CUPE

 

TIPUL XVI. CupĂ cu buza triunghiularĂ În secŢiune

(pl. 22)

 

            Ca şi la alte multe tipuri de vas discutate până acum termenul cel mai potrivit pare a fi cel de catinus cu variantele acetabulum sau paropsis pentru formele mai adânci (Hilgers, 33-34).

            Chiar dacă în mod accidental apare acest tip şi în categoria terra sigillata (Oswald-Pryce, pl. XL/7 şi 12: Aislingen din perioada claudică) este sigur că marea lui dezvoltare se datoreşte centrelor "pergameniene" şi apoi celui de la Çandarli. Astfel din prima categorie semnalăm unele exemplare de la Atena (Robinson, G 14) ca şi unele imitaţii din secolul I p. Chr. (Robinson, G 74). Din producţia centrului de la Çandarli menţionăm forma 19 de la Loeschke care este, după Hayes, un pendant al formei Dragendorff, după noi mai curând al formei mai sus citate (Dragendorff, forma 24/25). Ea se dezvoltă în secolele II-III p. Chr. (cf. Hayes, 1972, 321, forma 3, fig. 64; Hayes, 1983, fig. 3/26-31 şi fig. 17/199) şi ajunge, fie sub formă de importuri, fie prin imitaţii locale până în nordul Mării Negre (Knipovici, 1952, fig. 3/4, 5; Burakov, pl. VI/28) dar şi în Dobrogea, aşa cum a sesizat-o şi Hayes, citând un exemplar chiar de la Histria (S. Dimitriu, Materiale, IV, 1957, 29, fig. 12/1 =mai jos nr. 5) la care mai pot fi adăugate exemplare de la Troesmis (Opaiţ, 343, pl. X/4) şi Tropaeum Traiani (Bogdan-Barnea, fig. 143/2.9: secolul II p. Chr.; mai curând exemplar Çandarli decât terra sigillata cum se indică în text).

            1. Cupă mică, întreagă. "Histria/1957 Templu 27; Inv. V 21090". D. 10,0 cm, î. 5,0 cm, d. piciorului 5,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu maroniu lucios inegal dispus pe suprafaţa vasului. Muz. Histria. Cu ocazia vizitei din 1981, prof. H. S. Robinson a atribuit acest vas unui centru microasiatic din secolul I p. Chr. În această situaţie este poate cazul să ne gândim la altă analogie decât centrul de la Çandarli (pentru care vezi Hayes, 1972, forma 3, fig. 64) şi anume, anumite exemplare "pergameniene" sau de ceramică fină (Robinson G 14, 74) din secolul I p. Chr. Produs probabil "pontic" din secolul I p. Chr.

            2. Cupă mijlocie, întreagă, publicată (foto) de H. Nubar, Materiale, IX, 1970, 198, fig. 15. "Histria/1962 Basilica Extra-Muros - 76-77, -2,10 -2,35 m; Inv. V 35 144". D. 11,0 cm, î. 6,0 cm, d. piciorului 5,2 cm. Pastă gălbuie, firnis negricios mat de proastă calitate. Muz. Histria. Este desigur vorba de o imitaţie a unui prototip Çandarli (ESC) pentru care vezi bibliografia de bază mai sus, în introducere. Produs mai curând local decât "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            3. Cupă mijlocie, întreagă. "Histria/Z". D. 11,0 cm, î. 5,5 cm, d. piciorului 4,5 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu maroniu lucios. Dep. Inst. Arh. Exemplar tipic Çandarli (ESC) (vezi mai sus nr. 1-2) din secolele II-III p. Chr.

            4. Cupă mijlocie, întreagă. "Histria/[1929-1942]". D. 11,0 cm, î. 5,0 cm, d. piciorului 5,0 cm. Pastă cărămizie cu unele impurităţi, angobă roşiatică. Dep. Inst. Arh. Imitaţie locală a unui prototip Çandarli (ESC) pentru care vezi mai sus nr. 1-2. Secolele II-III p. Chr.

