest de toartă plată în secţiune. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 10. Produs (?) histrian databil, judecând contextul stratigrafic, în prima jumătate a secolului III p. Chr.

            36. Urcior, mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 111: "I B-C 55: Cruche, partie supérieure, pâte jaune rougeâtre, peiture jaunâtre; d. emb. 3,2 cm; 1972/S -1,25 -1,50 m; Popilian, pl. XLVII/514 (IIe-IIIe s.)". Nervură pe gât. Dep. Histria. Formă uşor simplificată a subtipului anterior. Vezi mai sus nr. 10. Produs (?) histrian din secolele II-III p. Chr.

            37. Urcior, mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 102: "I A 61: Cruche, col, reste d'anse, pâte rougeâtre, vernis rouge métallique; d. emb. 4,0 cm; 1964/S I -2,50 m; Popilian, pl. XLVI/496 (IIe s.) mais pour les antécedents de la forme Bonis, pl. XXV/17 (Ier s.)". Două caneluri pe gât. Şanţ la joncţiunea dintre gât şi pansă. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 10. Produs (?)"pontic" din secolul I – începutul secolului II p. Chr. Ar fi cel mai timpuriu exemplar dintre cele ale subtipului B-C.

            38. Urcior, mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 113: "II A 25: Cruche, partie supérieure, anse, pâte de couleur brique, vernis rougeâtre; d. emb. 4,5 cm; 1966/S III  14 -1,30 m; ibidem Popilian, pl. XLVI/496 (IIe-IIIe s.)". Nervură ca la nr. 18 şi 22, 25-26 33, 35. Dep. Histria. Produs "pontic" care s-ar data stratigrafic în a doua jumătate a secolului III p. Chr.

 

Tipul Xlvi. urcior cu gÂtul Îngust Şi buza rĂsfrÂntĂ În afarĂ

(pl. 70, 71, 72)

 

            Îngustimea gâtului determină ca şi în acest caz să fie vorba tot de o lagoena (Hilgers, 61-62). Tipologic vorbind distingem şi aici mai multe subtipuri:

A. Urcior cu două toarte (nr. 1)

B. Urcior cu buza răsfrântă (nr. 2-16)

C. Urcior cu partea laterală a buzei crestată de şanţuri (nr. 17-20).

            Având precedente în ceramica greacă (Thompson, D 62; Westholm, fig. 22/6-8) tipul nostru este întâlnit deopotrivă în zona occidentală a Imperiului (Oswald-Pryce, pl. LXXXII/2, 10; LXXXIII/4, 7: exemplare incizate sau barbotinate; Duncan, forma 36/143-155: secolul I p. Chr.; Vegas, tipul 38/8 şi tipul 39/1, 2: secolele I a. Chr. – I p. Chr.; Gose, 379-386: secolele II-IV p. Chr.; Heukemes, pl. 16/88-91, pl. 22/23-25, pl. 27/15, 28/18, 29/10, 32/6, 24/7, 8, 37/5: secolele I-II p. Chr.; Bonis, pl. XXVI/3, 10, 13; Sultov, 32: secolele II-III p. Chr.; Popilian, pl. XLI-XLIV/433-462: secolele II-III p. Chr.; Bogdan-Barnea, fig. 146/4.5, 4.6: secolul II p. Chr., fig. 152/4.2, 4.3: secolul III p. Chr.; Opaiţ, 338, pl. VII/1, 4: secolul II p. Chr.) cât şi în cea orientală (Loeschke, tipurile 31, 32, 34: secolul I p. Chr.; Kenyon, fig. 67/9: secolul I a. Chr.; Jones, fig. 203/767: urcior pergamenian, secolele II-III p. Chr.; Hayes, 1983, fig. 11/140: secolul II p. Chr.; Robinson, G 91: secolul I p. Chr., G 214: secolele II-III p. Chr., J 37: secolele II-III p. Chr., L 10: a doua jumătate a secolului III p. Chr., L 43: secolul IV p. Chr., M 157: mijlocul secolului III p. Chr., M 271: secolul IV p. Chr., M 365: secolul VI p. Chr.; Scorpan, fig. 30, tipurile C, D: secolele II-VI p. Chr.; Knipovici, 1952, fig. 5/5, 6: secolul I p. Chr.; Burakov, pl. IX/25, 26: secolele II-III p. Chr.) acestea din urmă fiind probabil inspiratoarea celei mai mari părţi a exemplarelor histriene, la care trebuie să se fi adăugat o incontestabilă influenţă "nicopolitană" despre care, şi în acest caz, trebuie să conchidem că va fi reprezentat una dintre cele mai interesante sinteze est-vest.

            1. Urcior, mijlociu, întreg, din sectorul Templu, publicat de D. M. Pippidi şi colaboratorii, Materiale, VI, 1959, 272, fig. 2/3 (foto: secolul I p. Chr.). "Histria/1956 Templu S V; Inv. V 21084". D. 6,0 cm, d. vasului 18,0 cm, î. 30,6 cm, d. piciorului inelar 10,0 cm. Pastă cărămizie fină. Toartele bifide dispuse în unghi drept pe circumferinţa vasului. Exemplarul acesta nu intră de cât formal în tipul nostru. Este vorba de un vas de tradiţie elenistică (opinie exprimată verbal în 1981 de H. S. Robinson) pentru care vezi eventual Thompson, B 33 (dar toartele sunt relativ apropiate). Contextul stratigrafic postulat de autori obligă însă la datarea acestui exemplar, produs (?) histrian – în secolul I p. Chr.

