C. Platouri

 

Tipul xxvi. platou cu buza uŞor evazatĂ (PL. 36)

 

            Criteriul strict tipologic al catalogului nostru duce şi în acest caz, ca şi în unele de până acum, la comasarea forţată a unor categorii destul de variate. Astfel în tipul nostru intră, terminologic vorbind, şi acetabula (Hilgers, 33-34; 48-49) dar şi mortaria (ibidem, 68-70).

            În zona occidentală a Imperiului acest tip este foarte răspândit în ceramica de bucătărie (Vegas, tipul 13/5: al treilea sfert al secolului I p. Chr.; tipul 15/5: perioada augustee; Gose, 480: prima jumătate a secolului IV p. Chr.; Heukemes, pl. 17/107: sfârşitul secolului I p. Chr. – începutul secolului II p. Chr.; Duncan, forma 52/197: secolului I p. Chr.; Popilian, pl. LXVIII-LXIX, nr. 838, 840, 841: secolele II-IV p. Chr.) şi parţial în cea de lux (Hayes, 1972, forma 29 şi 30, fig. 8, forma 32, fig. 9 şi forma 52, 58, fig. 14 datate în prima jumătate a secolului III p. Chr. şi respectiv în secolele III-IV p. Chr.).

            Mai complicată se arată a fi situaţia în zona orientală a Imperiului unde alături de o similară răspândire a tipului în ceramica de uz comun (Jones, fig. 143/352; fig. 157/701; fig. 190/352, 353; fig. 204/778; Robinson, G 191 şi K 80: secolele I-II p. Chr. şi respectiv III p. Chr.; Hayes, 1983, fig. 9/103-104: secolele II-III p. Chr.) el este destul de bine atestat şi în ceramica de lux. Astfel îl întâlnim în ceramica "pergameniană"=ESA (Jones, fig. 195/407-409; Kanyon, fig. 68/11: secolul I p. Chr.; Crowfoot, fig. 79/2-4: secolul I a. Chr.), "samiană"=ESB (Robinson, G 213: secolele I-II p. Chr. şi Knipovici, 1929, pl. II/22: secolul I p. Chr.), Çandarli=ESC (Hayes, 1972, fig. 63/a; Opaiţ, 355, pl. XIX/4: 100-150 p. Chr.), în general în ceramica romană timpurie de lux (Robinson, F 53, 54; G 58, 59; M 34: secolele I a. Chr. – I p. Chr.; Waagé, pl. VI/627: secolele II-III p. Chr.) cât şi în cea târzie (Waagé, pl. VIII/820: Late A şi 821-826: Late B). Atelierele nord-pontice vor fi imitat şi ele acest tip într-o perioadă destul de largă de timp (Knipovici, 1952, fig. 12/2: secolele III-IV p. Chr.; Burakov, pl. IX/19: secolele II-III        p. Chr.).

            Rezultă, cum avertizam de la început, că tipul nostru este răspândit în diferite categorii stilistice şi cronologice, analiza atentă a fiecărei variante în parte fiind singura care ne va permite încadrarea corectă.

            1. Platou miniatural întreg, din sectorul Basilicii Extra-Muros, publicat de H. Nubar, Materiale, IX, 1970, 198, fig. 15 (foto). D. aprox. 10,5 cm, î. aprox. 2,3 cm, d. aprox. al fundului plat 6,2 cm. Nu avem nici un detaliu privind pasta şi firnisul vasului, datat de autor în secolele I-II p. Chr. Colocare necunoscută. Ca formă vasul nostru ar putea fi un tipic produs Çandarli (=ESC) pentru care vezi Hayes, 1972, fig. 63/a şi Opaiţ, 355, pl. XIX/4: începutul secolului II p. Chr.

            2. Platou mijlociu, întregibil. "Histria/[1929-1942]". D. 18,0 cm. î. 2,6 cm, d. fundului plat 12,3 cm. Pastă cărămizie cu calcar, firnis maroniu pe fundul vasului la interior şi la exterior. Dep. Inst. Arh. Calitatea vasului ne îndreaptă către analogiile din ceramica romană timpurie de lux din rândul căreia vezi Robinson, G 58 şi 59: secolul I p. Chr., Waagé, pl. VI/630: secolele II-III p. Chr. şi Burakov, pl. IX/19: secolele I-II        p. Chr. Produs probabil "pontic" din secolele II-III p. Chr. (poate şi mai timpuriu).