            5. Cupă mijlocie, întreagă, din necropola plană, publicată de Suzana Dimitriu, Materiale, IV, 1957, 29, fig. 12/1. "Mormântul nr. 6...vas în formă de strachină, din argilă roşie, bine arsă, lucrat la roată. Partea exterioară şi interioară lustruite, cu excepţia fundului care e poros. Buza lată de 1,7 cm, verticală, uşor înclinată spre interior [=exterior]. Diametrul 13 cm. Înălţimea 5,3 cm. Fără ornament. Databil în secolul II p. Chr.". Colocarea actuală mie necunoscută. Vezi în introducere consideraţiile speciale ale lui Hayes privind acest vas, pe care le admitem fără să fi văzut însă vasul. În ceea ce priveşte datarea, faptul că a fost găsit într-un mormânt, pledează mai curând pentru perioada de sfârşit a secolului II p. Chr. şi prima parte a celui de al III-lea p. Chr. Descrierea improprie ne împiedică să ne pronunţăm dacă va fi fost vorba de un produs Çandarli (ESC) sau numai de o imitaţie locală.

            6. Cupă mijlocie, întreagă. "Histria/1981. Cartierul Extra-Muros, passim; Inv. V 35132". D. 18,5 cm, î. 8,0 cm, d. piciorului 7,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat de bună calitate. Muz. Histria. Imitaţie "pontică" din secolele II-III p. Chr. a unui prototip Çandarli (ESC) pentru care vezi mai sus nr. 1-2.

            7. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 100: "I A 11: Coupe, partie supérieure, pâte fine de couleur brique, vernis rouge foncé brillant; d. emb. 12,0 cm; 1964/S I -0,60 (donc sűrement entraînée); Robinson, G 13 (Ier s. de Pergame); notre exemplaire est donc de Pergame lui aussi". Dep Histria. De o provenienţă din Pergam, aşa cum arătam mai sus în introducerea generală, nu poate fi vorba decât dacă considerăm că centrul de la Çandarli se afla în imediata vecinătate a marii cetăţi attalide. În secolul I p. Chr. această formă este, cum am văzut, atestată în centrele efectiv "pergameniene" ceea ce face să considerăm fragmentul nostru ca aparţinând unei imitaţii "pontice" a unui prototip "pergamenian" (ESA) din secolul           I p. Chr.

            8. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 105: "I C 3: Coupe, partie supérieure, pâte fine jaunâtre, vernis rouge foncé brillant; d. emb. 12,0 cm; 1968/S V - 3 -1,50 m; Robinson G, 74 (Ier s.) donc notre fragment a bien pu ętre entraîné". Dep. Histria. În lumina celor de până acum, nu-i vorba de nici o "antrenare", fragmentul nostru - aparţinând unui vas de tip Çandarli din prima jumătate a secolului III p. Chr. (pentru care vezi mai sus nr. 1-2) - fiind foarte la locul lui în strat.

            9. Cupă mijlocie, fragmentară, "Histria/[1927-1942]; Inv. V 8943 k". D. 12,0 cm, î. 3,7 cm. Pastă cărămizie poroasă cu mica, firnis roşu mat de proastă calitate. Dep. Inst. Arh. Imitaţie "pontică" a unui prototip Çandarli (ESC) din secolele II-III p. Chr. Vezi mai sus nr. 1-2.

            10. Cupă, mijlocie întreagă. "Histria/1957 Templu 33". D. 13,0 cm, î. păstrată 3,6 cm. Pastă cărămizie poroasă cu mică, firnis maroniu roşcat de proastă calitate. Dep. Inst. Arh. Imitaţie "pontică" a unui prototip Çandarli (ESC) din secolele II-III p. Chr. Vezi mai sus nr. 1-2.