            2. Urcior miniatural, întreg, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 97: "I C 13: Cruche en miniature, entičre, pied annulaire, pâte micacée de couleur brique; h. 8,0 cm, d. 6,0 cm, d. emb. 2,0 cm; 1974/S II a -1,25 -1,70 m; Robinson, G 214 (Ier-IIe s.) ŕ l'exception du rebord". Muz. Histria. Bibliografia de bază a acestui tip: Loeschke, tipul 31, 32, 34; Jones, fig. 203/767; Hayes, 1983, fig. 11/140; Robinson, G 214, J 37, L 10, M 365; Scorpan, fig. 30, tipul C (care conţine însă ambele noastre subtipuri); Knipovici, 1952, fig. 5/5, 6; Burakov, pl. IX/25, 26; Sultov, 32; Popilian, pl. XLII/436-438; Bogdan-Barnea, fig. 146/4.5, 4.6 şi fig. 152/4.2, 4.3; Opaiţ, 338, pl. VII/4. După cum se reţine datarea acestui tip este foarte laxă, în secolele I-IV p. Chr., ajungând chiar până în secolul VI p. Chr. În cazul nostru este vorba de un produs histrian care se datează precis între 170-250 p. Chr.

            3. Urcior, mic, întregibil. "Histria/1952 Z V3  14 -2,20 m. Mormânt 1; Inv. V 6101". D. 3,0 cm, d. vasului 9,0 cm, î. 11,5 cm, d. fundului plat 4, 7 cm. Pastă cărămizie, vopsea brună. Toarta ovală în secţiune. Pe pansă două caneluri. Dep. Inst. Arh. Contextul stratigrafic (cf. V. Canarache, S. Dimitriu, Histria, I, Bucureşti, 1954, 185) pare să indice existenţa unui mormânt relativ târziu (secolele IV-V p. Chr.) şi am văzut că analogii pentru tipul nostru de vas din această perioadă nu lipsesc. Originea lui este însă mult mai timpurie, judecând chiar şi numai după materialul ce va fi prezentat în continuare. Vezi mai sus nr. 2. Produs local din secolele II-IV p. Chr., ajuns într-un mormânt târziu.

            4. Urcior, mijlociu, întregibil. "Histria/1955 X A1  9 A -0,50 m.". D. 5,5 cm, d. vasului 9,7 cm, î. 15,1 cm, d. piciorului inelar 4,0 cm. Pastă cărămizie, execuţie neglijentă. Toarta ovală în secţiune. Pe pansă caneluri orizontale. Vezi mai sus nr. 2. Dep. Inst. Arh. Produs local din secolele II-IV p. Chr.

            5. Urcior, mijlociu, întreg, din necropola plană extramurană, publicat de Maria Coja, SCIVA, 26, 1975, 4, 552, fig. 2/4, fig. 3/7: "1. Căniţă cu o toartă. Inv. V 25498; înălţ. 0,150 m, diam. max. 0,107 m; diam. min. 0,037 m. Pastă de culoare gălbuie, cu granule de calcar, minereuri şi rare paiete de mica. Forma vasului este ovoidală, corpul suficient de bombat, gâtul îngust prin prelungire lină. Buza evazată este profilată vertical în exterior. Fundul mic, profilat, cu un disc plat pe centru. Tortiţa ataşată sub buză este semiovală în secţiune. Suprafaţa exterioară a vasului este dată cu o vopsea diluată de culoare roz-închis până aproape de fund; partea de jos are cuvertă în culoarea pastei cu un luciu realizat din ardere. Ornamentul constă din opt caneluri orizontale dispuse pe corp, iar pe gât are două cercuri adâncite din spatulă în timpul modelării la roată. Nu se observă urme de folosire şi nici de ardere secundară (fig. 2/4; 3/7)". Vasul, împreună cu mormântul, este datat în ultimul sfert al secolului II p. Chr. Muz. Histria. Vezi mai sus nr. 2. Produs histrian din secolele II spre III (170-210/220 p. Chr.).

            6. Urcior, mijlociu, întreg, din necropola plană extramurană, publicat de Maria Coja, op. cit., fig. 2/5; 3/6: "2. Căniţă cu o toartă de aspect aproape identic cu cea de la nr. 1 =la noi, nr. 5. Restaurată la buză. Inv. V 25499; înălţ. 0,158 cm; diam. gurii 0,052 m; diam. max. 0,107 m; diam. fundului 0,037 m. Argila, tehnica şi ornamentaţia au aceleaşi caracteristici ca şi exemplarul precedent. Cele două vase par a fi ieşite din acelaşi atelier, poate chiar din aceeaşi tranşe de ardere (fig. 2/5; 3/6)".Vasul este datat în ultimul sfert al secolului II p. Chr. împreună cu întregul mormânt. Muz. Histria. Vezi mai sus nr. 2. Produs histrian din secolele II spre III (170-210/220 p. Chr.).