            3. Platou mijlociu, întregibil, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 97: "I B-C 4: Soupičre ŕ l'état fragmentaire, pâte fine de couleur brique, vernis brillant rouge jaunâtre; d. emb. 18,0 cm; 1975/S XVII  2 -0,40 m; Waagé, pl. VI/630 (premičre moitié du IIIe s.; de Pergame ?)". Dep. Histria. Analogia greşită (exemplarul de la Antiochia aparţine categoriei Regional Middle Roman, în nici un caz celei "pergameniene" şi nu "din Pergam"). În realitate judecând după calitatea firnisului s-ar putea să fie vorba de un exemplar "samian" (ESB) secolele I-II p. Chr. pentru care vezi Knipovici, 1929, pl. II/22 şi Robinson, G 213.

            4. Platou mare, întregibil. "Histria/1968 Z S 7 c  10 -0,45; Inv. V 25053 a". D. 28,0 cm. î. 5,0 cm, d. fundului plat 24,0 cm. Pastă cărămizie poroasă cu cuarţit. Dep. Inst. Arh. Din lunga serie de vase de bucătărie de acest tip vezi Robinson, G 191 şi K 80; Hayes, 1983, fig. 9/103-104; Popilian, pl. LXVIII-LXIX: 838, 841 cu datări oscilând între secolele I-III p. Chr. În cazul nostru este vorba de un produs probabil histrian a cărui datare mai plauzibilă ar fi secolele II-III p. Chr.

            5. Platou mare, întregibil. "Histria/1968 Z S 7 c  10 -0,45; Inv. V 25053 a". D. 28,o cm. î. 4,5 cm, d. fundului plat 25,0 cm. Pastă cărămizie cu mica şi calcar, ardere secundară exterioară. Dep. Inst. Arh. Deşi are acelaşi marcaj cu vasul precedent, atât detaliile formei cât şi consistenţa pastei ne obligă să le considerăm două variante net deosebite. Vezi mai sus nr. 4. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            6. Platou mare, întregibil. "Histria/1962 Basilica Extra-Muros  36". D. 29,0 cm. î. 4,3 cm, d. fundului plat 25,0 cm. Pastă cenuşie. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 4. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            7. Platou, mare, întregibil. "Histria/[1927-1942]". D. 32,0 cm. î. 5,0 cm, d. piciorului (abia marcat) 22,0 cm. Pastă gălbuie cu calcar şi mica, firnis uniform mat roşietic de o calitate mediocră. Dep. Inst. Arh. S-ar părea că în acest caz este vorba de un vas relativ târziu de tipul Late B (Waagé, pl. VIII/820-825; Knipovici, 1952, fig. 12/2 şi Hayes, forma 32/58, fig. 14: secolele III-IV p. Chr.), despre care – în treacăt şi din nou fie spus – ne îndoim c-ar fi avut o origine africană.

            8. Platou, mare, întregibil, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 115: "II A-B 3: Ecuelle, partie latérale, base large, pâte de couleur brique marron; d. emb. 40,0 cm; 1965/S II -1,0 m; ? Robinson, P. 11186 (IIIe-IVe s.)". Dep. Histria. Mai convingătoare, decât analogia de la Robinson (=L 61; secolul V p. Chr.) ar fi cele de la Waagé, pl. VIII/820-826 dacă n-ar fi totuşi un vas de bucătărie pentru care vezi mai sus în introducere şi sub nr. 4. Produs histrian din secolele III-IV (250-376 p. Chr.).

 

tipul xxvii. platou cu buza mult evazatĂ (pl. 37-38)

 

            Dacă în acest caz este vorba numai de mortaria (Hilgers 68-70) există în schimb dificultăţi de natură tipologică. Astfel, pe de o parte, în categoriile stabilite de alţi autori nu se face distincţia între buzele mai mult sau mai puţin evazate, ceea ce va duce la repetarea anumitor analogii citate la tipul anterior. Pe de alta faptul că nu avem, în cele mai multe din cazuri, şi fundul vasului ne împiedică să decidem care anume dintre exemplare vor fi fost platouri efective şi care boluri, situaţie în care se pot naşte unele confuzii cu tipul XIV.