            11. Cupă mijlocie, fragmentară, "Histria/[1927-1942]". D. 16,0 cm, î. păstrată 4,2 cm. Pastă gălbui făinoasă fină, firnis roşu maroniu lucios. de o excepţională calitate. Dep. Histria. Şanţul de sub buză la exterior plasează clar exemplarul nostru în cea mai curată serie Çandarli (Hayes, 1972, 318, fig. 63 b) databilă între 100-150 cm. Aşadar exemplar Çandarli (ESC) din prima jumătate a secolului II p. Chr.

            12. Cupă mare, fragmentară, "Histria/[1927-1942]". D. 24,0 cm, î. păstrată 7,8 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu închis lucios de o calitate mediocră. Dep. Histria. Mai greu de decis în acest caz este dacă e vorba de o imitaţie "pontică" a unui produs "pergamenian" (ESA) din secolul I p. Chr. sau mai curând a unuia tip Çandarli (ESC) din secolele II-III p. Chr.

 

TIPUL XVII. CUPĂ CU BUZA VERTICALĂ ŞI PROFIL LA AMBELE EXTREMITĂŢI

(Pl. 23, 24, 25)

 

            Terminologic vorbind, tipul nostru nu ridică probleme faţă de tipurile de până acum, el trebuind să se fi numit catinus (acetabulum sau paropsis pentru formele adânci, discus sau lanx pentru cele plate; Hilgers, 33-34, 48-49).

Tipologic vorbind distingem mai multe subtipuri şi anume:

A. Cupe cu buza verticală sau uşor înclinată spre interior (variantele 1-20)

B. Cupe cu buza uşor aplecată spre exterior (variantele 21-30)

C. Cupe la care profilele de la ambele extremităţi sunt ascuţite, între ele apărând o concavitate (variantele 31-44)

            Aceste diferenţe nu sunt de natură a turbura unitatea tipului nostru, care trebuie tratat ca atare.

            Nu cunoaştem un asemenea tip în ceramica greacă. În schimb tipul apare în ceramica occidentală, categoria terra sigillata încă din secolele I-II p. Chr.(Oswald-Pryce, pl. XXXVIII/3: Aislingen; XXXIX/2, 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 12: Haltern, Nemi, Mainz, Hofheim, Aislingen; XLII/10-11, 1: Newstead; LXV/4: Rheinzabern) ca de altfel şi în ceramica romană fină (Bonis, pl. XXI/19, 29, 33; XXIII/8). Ecouri ale acestor tipuri apar, fie sub forma unor importuri fie sub cea a unor produse locale, atât în Oltenia (Popilian, pl. I/1, pl. LXIII/761-768) cât şi la Tropaeum Traiani (Bogdan-Barnea, fig. 149/2.11; fig. 156/2.3; 157/2.1) şi Troesmis (Opaiţ, 347, pl. XIV/1: secolul II p. Chr.) unde este însă posibilă şi o influenţă a produselor orientale.

            Dintre acestea atragem atenţia asupra mai multor exemplare "pergameniene" (ESA) de la Antiochia (Waagé, pl. I, 417, 420: secolul I p. Chr.) Samaria (Crowfoot, fig. 79/14, 15 şi fig. 81/17: secolul I p. Chr.) şi Cipru (Westholm, fig. 30/1: imitaţie "pergameniană" a unui prototip aretin şi 30/4) "samiene" (ESB) de la Atena (Robinson, G 18) şi a altora din categoria ceramicii fine timpurii (Robinson, G 68: secolul I p. Chr.). Sub influenţa ceramicii "pergameniene", o mare răspândire a cunoscut acest tip în nordul Mării Negre fie la Olbia (Knipovici, 1929, fig. 12/1-3: secolul I p. Chr.; 5: secolele II-III p. Chr.; pl. I/1 b: "samian"; II/19 a, 21, 21 A b: secolul I p. Chr.; IV/7: secolul I p. Chr.; V/1-2: secolele II-III p. Chr.), fie lângă Olbia la Kozîrka (Burakov, pl. IX/16, 17: secolele I-II p. Chr.) fie la Mirmekion (Knipovici, 1952, fig. 2/1, 2, 4: secolul I p. Chr. sub influenţa centrului de la Çandarli; fig. 3/3: secolele II-III p. Chr.) fie, în sfârşit la Tiritaki (ibidem, fig. 11/1: produs microasiatic, secolele II-III p. Chr.).