            7. Urcior, mijlociu, întreg, din necropola tumulară, publicat de Alexandrescu, 221: "XXX2 1. Inv. V 19708. Urcior. Pl. 81. In. 0,190 m, dm. 0,123 m. Argilă galbenă, fină, uşoară cu mica abundentă. Firnis portocaliu gălbui aproape mat, cu reflexe metalice. Cf. AJA, 50, 1946, nr. 51 (Cipru, necropola Ayios Emoyenis lângă Kourion, cu corpul mai turtit şi gâtul mai scurt, datat puţin după anul 50 p. Chr.); în necropola plană de la Constanţa, mormântul 22, cu un inventar datat de V. Barbu în secolul I p. Chr.; Report of the Department of Antiquity. Cyprus, 1940-1941 (1958) p. 27, fig. 5 "lagynos" tip E (asemănător cu vasul de la Constanţa); AJA, 41, 1937, p. 490, fig. 8 (mormântul de incineraţie de la Acqui, Italia). De comparat cu urciorul de la Panticapaeum, AA, 1909, col. 155, fig. 18-19 =V. Gaidukievici, .Bosporskoe tzarstvo, Moscova–Leningrad, 1949, p. 389, fig. 65 =.Anticinie.goroda, Moscova, 1955, p. 3, fig. 17 (începutul sec. I p. Chr.)". Vasul, împreună cu mormântul este datat în a doua jumătate a secolului I p. Chr. Nu cunosc colocarea actuală a vasului. Vezi şi cealaltă bibliografie mai sus sub nr. 2 (în special Loeschke, tipul 32). Produs "pontic" din secolul I p. Chr.

            8. Urcior, mare, întregibil, din necropola tumulară publicată de Alexandrescu, 209: "VII 1; Inv. V 1982. Cană, fragmentară; profil complet. Pl. 80 şi 100. Materiale, V, p. 303, fig. 7 b. In. 0,205 m, dm. 0,158 m. Argila roz gălbuie, cu mica. Firnis cărămiziu cu lustru slab. Rezervat: partea inferioară a pansei cu piciorul". Tumulul, deci şi vasul, se datează la sfârşitul secolul I – secolul II p. Chr. Vezi mai sus nr. 2. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            9. Urcior, mare, întregibil, din necropola tumulară publicată de Alexandrescu, 212: "XXVII 9. Unguentariu mare, fragmentar; profil complet. Pl. 80 şi 100. In. 0,332 m, dm. 0,212 m. Argila roz deschisă, aspră cu particole mari de calcar şi mica aurie. Angobă gălbuie, cenuşie, deschisă, zgrunţuroasă. Cf. XXVII 7-8 [la noi, tipul XLV, 10]. Izvestia (Varna), V, 1912, p. 57, pl. VII/4 şi 8 şi JOAI, Beiblatt, 15, 1912, col. 130 unde K şi Ch. Skorpil au publicat inventarul unui mormânt de la Dionysopolis (Balcic), cu numeroase obiecte, printre care şi un unguentariu asemănător. Mormântul avea probabil două înmormântări, una preromană şi una de la sfârşitul secolul II p. Chr., aşa cum presupune Isings, Roman Glass, p. 69 (unguentariul aparţinea probabil celei de-a doua)". Tumulul este datat în secolul II p. Chr. Nu cunosc colocarea actuală a vasului. Judecând după forma vasului chiar şi fără toartă, e mai curând un urcior decât un unguentariu. Vezi mai sus nr. 2. Produs histrian din secolul II p. Chr.

            10. Urcior miniatural, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 108: "I C 82: Cruche en miniature, col, pâte jaunâtre, peinture marron; d. emb. 2, 0 cm; 1972/S VII dans le canal a; ibidem [Robinson, M 8 (Ier s.)]". Dep. Histria. Vezi şi mai sus nr. 2. Produs histrian (?) dintre 170-250 p. Chr.

            11. Urcior miniatural, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 108: "I C 81: Cruche en miniature, col, reste d'anse, pâte jaunâtre, trace de peinture marron; d. emb. 2,5 cm; 1970/entre S III et S V -1,50 m; Robinson, M 8 (Ier s.)]". Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 2. Produs (?) histrian dintre 170-250 p. Chr.

            12. Urcior mijlociu, fragmentar. "Histria/1950 Templu Inv. V 1721". D. 4,5 cm, î. păstrată 9,0 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu gălbui. Nervură pe gât. Toartă (rest) plată în secţiune. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 2 dar şi tipul anterior XLV pentru nervura de pe gât). Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            13. Urcior mare, fragmentar. " Histria/1963 Templu S X f". D. 7,5 cm, î. păstrată 4,7 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu mat. Toartă ovală în secţiune. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 2. Produs "pontic" din secolele II-IV p. Chr.

            14. Urcior mare, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 95: "I A 31: Cruche, col, trase d'une anse, cannelures horizontales, pâte de couleur brique, engobe rougeâtre; d. emb. 8,0 cm; 1975/S XII -0,70 -0,80 m; Bonis, pl. XXV/10 (Ier s.)". Dep. Histria. Produs (?) histrian databil în secolele I – primele decenii ale secolului II p. Chr.

            15. Urcior mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 112: "I B-C 73: Cruche, partie supérieure, cannelures horizontales sur le col, anse, pâte de couleur brique marron, engobe noirâtre; d. emb. 8,0 cm; 1972/S VIII -1,50 m; ? Robinson, M 152, 154 (milieu du IIIe s.)". Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 2. Produs (?) histrian databil stratigrafic între 100-250 p. Chr.

            16. Urcior mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 108: "I C 96: Amphore (cruche?) col, reste d'anse, cannelures horizontales sur le col, pâte de couleur brique, engobe marron; d. emb. 11,5 cm; 1966/S III  14 -1,30 m; Bonis, pl. XXV/10 (Ier -IIIe s.)". Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 2. Produs (?) histrian din ultimul sfert al secolului II – prima jumătate a secolului III p. Chr.