            Rămânând însă la certitudinile oferite de exemplarele întregi, să notăm că tipul nostru apare în zona occidentală a Imperiului atât în ceramica de lux (Hayes, 1972, formele 25, 33, 42, 48, 51, mai multe variante ale formei 32/58, 59, forme datate între secolele II-IV p. Chr.; Bogdan-Barnea, fig. 151/2.18: secolul III p. Chr.; Opaiţ, 353, pl. XVIII/2: ultimul sfert al secolului II p. Chr.) cât şi în cea de uz comun (Vegas, tipul 13/4=Duncan, forma 52/191 dar şi 195 datate la mijlocul secolului I p. Chr.; Gose, 482: perioada claudico-vespasianică; Heukemes, pl. 24/48 şi 35/10, 11 datată la sfârşitul secolului I p. Chr. şi până în primul sfert al secolului II p. Chr.; Sultov, 107 vasul din dreapta imaginii: secolele II-III p. Chr.; Popilian, pl. LXVIII-LXIX, nr. 830-836, 843-847; Opaiţ, 349, pl. XV/9: ultimul sfert al secolului I p. Chr.?).

            În zona orientală tipul apare de asemenea în ceramica de uz comun (Jones, fig. 190, E; fig. 200/B, 706; fig. 204/777; Robinson, K 89, 90: mijlocul secolului III p. Chr.; Hayes, 1983, fig. 9/105-109: secolele II-III p. Chr.) cât şi în cea de lux (Waagé, pl. VI/630: secolele II-III p. Chr. şi pl. VIII/817: exemplar Late B). Notăm de asemenea unele exemplare de lux în ceramica nord-pontică (Knipovici, 1952, fig. 9/6 secolele I a. Chr. – I p. Chr. şi Knipovici, 1929, pl. III/46: secolele II-III p. Chr.).

            În faţa unei atari diversităţi a răspândirii tipului nostru în diferitele categorii ceramice, este limpede că numai analiza fiecărui exemplar ne va conduce la încadrarea cronologică şi stilistică cât mai exactă.

            1. Platou, mare, întregibil, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 110: "II B-C 25: Ecuelle, ŕ l'état fragmentaire, pâte grumeleuse de couleur gris-marron; d. emb. 22,0 cm; d. base 14,8 cm; h. 4,0 cm; 1973/S XIII -1,25 m; ibidem [Robinson, K 89 (milieu du IIIe s.)]". Dep. Histria. Adaugă Robinson, K 90 ca şi Hayes, 1983, fig. 9/105-109 (secolele II-III p. Chr.). Produs histrian din secolele II-III (100-250 p. Chr.) în acest caz având şi suportul stratigrafic.

            2. Platou mare, întregibil, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 96: "I B-C 24: Ecuelle, ŕ l'état fragmentaire, pâte grumeleuse de couleur gris-marron; d. emb. 31,4 cm; d. base 17,0 cm, h. 6,3 cm; 1968/S V -1,25 m; Robinson, K 89 (milieu du IIIe s.)]". Dep. Histria. Vezi şi celelalte analogii de la exemplarul precedent. Produs histrian din secolele II-III (100-250 p. Chr.).

            3. Platou mare, întregibil, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 96: "I B 2: Ecuelle de cuisine de grandes dimensions, ŕ l'état fragmentaire, pâte de couleur brique renfermant des bouts de coquillages et de menus caillonx, cuisson déféctueuse; h. 5,0 cm, d. 42,0 cm; 1975/S XIII -0,35 m, Robinson, G 191 (Ier-IIe s.) et J 22 (début du IIIe s.)". Dep. Histria. Analogiile corecte mai sus sub nr. 1. Produs histrian din primele trei sferturi ale secolului II p. Chr.

            4. Platou mare, întregibil"Histria/[1927-1942]". D. 40,0 cm. î. 4,3 cm, d. piciorului inelar. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat de calitate mediocră. Pe buză ornament incizat în val, iar pe pansă linii oblice incizate. Dep. Histria. Dintre analogii în ordinea cronologică Opaiţ, 353, pl. XVIII/2: ultimul sfert al secolului II p. Chr.; Knipovici, 1929, pl. III/46 şi Waagé, pl. VI/630: secolele II-III p. Chr.; Bogdan-Barnea, fig. 151/2.18: secolul III p. Chr.; Waagé, pl. VIIII/817: secolele III-IV p. Chr. aceasta desigur fără a omite lunga serie de forme de la Hayes (secolele II-IV p. Chr.) care dacă şi le-ar fi şi grupat ar fi fost mult mai instructivă. Pentru ornamentul în val pe buză vezi Hayes, 1983, fig. 15/182-184 (secolele II-III p. Chr.). Lipsa oricărui reper stratigrafic ne obligă şi pe noi la aceeaşi datare destul de largă, considerând că ar putea fi vorba de un produs "pontic" (fără a exclude, judecând după ornamentaţie, şi un aport "nicopolitan").