            Fie şi numai sumară, această trecere în revistă ne-a edificat despre apariţia acestui tip în ceramica aretină, de unde va fi fost preluat în cea "pergameniană", "samiană" şi în seria timpurie de la Çandarli (deci în toate categoriile de Eastern Sigillata). O serie de imitaţii locale, foarte numeroase în zona nord-pontică – ceea ce ar putea constitui de pe acum un posibil indiciu pentru un eventual centru unitar de producţie – au perpetuat acest tip până în secolul III p. Chr. Afirmaţia de mai sus are în vedere şi faptul că din amplul repertoriu al lui J. W. Hayes acest tip lipseşte cu desăvârşire, ceea ce circumscrie o dată în plus un alt centru de producţie decât cele mediteraneene (şi nu doar africane, cum crede autorul) înregistrate în categoria citată.

            1. Cupă mijlocie, întreagă, din necropola tumulară, publicată de Alexandrescu, 202 "XXXVI 7 inv. 17879 A-M. Fragmente din mai multe farfurii cu buza verticală. Pl. 99. În medie 0,039 m. dm, medie 0,120 m. Argilă liliachie". Nu cunosc colocarea actuală a vasului. Cf. Knipovici, 1929, fig. 12/2-3: secolul I p. Chr.: pl. II/19 a: secolul I p. Chr. Vasul este aşadar datat corect de descoperitor în a doua jumătate a secolului I p. Chr. fiind vorba de un produs local, imitaţie a unui prototip "samian" (ESB) pentru care vezi Knipovici, 1929, pl. I/1 b şi Robinson, G 18 ("samian" B prima jumătate a secolului I p. Chr.).

            2. Cupă mijlocie, întregibilă, din necropola tumulară, publicată de Alexandrescu, 199 "XXX 13 inv. V 19718. Farfurie cu marginea verticală, fragmentară; profil complet. Pl. 99. Inv. 0,036 m, dm. 0,135 m. Argilă roz cafenie, fină. Firnis cafeniu cu luciu slab. În interior, pe fund: două cercuri concentrice imprimate. Knipovici, Keramik..., 1929, p. 50, fig. 12/2; Knipovici, Krasnoiakovia.., 1952, p. 298, fig. 2/1 (tipul 6 de la Mirmekion, datat în a doua treime a secolului I p. Chr.; L. F. Silanţieva, MIA, 85, 1958, p. 285, fig. 1/1. Acelaşi centru de producţie ca şi XXX 14 (= mai jos, tipul XVIII, nr. 21)". Dep. Inst. Arh. Aşadar produs "pontic", cu observaţia că întregul inventar al acestei movile se datează încă în prima jumătate a secolului I p. Chr., fiind suprapus de mormântul secundar XXX2 care datează din a doua jumătate a secolului I p. Chr. În ceea ce priveşte prototipul care va fi stat la baza vasului este de avut în vedere pe lângă influenţa "samiană" amintită mai sus sub nr. 1 şi una a centrului Çandarli (Knipovici, 1952, 298) evident însă din prima grupă (perioada tiberică), grupă despre care am văzut mai sus, în introducerea generală, că se deosebeşte greu de ceramica "samiană" (ESB).

            3. Cupă mijlocie, întreagă. "Histria/[1929-1942]". D. 18,0 cm, î. 5,5 cm, d. piciorului 4,7 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu mat, mediocru, pe buză la exterior, vopsea neagră. Dep. Inst. Arh. Cf. Knipovici, 1929, fig. 12/3 şi 5 (secolul I şi respectiv II-III p. Chr.) şi pl. II 19 a, 21 şi 21 A b (aceleaşi datări). Judecând aşadar după profil vasul s-ar încadra în secolele I-II p. Chr., fiind vorba de un produs "pontic" de influenţă "samiană" (ESB) sau Çandarli (ESC). Vezi mai sus nr. 1.