            17. Urcior mare, întreg, din necropola romano-bizantină, publicat de H. Nubar, SCIV, 22, 1971, 2, 205, fig. 4. " Histria/1961 Basilica [Extra-Muros] Mormântul 32". D. 8,0 cm, d. vasului 16,0 cm, î. 28,0 cm, d. fundului plat 8,0 cm. Pastă cărămizie, urme de vopsea roşie. Nervură pe gât. Caneluri orizontale pe pansă. Toartă ovală în secţiune. Dintre analogiile acestui subtip vezi, în afara numeroaselor exemplare occidentale, Knipovici, 1954, fig. 5/5; Robinson. M 157, M 271 şi L 43; Popilian, pl. XLI-XLIV/433-435, 439-462; Opaiţ, 338, pl. VII/1 (secolele I-IV p. Chr.). Este deci posibil ca vasul nostru, găsit într-adevăr într-un mormânt din a doua jumătate a secolului IV p. Chr., să fie ceva mai vechi (secolele II-III p. Chr.). Produs (?) histrian.

            18. Urcior mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 7,0 cm, î. păstrată 5,2 cm. Pastă cărămiziu gălbuie cu mica şi calcar. Vezi mai sus nr. 17. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            19. Urcior mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 7,0 cm, î. păstrată 8,5 cm. Pastă cărămizie fină, angobă roşietică. Nervură pe gât. Toartă plată în secţiune cu patru nervuri. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 17. Produs histrian (?) din secolele II-III     p. Chr.

            20. Urcior mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 57: "I C 12: Cruche, fragment de col, pâte fine de couleur brique; d. emb. 9,0 cm; 1975/S XIII -0,30 m; Bonis, pl. XXVII/4 et 7 (ŕ partir du Ier s.)". Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 17. Produs histrian dintre 170-250 p. Chr.

 

TIPUL XLVII. URCIOR CU GURA TRILOBATĂ (PL. 73-74)

 

            Şi în acest caz este vorba tot de o lagoena (Hilgers, 61-62) chiar dacă în literatura de specialitate s-a încetăţenit termenul de oenochoe. Tipul nostru este întâlnit în toate perioadele antichităţii greco-romane începând din perioada arhaică până în cea romano-bizantină. Astfel, îl găsim în ceramica elenistică (Thompson, A 36, 48, 51,       C 13) de unde el va fi fost preluat în ceramica romană din Orient (Robinson, G 104, 120, 189, M 42, 85: secolele I-II p. Chr.; J 41, M 101: secolele II-III p. Chr.; K 69-70, 82, 83, 106, M 161, 164-166, 168: mijlocul secolului III p. Chr.; L 9, 48: a doua jumătate secolului III p. Chr.; M 370: secolul VI, N 7-9: secolul VII p. Chr.; Loeschke, 392, fig. 10/6 (tipul 36): secolul I p. Chr.; Jones, fig. 195/536: secolul I p. Chr.; Kenyon, fig. 70/2: secolul I p. Chr.; Hayes, 1983, fig. 6/76: 160/170-180 I p. Chr. şi fig. 17/225: secolul I p. Chr.) cât şi în cea din Occident (Duncan, forme 38/160, 161: secolul I p. Chr.; Vegas, tipul 46: secolele I-IV p. Chr.; Gose, 280-282, 390, 508, 510-515: secolele I-IV p. Chr.; Heukemes, pl. 4/60; pl. 6/87: secolul I p. Chr.; Bonis, pl. XXIX/7-16: secolele I-III p. Chr.) de unde şi o mare răspândire în zonele învecinate Histriei (Sultov, 31 şi 108: secolele II-IV p. Chr.; Popilian, pl. XLIV/525-531: secolele II-IV p. Chr.; Opaiţ, 338, pl. VII/5: prima jumătate a secolului III p. Chr.; Bogdan-Barnea, fig. 146/4.7: secolul II        p. Chr.).

            Ca şi la multe din tipurile prezentate până acum egala răspândire a tipului nostru în ambele zone ale Imperiului ne împiedică să precizăm originea exemplarelor histriene, la care este totuşi mai normal să presupunem o influenţă orientală, întărită de cea a centrelor nicopolitane.

            1. Urcior miniatural, întreg, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 108: "I C 79: Cruche en miniature, entičre, embouchure trilobée, cannelures horizontales sur le corps, pied annulaire, variante d'umbo, pâte grise, vernis noir; h. 7,5 cm, d. 6,0 cm; 1970/entre S III et S V -1,50 m; Popilian, pl. XLIX/526-527 (IIe s.) et Robinson, K 106 (milieu du IIIe s.)". Muz. Histria. Bibliografia de bază a acestui tip: Robinson, G 120, 189, M 42, 85, J 41, M 101, K 69-70, 82-83, 106, M 161, 164-168; Loeschke, 392, fig. 10/6; Jones, fig. 195/536; Kenyon, fig. 70/2; Hayes, 1983, fig. 6/76; Sultov, 31 şi 108; Popilian, pl. XLIX/525-531; Opaiţ, 338, pl. VII/5 şi Bogdan-Barnea, fig. 146/4.7 (secolele I-III p. Chr.). În cazul nostru este vorba de un exemplar "pontic" databil, stratigrafic, între 170-250 p. Chr.

            2. Urcior mic, întreg. " Histria/1963 M XLI; Inv. V 35160". D. 6,0 cm, d. vasului 10,4 cm, î. 12,0 cm, d. fundului inelar 5,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mediocru. Muz. Histria. Cu ocazia vizitei din 1981, prof. H. S. Robinson a datat acest vas în a doua jumătate a secolului I p. Chr. Vezi şi mai sus nr. 1. Produs "pontic".