            5. Platou mare, fragmentar. "Histria/1964 Z S 5 A -0,20 m". D. 20,0 cm. î. păstrată 2,5 cm. Pastă cenuşie grosolană, vopsea maronie. Pe buză şanţuri. Dep. Inst. Arch. Chiar dacă lipsa fundului ne împiedică să decidem dacă e vorba de un bol (=mai sus tipul XIV) sau de un platou, vezi mai sus bibliografia de sub nr. 4. Produs "pontic" (sau "nicopolitan") din secolele II-III p. Chr.

            6. Platou mare, fragmentar de la Terme I, publicat de Suceveanu, 94: "I A 9: Ecuelle, partie supérieure, poignée sur le rebord faite d'impressions alvéolaires, cannelures horizontales, pâte de couleur brique, grumeleuse; d. emb. 21,5 cm; 1975/entre S XII et S XV -0,70 m; ? Petru [Rimska keramika..], pl. 23 (non daté)". Dep. Histria. Vezi însă nr. 1 unde exemplarul 106 de la Hayes, 1983, fig. 9 este datat cu monedă de la Hadrian. Produs histrian din secolul I dacă nu, mai curând, de la începutul secolului II p. Chr.

            7. Platou mare, fragmentar. "Histria/1967 Z S 7  3 -0,35; Inv. V 25246 a". D. 22,0 cm, î. păstrată 1,5 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu bun de tip "samian"=ESB. Pe buză două şanţuri concentrice. Dep. Inst. Arh. O bună analogie din repertoriul "samian" o găsim la Robinson G 32 (prima jumătate a secolului I p. Chr.) numai că acolo este vorba de un bol care ar fi trebuie mai curând integrat în tipul nostru XIV. Forma buzei ca şi incertitudinea privind conformaţia exactă a fundului ne-au făcut totuşi să-l integrăm tipului XXVII, considerând aşadar că este vorba de un produs "samian" (=ESB) din secolul I p. Chr.

            8. Platou mare, fragmentar "Histria/[1927-1942]". D. 24,0 cm, î. păstrată 1,5 cm. Pastă gălbui fină, firnis gălbui roşietic de calitate mediocră. Pe buză şanţuri şi între ele ornament incizat cu rotiţa. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 4. Produs "pontic" (sau "nicopolitan" ?) din secolele II-III p. Chr.

            9. Platou mare, fragmentar. "Histria/1951 Z int(erior ?) -1,20 m; Inv. V 8918 d". D. 26,0 cm, î. păstrată 3,3 cm. Pastă cenuşiu maronie poroasă, la exterior ardere secundară. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            10. Platou mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 28,0 cm, î. păstrată 2,9 cm. Pastă cărămizie fină, firnis discontinuu roşu mat de proastă calitate. Pe buză şanţuri iar pe pântecul vasului ornament cu rotiţa. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 4. Produs "pontic" (sau "nicopolitan" ?) din secolele II-III p. Chr.

            11. Platou mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 28,0 cm, î. păstrată 2,5 cm. Pastă gălbuie fină, firnis roşu, deschis mat de calitate mediocră. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 4. Produs "pontic" (sau "nicopolitan" ?) din secolele II-III p. Chr.

            12. Platou mare, fragmentar. "Histria/1960 Templu 1". D. 32,0 cm, î. păstrată 2,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu maroniu, lucios de tip "pergamenian" (ESA). Nu cunoaştem un asemenea platou în repertoriul "pergamenian". Cel mult s-ar invoca o cupă de la Samaria cu o asemenea buză (Crowfoot, fig. 77/5) dacă nu cumva forma noastră ar putea reprezenta o variantă "pergameniană" preluată mai târziu în repertoriul "samian" pentru care vezi mai sus nr. 7. Produs "pergamenian" (=ESA) din secolul I    p. Chr.