            4. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1927-1942". D. 11,0 cm, î. păstrată 2,9 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu lucios tip ESB. Şanţ sub buză la exterior. Dep. Histria. Cf. Robinson, G 18 (samian B) din prima jumătate a secolului I p. Chr. Produs "samian" (ESB) din secolul I p. Chr. (în lipsa unor preciziuni stratigrafice).

            5. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1927-1942". D. 13,0 cm, î. păstrată 6,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu metalic de o calitate discutabilă. Şanţ sub buză la exterior. Dep. Inst. Arh. Deşi nu este vorba decât de o imitaţie probabil "pontică" a unui produs "samian" (vezi mai sus nr. 4) constatăm că ea păstrează mai fidel decât alte exemplare nouă cunoscute (de ex. Knipovici, 1952, fig. 3/3) caracteristicile acestuia, datându-se, în consecinţă, încă în secolele I-II p. Chr.

            6. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1969 Z2 S13 - 3 -0,40 m". D. 14,0 cm, î. păstrată 2,1 cm. Pastă cărămizie fină, firnis maroniu roşcat de o calitate mediocră. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 5. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            7. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu: "I B 4: Coupe, partie supérieure, pâte de couleur brique, vernis rouge foncé mat; d. emb. 14,2 cm; 1968/S V -1,75 m; Holwerda [Het laatgrieksche...], pl. IV, 507 (Ier s.)". Dep. Histria. În mod bizar, cupe cu buza uşor bombată spre exterior, între cele două profiluri de la extremităţi, dacă acceptăm un mic exemplar cipriot (Westholm, fig. 30/4) şi altul de la Newstead (Oswald-Pryce, pl. LXI/1: secolul II p. Chr.), am găsit numai în Oltenia (Popilian, pl. LXII/761-762; pl. LXIII/763-766), unde sunt datate în secolul II p. Chr. Aceeaşi este şi, prin context stratigrafic, datarea fragmentului nostru. Nu-l mai putem însă urma pe cercetătorul craiovean atunci când susţine originea dacică a acestor castroane (=cupe). Având în vedere toate cele expuse până acum s-ar putea ca în cazul nostru să avem de-a face cu o variantă "pontică" care să fi fost preluată şi de atelierele din Dacia Inferior la care s-ar mai putea adăuga chiar un produs de la Pavlikeni (Sultov, 42: secolele III-IV p. Chr. !). Desigur analogia nu este perfectă dar oricum ea ni se pare mai verosimilă decât ipoteza transpunerii la roată a unui original dacic, ipoteză care se cere în general verificată cu toată grija.

            8. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1927-1942". D. 15,0 cm, î. păstrată 4,0 cm. Pastă cărămizie cu calcar, firnis roz de proastă calitate. Exteriorul fundului rezervat. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 3 dar în special Knipovici, 1929, fig. 12/3. Produs "pontic" din secolul I-II p. Chr.

            9. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1927-1942". D. 18,0 cm, î. păstrată 3,1 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu de proastă calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 8. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            10. Cupă mare, fragmentară de la Terme II, publicată de Suceveanu, 105: "I C 6: Coupe, partie supérieure, pâte de couleur brique, vernis rouge mat; d. emb. 20,0 cm; 1966/S IV -0,70 m; Knipovici [1929], 51, fig. 12/3-4 (Ier-IIe s.)". Dep. Histria. Având în vedere analogia citată, care e corectă, s-ar părea deci că fragmentul nostru a fost antrenat în stratul ce datează în ultimul sfert al secolului II şi prima jumătate a secolului III p. Chr. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr. Vezi mai jos nr. 15.