            3. Urcior mijlociu, întreg. " Histria/1960 M XXX gr. 6". D. 5,5 cm, d. vasului 13,5 cm, î. 15,0 cm, d. piciorului 5,8 cm. Pastă gălbui cărămizie foarte fină. Pe gât două caneluri. Şanţ sub buză. Toartă îngustă cu trei nervuri. Dep. Inst. Arh. Vasul nu a fost publicat în inventarul tumulului XXX (nici XXX1 sau XXX2). Atât înmormântarea principală din tumulul respectiv cât şi cele două secundare nu depăşesc începutul secolului II p. Chr. (Alexandrescu, 200) ceea ce face ca şi acest produs – eventual histrian – să se dateze încă în secolul I p. Chr. Vezi şi analogiile corespunzătoare de mai sus sub nr. 1.

            4. Urcior mijlociu, întreg din necropola tumulară, descoperit întâmplător în 1981. "Histria/1981; Inv. V 26 008". D. 7,0 cm, d. vasului 12,5 cm, î. 15,2 cm, d. fundului (cu umbo) 5,0 cm. Pastă cărămizie fină. Caneluri sub buză şi pe gât. Toartă îngustă. Muz. Histria. Vas asemănător cu nr. 2-3. Vezi bibliografia mai sus nr. 1. Produs (?) histrian din secolele I-II p. Chr.

            5. Urcior mijlociu, întreg, din necropola tumulară publicat de Alexandrescu, 222: "XXVII3 1. Urcior cu buza trilobată. Pl. 82. In. 0,149 m, dm. 0,110 m. Argila roşie violacee. Firnis roşu violaceu fără lustru, pe partea superioară". Caneluri pe gât şi pansă. Nu cunosc colocarea actuală a vasului. El este datat, împreună cu întreg mormântul în secolele II-III p. Chr. Vezi mai sus nr. 1. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            6. Urcior miniatural, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 104: "I B 35: Cruche en miniature ŕ embouchure trilobée, col, trace d'anse, cannelures horizontales sur le corps, pâte fine de couleur brique; d. emb. 3,0 cm; 1968/S V  B-C 2-3 -1,75 m; Robinson K 69 (IIIe s.) qui renvoie ŕ H 14 (IIe s.) oů il est mentioné que les vases en miniature appartiennent aux IIe-IIIe s.". Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian din primele sferturi ale secolului II p. Chr.

            7. Urcior mijlociu, fragmentar. " Histria/1957. Templu 28". D. 6,5 cm. î. păstrată 8,2 cm. Pastă gălbuie cărămizie fină. Sub buză şi pe gât trei caneluri. Toartă îngustă cu trei nervuri. Vas similar nr. 2-4. Vezi bibliografia mai sus sub nr. 1. Produs (?) histrian din secolele I-II p. Chr.

            8. Urcior mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 116: "II A-B 17: Oenochoé, col, anse, pâte fine de couleur brique, engobe gris marron; d. emb. 7,0 cm; 1965/S II -1,00 m; ? Robinson, L 48". Dep. Histria. Vezi şi bibliografia indicată mai sus sub nr. 1 din care rezultă că forma a putut într-adevăr supravieţui şi în secolul IV p. Chr., chiar dacă o datare în a doua jumătate a secolului III p. Chr. pare mai plauzibilă. Produs (?) histrian.

            9. Urcior mijlociu, fragmentar. " Histria/1962 Basilica [Extra-Muros]  29 -2,09 -2,16 m". D. 7,0 cm, î. păstrată 6,6 cm. Pastă maronie cu mult calcar. Toartă plată în secţiune. Dep. Histria. Produs histrian tipic secolelor II-III (vezi mai sus nr. 1).

            10. Urcior mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 102: "II A 63: Cruche, col, embouchure trilobée, cannelures sur le col, pâte impure de couleur brique-jaunâtre; d. emb. 7,0 cm; 1964/S I -2,50 m; Robinson G 120, 189 (Ier-IIe s.)". Dep. Histria. Vezi şi celelalte analogii de sub nr. 1. Produs histrian databil stratigrafic cel mai târziu la începutul secolului II p. Chr.

            11. Urcior mijlociu, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 8,0 cm, î. păstrată 4,6 cm. Pastă cărămiziu maronie, vopsea gălbuie. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs (?) histrian din secolele II-III p. Chr.

            12. Urcior mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 108: "I C 80: Cruche, col, embouchure trilobée, pâte grumeleuse de couleur gris marron; d. emb. 8,0 cm; 1968/S V  B 2 -1,25 m; ibidem [Popilian, pl. XLIX/526-527 (IIe s.) et Robinson K, 106 (milieu du IIIe s.)]". Dep. Histria. Vezi şi celelalte analogii mai sus de sub nr. 1. Produs histrian databil, stratigrafic, între 170-250 p. Chr.

            13. Urcior mijlociu, fragmentar. " Histria/1955 Z 2  12 -0,70 m; Inv. V 17082 B". D. 8,0 cm, î. păstrată 6,2 cm. Pastă cărămizie, angobă roz maronie. Caneluri pe gât. Toartă plată în secţiune. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs (?) histrian databil în secolele II-III p. Chr.