 

TIPUL XXVIII. PLATOU CU PRAG PENTRU CAPAC (pl. 38)

 

Fiind vorba de un vas de bucătărie fără nici-un echivoc (=mortarium; cf. Hilgers, 68-70) ajunge să menţionăm că având precedente în ceramica de bucătărie grecească (Thompson, E 141, 146) tipul este preluat atât în zona occidentală a Imperiului (Vegas, tipul 7/8: secolele I-II p. Chr.; Bogdan-Barnea, fig. 144/2.13: secolul II p. Chr.; Opaiţ, 334, pl. IV/3: secolul II p. Chr.) cât şi în cea orientală (Robinson, G 190: secolele I-II p. Chr.; J 22: secolele II-III p. Chr.). Exemplarele pe care le vom analiza în continuare se încadrează şi ele, fără excepţie, în aceeaşi perioadă de timp.

            1. Platou mare, întregibil, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 110: "I B-C 21: Ecuelle, ŕ l'état fragmentaire, saillie pour le couvercle, pâte impure marron; traces de cuisson secondaire; d. emb. 24,0 cm; d. base 14,0 cm; h. 5,7 cm; 1972/ entre S IX et S X -1,25 -1,50 m; ibidem [Robinson, J 22]". Dep. Histria. Adaugă Opaiţ, 334, pl. IV/3. Datările celor două surse coincid cu datarea stratigrafică a fragmentului nostru. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            2. Platou mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 101: "I A 54: "Pot, partie supérieure, rainure sur l'embouchure, pâte fine de couleur brique, engobe rougeâtre; d. emb. 20,0 cm; 1964/S I -2,50 m; Robinson, G 190 (Ier-IIe s.)". Dep. Histria. Adaugă Vegas, tipul 7/8 şi Bogdan-Barnea, fig. 144/2.13. Produs mai curând "pontic" decât histrian din secolele I-II p. Chr, aşa cum o indică şi situaţia stratigrafică şi o confirmă analogiile indicate.

            3. Platou mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 110: "I B-C 22: " Ecuelle, partie supérieure, saillie pour le couvercle, pâte impure de couleur brique, jaunâtre; d. emb. 25,0 cm; 1961/S V -1,25 m; ibidem [Robinson, J 22(IIe-IIIe s.)]". Dep. Histria. Mai curând vezi mai sus nr. 2 ceea ce ar pleda pentru o plasare ceva mai timpurie a fragmentului nostru (începutul secolului II p. Chr.). Produs histrian.

            4. Platou mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 103: "I B 13: Ecuelle, partie supérieure, saillie sur le rebord, pâte de couleur brique avec beaucoup d'impuretés; d. emb. 29,0 cm; 1968/S V  2 c -1,75 m; Robinson, G 190 (Ier-IIe s.) et J 22 (début du IIIe s.)". Dep. Histria. Vezi mai curând analogiile de sub nr. 1. Produs histrian din primele trei sferturi ale secolului II p. Chr.

            5. Platou mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 101: "I A 38: Ecuelle, partie supérieure, saillie ŕ l'extremité du rebord, pâte fine de couleur brique; d. emb. 31,0 cm; 1964/S I -2,50 m; Robinson, G 190 (Ier-IIe s.) et Holwerda [Het laatgrieksche...] pl. V, 648 (IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. Vezi şi celelalte analogii de sub nr. 2. Produs mai curând pontic decât histrian din secolele I-II p. Chr.

 

tipul xxix. platou cu buza simplĂ, evazatĂ (pl. 39)

 

            Şi acest tip de mortarium (Hilgers, 68-70) îşi are antecedente în perioada greacă (Thompson, E 139 şi 140). Îl întâlnim, aşa cum era de aşteptat, atât în zona occidentală a Imperiului (Vegas, tipul 13/3: secolul I p. Chr.; Gose, 243, 246, 465, 478, 479, 481: datări între secolele I-IV p. Chr.; Heukemes, pl. 13/52, 53: sfârşitul secolului I – începutul secolului II p. Chr.; Bonis, pl. XXII/1; Hayes, forme 181, fig. 35: a doua jumătate a secolului II p. Chr. – prima jumătate a secolului III p. Chr.; Popilian, pl. LXXI/888-896: secolul II p. Chr.) cât şi în cea orientală (Robinson, G 112: secolele I-II p. Chr.; Jons, fig. 190/A: elenistico-roman; Hayes, 1983, fig. 9/115, 116: secolul II p. Chr.; Burakov, pl. VII/13: secolele II-III p. Chr.).