 

 

TIPUL XLVIII. URCIOR MARE CU GÂTUL LARG ŞI BUZA EVAZATĂ

(PL. 74)

 

            În cazul de faţă este vorba mai curând de un urceus (Hilgers 83-86) adică un urcior cu gura mai largă decât de o lagoena propriu-zisă. Este unul din cele mai banale tipuri întâlnite în toate perioadele şi zonele antichităţii greco-romane. Ajunge aşadar să menţionăm din zona care va fi influenţat cu precădere exemplarele histriene analogiile de la Jones, fig. 161/788, fig. 195/534, fig. 205/787, 789, fig. 209/827 (secolele I-IV p. Chr.); Kenyon, fig. 70/3, 5, 7 (secolele I-II p. Chr.); Robinson, G 107 şi M 43 (secolele I-II p. Chr.), H 17 (secolul II p. Chr.); M 169 şi 173 (mijlocul secolului III p. Chr.), L 41 (secolul IV p. Chr.); Hayes, 1983, fig. 12/159 (160/170-180 p. Chr.); Westholm, fig. 31/14 (150-250 p. Chr.); Knipovici, 1929, pl. III/42 (secolele II-III p. Chr.); Burakov, pl. XI/4 (secolele II-III p. Chr.), analogii care după cum se vede se înscriu în secolele I-IV p. Chr. (cu precădere însă secolele II-III p. Chr.).

            Exemplarele noastre pot fi împărţite în:

A. Exemplare cu gâtul lis (nr. 1-5)

B. Exemplare cu gâtul canelat (nr. 6-7).

            1. Urcior mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 112: "I B-C 76: Amphore, col, pâte fine rougeâtre, engobe jaunâtre; d. emb. 9,0 cm; 1972/S VIII -1,50 m; ? Burakov, pl. IV/1 a (IIIe s.)". Dep. Histria. Cum se înţelege confuzia cu o amforă, dealtfel explicabilă din pricina stării fragmentare a vasului nostru, este evidentă. Vezi pentru urcioare analogiile citate mai sus în introducere. În cazul nostru, este vorba de un exemplar (?) histrian, databil între 100-250 p. Chr.

            2. Urcior mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 108: "I C 95: Amphore, col, saillie pour le couvercle ŕ l'intérieur, pâte de couleur brique, peinture rougeâtre; d. emb. 11,0 cm; 1966/S III  3 -1,85 m; ? Popilian, pl. XV/194 (Ier-IIe s.) et XVI/213 (IIe-IIIe s.) ". Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1. Produs (?) histrian, databil stratigrafic între 170-250 p. Chr.

            3. Urcior mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 101: "I A 47: Gobelet (?), partie supérieure, pâte de couleur brique, peinture marron ŕ l'extérieur et une bande ŕ l'intérieur; d. emb. 12,0 cm; 1964/S I  5 -2,15 m; Robinson, G 67 (mais chez cet auteur il s'agit plutôt d'un bol)". În realitate pare să fie vorba mai curând de un urcior pentru care vezi mai sus nr. 1. Produs (?) histrian, databil stratigrafic în secolele I – începutul secolului II p. Chr.

            4. Urcior mare, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 95: "I A 37: Amphore, col, pâte fine de couleur brique, engobe jaunâtre; d. emb. 12,0 cm; 1975/entre S XII et S XV -0,80 m; Robinson, G 107 (Ier s.)". Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1. Produs (?) histrian, databil stratigrafic în secolele I – începutul secolului II p. Chr.

            5. Urcior mare, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 97: "I C 18: Amphore ? (cruche?), col, cannelures horizontales ŕ l'extérieur sous le rebord, pâte fine de couleur brique, engobe rougeâtre (8 fragments); d. emb. 12,0 cm; 1975/ S XIV 2 -0,30 m; Robinson, M 173 (milieu du IIIe s.)". Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1. Produs (?) histrian dintre 170-250 p. Chr.

            6. Urcior mare, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 95: "I A 39: Amphore, col, pâte fine de couleur brique; d. emb. 10,0 cm; 1975/ S XVI/1 -0,90 m; Robinson, M 104 (IIe s.)". Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1. Produs (?) histrian, databil între secolele I – începutul secolului II p. Chr.

            7. Urcior mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 116: "II A-B 25: Amphore, partie supérieure, anses, cannelures horizontales, pâte impure jaunâtre; d. emb. 11,0 cm; 1973/ S XIII -0,75 m; Zeest, pl. XXXI/75 (IIe s.)". Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian, databil stratigrafic, între mijlocul secolului III p. Chr. şi până în al treilea sfert al secolului IV p. Chr.

 

TIPUL XLIX. URCIOR CU GÂTUL EVAZAT ŞI două toarte (PL. 75)

 

            Ca şi la tipul precedent este posibilă confuzia cu amforele, motiv pentru care unii autori preferă denumirea de amphoridae. Am inclus totuşi acest tip în categoria urcioarelor din pricina dimensiunilor şi a subţirimii pereţilor. S-ar putea deci, în terminologia latină, să avem de-a face cu o amphora (Hilgers, 35-36) sau cu un urceus (ibidem, 83-86).

            Chiar dacă şi în zona orientală a Imperiului apar urcioare cu două toarte (Robinson, F 71, J 48, K 68, L 3, 30, M 47, 90, 91, 123, 178, 229), cele mai bune analogii pentru acest tip apar în zona occidentală: Gose, 398, 399, 401, 402 (secolele I-II p. Chr.); Heukemes, pl. 16/98, 99, pl. 22/25, pl. 43/9 (secolele I-III p. Chr.); Bonis, pl. XXX/8 şi 17; Sultov, 34 (secolele II-III p. Chr.); Popilian, pl. L 1/346-554 (secolele II-III p. Chr.); Scorpan, 288, fig. 31/2 (secolul III p. Chr.). S-ar putea deci să fie vorba de un produs occidental, ajuns la Histria prin filiera atelierelor "nicopolitane", chiar dacă larga serie ateniană înseamnă un serios contraargument la această ipoteză.

            1. Urcior, mijlociu, fragmentar. "Histria/1951 Templu A 1; Inv. V 8968". D. 3,0 cm, d. vasului 11, 5 cm, î. păstrată 12,5 cm. Pastă cărămizie deschisă. Toarte ovale în secţiune. Pe pansă caneluri orizontale. Dep. Histria. Vezi bibliografia citată în introducere dar în mod special Robinson, M 229 (secolul IV p. Chr.). Produs histrian din secolele III-IV p. Chr.

            2. Urcior mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 116: "II A-B 26: Petite amphore, partie supérieure, pâte fine jaunâtre; d. emb. 5,0 cm; 1972/ S IX/ -0,75 m; Robinson, M 229 (IVe s.)". Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1. Stratigrafic acest produs, probabil histrian, se datează între 250-378 p. Chr.

            3. Urcior mijlociu, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 95: "I A 30: Cruche, col, deux anses, pâte fine de couleur brique, vernis rouge clair de qualité inférieure; d. emb. 6,5 cm; 1975/ S XVI/ 1 -0,70 m (un autre fragment ŕ -0,90 m); Robinson, J 48 (IIe-IIIe s., mais ŕ la page 31 il est fait mention d'un fragment similaire du Ier s.)". Dep. Histria. Mult mai indicate analogiile din lumea occidentală citate mai sus în introducere. Produs (?) "pontic" databil stratigrafic cel mai târziu la începutul secolului II p. Chr.

            4. Urcior mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 108: "I C 77: Cruche, col (trois fragments), restes d'anses, pâte de couleur brique, engobe rougeâtre-jaunâtre; d. emb. 9,0 cm; 1973/S XIII dans le canal d; Popilian, pl. LI,552. Dep. Histria. Vezi mai sus bibliografia din introducere. Produs (?) histrian între 170-250 p. Chr.

 

TIPUL L. URCIOR AMFOROIDAL DE MARI DIMENSIUNI (PL. 75, 76, 77)

 

În acest caz este vorba în mod cert de un urceus (Hilgers, 83-86), şi anume de un vas cu o singură toartă, numai dimensiunile vasului evocând tipul de amphora (ibidem, 35-36). Forma aceasta are o arie foarte restrânsă de circulaţie, fiind unul dintre relativ puţinele recipiente destinate transportului de alimente sau lichide specifice zonei nord şi vest pontice. În fapt singurele publicaţii care înregistrează acest tip sunt: V. F. Gaidukievici, Razkopki Mirmekia v 1935-1938 gg., MIA, 25, 1952, 168, fig. 61 (secolul II p. Chr.); Burakov, pl. X/17, 18 (I-III p. Chr.); Bogdan-Barnea, fig. 146/3.7 (secolul II       p. Chr.) şi M. Babeş, SCIV, 22, 1971, 1, 29, fig. 8/1 (secolul II p. Chr.);. După cum se vede datarea de bază a acestui tip este în secolul II p. Chr. , chiar dacă o uşoară ante sau post-datare, aşa cum o sugerează Burakov şi o confirmă exemplarele histriene, nu este exclusă.

            1. Urcior mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 113: "II A 26: Cruche, ŕ l'état fragmentaire (8 fragments), anse large, pâte rougeâtre; d. emb. 23,0 cm; 1973/S XI -0,75 m; Burakov, pl. X/17, 18 (IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. Faţă de datările indicate în  bibliografia prezentată în introducere, vasul nostru databil stratigrafic între 250-378 p. Chr. marchează o sensibilă prelungire impusă însă de faptul că în contextul stratigrafic amintit au fost descoperite nu mai puţin de 8 fragmente. Ar fi deci posibil ca tipul nostru de vas să dureze până cel puţin în a doua jumătate a secolului III p. Chr., dacă nu şi mai mult. În ceea ce priveşte centrul de producţie al acestor urcioare el nu mai poate fi atribuit nici măcar teoretic Histriei, ci unui centru pe care l-am numi, convenţional, "pontic".

            2. Urcior mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 104: "I B 39: Cruche, partie centrale, cannelures horizontales pâte de couleur brique jaunâtre, peinture rougeâtre ŕ l'extérieur; d. 29,0 cm; 1972/ S X -1,50 m; ibidem Burakov, pl. X/17, 18 (IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. De data aceasta contextul stratigrafic indică primele trei sferturi ale secolului II p. Chr., aşa cum o precizează cea mai mare parte a bibliografiei. Produs "pontic".

            3. Urcior mare, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 95: "I A 32: Cruche, partie supérieure, fragment de l'anse et de la base (5 fragments), pâte rougeâtre grumeleuse; d. emb. 8,0 cm; 1975/ S XVI 1 -0,90 m (un autre fragment entre S XII et S XV -0,70 m); Bonis, pl. XXVII/4 (Ier s.), Burakov, pl. X/17, 18 (IIe-IIIe s.) et         P. Alexandrescu, Histria, II, 207, pl. 99 (IIe s.) [la noi mai jos nr. 10]". Dep. Histria. Acest produs "pontic" se datează cel mai târziu la începutul secolului II p. Chr., fiind unul dintre primele acestei serii.