            1. Platou mare, întregibil, "Histria/1968 Z 2 S 7 cam(erele) 1-2 sub ţigle; Inv. V 25061 i". D. 22,0 cm, î. 4,8 cm, d. fundului plat 19,0 cm. Pastă cărămizie închisă, poroasă, la exterior ardere secundară. Dep. Inst. Arh. Mai adecvate analogiile din zona orientală, citate mai sus care datează în principal din secolele II-III p. Chr. Produs histrian.

            2. Platou mare, întregibil, "Histria/1968 Z 2 S 7 cam(erele) 1-2 sub ţigle; Inv. V 25061 i". D. 24,0 cm, î. 5,0 cm, d. fundului plat 20,0 cm. Pastă cărămizie închisă, poroasă. Dep. Inst. Arh. Deşi are acelaşi marcaj cu fragmentul precedent forma şi dimensiunile ne dovedesc că e vorba de două variante deosebite. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            3. Platou mare, întregibil, "Histria/1968 Z 2 S 7 cam(erele) 1-2 sub ţigle; Inv. V 25061 c". D. 24,0 cm, î. 5,0 cm, d. fundului plat 20,0 cm. Pastă cărămizie închisă, poroasă. Dep. Inst. Arh. Variantă deosebită de exemplarul precedent. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            4. Platou mare, întregibil, "Histria/1968 Z 2 S 7 cam(erele) 1-2 sub ţigle; Inv. V 25061 c". D. 26,0 cm, î. 5,2 cm, d. fundului plat 22,4 cm. Pastă cărămizie închisă, poroasă. Dep. Inst. Arh. Variantă deosebită de precedenta. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            5. Platou mare, întregibil, "Histria/1951 Z interior -1,30 m; Inv. 8916 A". D. 31,0 cm, î. 4,3 cm, d. fundului plat 28,0 cm. Pastă gălbui maronie zgrunţuroasă cu calcar. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            6. Platou mare, întregibil, "Histria/1951 Z interior -1,30 m; Inv. 8916 A". D. 32,0 cm, î. 4,0 cm, d. fundului plat 27,0 cm. Pastă gălbui maronie zgrunţuroasă cu calcar. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

 

tipul xxx. platou cu buza evazatĂ, uŞor ÎNGROŞATĂ (pl. 40)

 

            Şi acest tip de mortarium (Hilgers, 68-70) este întâlnit atât în zona occidentală a Imperiului (Vegas, tipul 15/5: perioada augustee; Gose, 250, 251, 480: secolele II-IV p. Chr.; Opaiţ, 334, pl. IV/1-2: sfârşitul secolului II p. Chr.) cât şi în cea orientală (Robinson, G 191: secolele I-II p. Chr. şi M 100: a doua jumătate a secolului II p. Chr.; Hayes, 1983, fig. 9/101: secolul III p. Chr.).

            1. Platou mare, întregibil, "Histria/[1927-1942]". D. 24,0 cm, î. 5,0 cm, d. fundului plat 20,6 cm. Pastă cărămizie, poroasă, cu multă mica. Dep. Inst. Arh. Cf. Robinson, G 191, M 100 şi Hayes, 1983, fig. 9/101. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            2. Platou mare, întregibil, "Histria/[1927-1942]". D. 24,0 cm, î. 4,7 cm, d. fundului plat 19,5 cm. Pastă cărămizie, poroasă, cu multă mica. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            3. Platou mare, întregibil, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 106: "I C 25: Ecuelle, partie latérale (3 fragments), saillie ŕ l'extérieur sous le rebord, base plate, pâte noire poreuse renfermant des impuretés; d. emb. 25,0 cm; 1973/S XI -1,20 m; Robinson, G 191 (Ier-IIe s.) et M 100 (seconde moitié du IIe s.)". Dep. Histria. Mai indicată în acest caz, din punct de vedere cronologic, analogia cu Hayes, 1983, fig. 9/101. Produs histrian din ultimul sfert al secolului II şi prima jumătate a celui de al III-lea p. Chr.

            4. Platou mare, întregibil. "Histria/1951 Z interior -1,65 m; Inv. 8916 E". D. 34,0 cm, î. 6,0 cm, d. fundului plat 30,0 cm. Pastă cărămizie, poroasă, cu mica. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            5. Platou mare, întregibil. "Histria/1951 Z -1,15 -1,20 m; Inv. 8916 B". D. 36,0 cm, î. 5,6 cm, d. fundului plat 32,0 cm. Pastă cărămizie, poroasă cu mica. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            6. Platou mare, întregibil. "Histria/1951 Z -1,15 -1,20 m; Inv. 8916 B". D. 36,0 cm, î. 5,5 cm, d. fundului plat 31,0 cm. Pastă gălbuie zgrunţuroasă cu calcar şi mica. Dep. Inst. Arh. Produs similar cu precedentul având uşoare diferenţe dimensionale şi de pastă. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            7. Platou mare, întregibil. "Histria/1951 Z -1,65 m; Inv. 8916 C, D". D. 36,0 cm, î. 5,6 cm, d. fundului plat 31,0 cm. Pastă cărămizie, poroasă, cu mica. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

 

tipul xxxi. platou cu ŞanŢ pe buzĂ pentru capac (pl. 41)

 

            Acest tip de mortarium (Hilgers, 68-70) are antecedente în ceramica greacă de bucătărie (Thompson, E 145) fiind întâlnită în ceramica similară de epocă romană atât în zona occidentală a Imperiului (Vegas, tipul 14/4: al treilea sfert al secolului I p. Chr.): cât şi în cea orientală (Robinson, F 78: secolul I a. Chr. şi Jones, fig. 190/B, 351: perioada elenistico-romană).După cum se vede analogiile noastre indică o perioadă destul de timpurie, exemplarele noastre, aşa cum vom vedea, fiind însă ceva mai târzii, situaţie în care vom conta în principal pe contextul stratigrafic.

            1. Platou mare, întregibil de la Terme II, publicat de Suceveanu, 110: "I B-C 19: Ecuelle, partie supérieure, saillie pour le couvercle, base plate, pâte impure jaunâtre donnant dans le marron; d. emb. 22,0 cm; 1966/S III  2 -1,02 m; Robinson, G 190 (Ier-IIe s.)". Dep. Histria. Mai indicate analogiile de la Vegas, Robinson şi Jones, citate mai sus. Produs histrian din secolele II-III (100-250 p. Chr.), judecând după contextul stratigrafic.

            2. Platou mare, întregibil. "Histria/1967 Templu S V 28". D. 24,0 cm, î. 5,0 cm, d. fundului 21,6 cm. Pastă cenuşie. Dep. Inst. Arh. Asemănarea mai mare a acestui exemplar – desigur produs histrian – cu cele citate mai sus sub nr. 1 ar putea lăsa deschisă o datare ceva mai timpurie (secolele I-II p. Chr.).

            3. Platou mare, întregibil de la Terme II, publicat de Suceveanu, 106: "I C 26: Ecuelle, partie latérale, cannelures horizontales sur le corps, base plate, pâte sabloneuse de couleur marron-grise; d. emb. 24,0 cm; 1973/S XI -1,20 m; ibidem [Robinson, G 191 (Ier-IIe s.) et M 100 (seconde moitié du IIe s.)". Dep. Histria. Mai indicate analogiile de mai sus de sub nr. 1. În cazul nostru însă este vorba de un produs histrian din ultimul sfert al secolului II – prima parte a celui de-al III-lea p. Chr.

            4. Platou mare, întregibil. "Histria/1962 [Basilica] Extra-Muros  36-37 -2,10 -2,30 m". D. 36,0 cm, î. 5,0 cm, d. fundului plat 33,0 cm. Pastă cărămizie, poroasă cu calcar, prost arsă. Vezi mai sus nr. 1, iar pentru analogia exactă şi nr. 3. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            5. Platou mare, întregibil. "Histria/1957 Templu 28". D. 40,0 cm, î. 5,4 cm, d. fundului plat 34,0 cm. Pastă cenuşie zgrunţuroasă, cu ardere puternică la exterior. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 2. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            6. Platou mare, întregibil. "Histria/1957 Templu 28". D. 40,0 cm, î. 5,0 cm, d. fundului plat 35,0 cm. Pastă cărămizie poroasă, cu urme de arsură. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 2. Produs histrian din secolele I-II p. Chr.