            4. Urcior mare, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 95: "I A 34: Amphore, col, pâte impure de couleur brique; d. emb. 8,0 cm; 1975/ S XVI/1 -0,70 m; ibidem [vezi mai jos nr. 6]". Dep. Histria. În realitate este vorba de un urcior "pontic" pentru care vezi bibliografia în introducere. Ca şi exemplarul precedent se datează cel mai târziu la începutul secolului II p. Chr.

            5. Urcior mare, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 98: "II A-B 98:"II A-B 1: Cruche, col, trace d'anses, pâte fine jaunâtre, raies de peinture blanche sur le col; d. emb. 9,0 cm; 1975/ S XI/1 -0,65 m; Robinson, M 173 (milieu du IIIe s.)". Dep. Histria. Analogie tentantă dacă totuşi tipul nostru n-ar avea o individualitate atât de bine marcată. Pentru datarea acestui vas, "pontic" vezi mai sus nr. 1.

            6. Urcior mare, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 95: "I A 33: Amphore, col, pâte impure de couleur brique, engobe rougeâtre ŕ l'extérieur, jaunâtre ŕ l'intérieur; d. emb. 10,0 cm; 1975/ S XI b  8 -1,20 m; Zevi [Appunti sulle amfore romane, în Archaeologia Classica, 18, 1966, 2, 208-247], pl. LXXVII,13 =Dressel (CIL, XV, 2, pl. II) 13 (IIer s.) et avec des sensibles differences chez Popilian, pl. XVI/203 (IIe s.)". Dep. Histria. Vezi însă bibliografia din introducere. Produs "pontic" databil cel mai târziu la începutul secolului II p. Chr.

            7. Urcior mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 112: "I B-C 70: Cruche, base, pâte de couleur brique, engobe rougeâtre; d. conservé 8,- cm; 1972/ S X/ 1,25 - 1,50 m; ibidem [Burakov, pl. X/17, 18 (IIe-IIIe s.)]". Dep. Histria. Vezi mai sus în introducere. Produs "pontic" databil între 100-250 p. Chr.

            8. Urcior mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 112: "I B-C 71: Cruche, base, pâte de couleur brique, d. conservé 10,0 cm; 1972/ S X/ 1,25 - 1,50 m; ibidem [Burakov, pl. X/17, 18 (Ier-IIIe s.)]". Dep. Histria. Vezi mai sus introducerea. Produs "pontic" databil între 100-250 p. Chr.

            9. Urcior mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 116: "II A-B 29: Amphore (?), partie inférieure, pâte grumeleuse rougeâtre; d. emb. 10,0 cm; 1973/ S XIII -0,75 m; ? ibidem [Robinson, M 222 (IVe s.)]". Vezi mai sus în introducere bibliografia adecvată. Produs "pontic" databil stratigrafic între 250-378 p. Chr. (vezi şi nr. 1, 5).

            10. Urcior mare, fragmentar, din necropola tumulară, publicat de Alexandrescu, 207: "XXIV 6 inv. V 21136. Cană mare, fragmentară (se păstrează numai piciorul cu începutul pansei). Pl. 99. Dm. 0,116 m. Argilă cărămizie, aspră, particule cu calcar alb-gălbui, mica rară. MIA, 25, 1952, p. 169, fig. 61 (la Mirmekion, datată stratigrafic în sec. II e. n.)". Dep. Inst. Arh. Tumulul este datat în secolul II p. Chr. Produs "pontic".

 

TIPUL LI. URCIOARE - VARIA (PL. 77-78)

 

            Dacă terminologic vorbind toate exemplarele noastre se vor fi numit lagoenae (Hilgers, 61-62), este limpede că în starea lor fragmentară nu poate fi stabilită nici o tipologie. Le înregistrăm totuşi în catalogul nostru pentru a pune în circulaţie o cât mai mare cantitate de material ceramic, uneori bine datat stratigrafic.

            1. Urcior mic, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 111: "I B-C 65: Cruche en miniature, base plate, cannelures horizontales, pâte fine de couleur brique; d. base 2,5 cm; 1968/S V -1,50 m; ibidem [Robinson, J 37 (IIe-IIIe s.)]". Dep. Histria. Produs histrian databil între 100-250 p. Chr.

            2. Urcior mic, fragmentar. " Histria/1952 Templu I w 1; Inv. V 8678". D. vasului 11,3 cm, î. păstrată 12,5 cm, d. fundului 4,5 cm. Pastă gălbuie, sfărmicioasă. Pe gât trei caneluri. Resturile toartelor. Produs local, probabil din epoca romană timpurie (I-III       p. Chr.). Cf. Robinson, J 48 (secolele II-III p. Chr.).

            3. Urcior mic, fragmentar. " Histria/1960 Z2 în profil; Inv. V 26006". D. vasului 13,0 cm, î. păstrată 11,0 cm, d. fundului inelar 7,0 cm. Pastă cărămizie fină. Vezi mai sus nr. 2. Produs histrian din secolele I-III p. Chr.

            4. Urcior mic, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 111: "I B-C 65: Cruche en miniature, base annulaire, pâte fine de couleur brique jaunâtre, engobe de couleur brique; d. base 2,7 cm; 1972/S IX -1,25 -1,50 m; ibidem [Robinson, J 37 (IIe-IIIe s.)]". Dep. Histria. Produs (?) histrian dintre 100-250 p. Chr.

            5. Urcior mic, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 111: "I B-C 66: Cruche en miniature, base plate, pâte fine de couleur brique; d. base 4,3 cm; 1972/entre S IX et S X -1,25 -1,50 m; ibidem [Robinson, J 37 (IIe-IIIe s.)]". Dep. Histria. Produs histrian dintre 100-250 p. Chr.