            11. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1953 Templu 27". D. 20,0 cm, î. păstrată 3,5 cm. Pastă cărămizie zgrunţuroasă, firnis roşu metalic de proastă calitate. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 8. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr. Vezi însă şi nr. 15.

            12. Cupă mare, fragmentară de la Terme II, publicată de Suceveanu, 102: "I B 5: Coupe, partie supérieure, pâte de couleur brique, vernis rouge gris aux reflets métalliques; d. emb. 21,0 cm; 1965/S II - 9 -0,80 m; Bonis, pl. XXI, 19 (Ier s.) et Robinson, H 4 (premičre moitié du IIe s.)". Dep. Histria. Ambele trimiteri greşite. Vezi mai curând mai sus sub nr. 8. Produs "pontic" din secolul II p. Chr. (în acest caz având şi suportul stratigrafic).

            13. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1962 Basilica Extra-Muros - 32-33 -2,65 m". D. 20,0 cm, î. păstrată 3,0 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu închis la interior, roşu deschis la exterior. Dep. Histria. Cf. Knipovici, 1929, fig. 12/2 şi 4. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr. Vezi însă şi nr. 15.

            14. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1970 Z2 S12 - 5 -0,70 m". D. 22,0 cm, î. păstrată 2,9 cm. Pastă cărămizie poroasă, la exterior pe buză şi pe fund vopsea maron. Dep. Inst. Arh. Dacă forma ne îndreaptă către cele mai elegante exemplare ale seriei (Knipovici, 1929, fig. 12/1, 2; pl. II/19 a; Knipovici, 1952, fig. 2/1, 2: secolul I p. Chr.) calitatea produsului nostru, în lipsa unor precizări stratigrafice, pledează pentru o datare uşor mai târzie. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            15. Cupă mare, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 96: "I C 1: Coupe, ŕ 'état fragmentaire, pâte fine de couleur brique, vernis rouge mat; d. emb. 24,0 cm; 1975/S XI b - 7 -0,95 m; Knipovici [1929], p. 51. fig. 12/1-4 (Ier-IIe s.); Holwerda [Het laatgrieksche...], pl. III, 373 (IIe s.) et Robinson K 31 (milieu du IIIe s.)". Dep. Histria. Pentru analogii vezi mai sus nr. 14. Contextul stratigrafic exclude însă o datare mai timpurie de sfârşitul secolului II p. Chr., ceea ce ne obligă la o prelungire a vieţii acestui tip, constatare eventual valabilă şi pentru nr. 10. Oricum, produs "pontic".

            16. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1927-1942". D. 24,0 cm, î. păstrată 6,0 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis maroniu roşcat de o calitate mediocră în interior iar la exterior doar buza. Pe profilul interior al buzei decor de puncte incizate iar sub buză pe corp incizii prelungi. Dep. Inst. Arh. Pentru formă vezi analogiile mai sus sub nr. 14. Pentru decor semnalăm un vas aproximativ asemănător de la Pavlikeni (Sultov, 35) datat în secolele II-III p. Chr. unde însă buza este decorată. Chiar dacă Popilian, 54 are dreptate când susţine că moda ornamentării cu rotiţa "nu este proprie olarilor din provinciile Peninsulei Balcanice", n-am putea să nu facem o legătură între exemplarul nostru şi cel "nicopolitan" de la Pavlikeni, legătură care permite şi în acest caz o uşoară prelungire a existenţei tipului nostru până în secolele II-III p. Chr., aşa cum am văzut că este, din alte motive, cazul cu exemplarele nr. 10 şi 15.

            17. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1962. Basilica Extra-Muros, passim". D. 24,0 cm, î. păstrată 4,4 cm. Pastă gălbui cărămizie, firnis cărămiziu lucios la exterior, mat la interior. Dep. Histria. Formal vasul nostru s-ar data încă în secolele I-II p. Chr., judecând după analogiile citate mai sus, sub nr. 14. În realitate acest produs "pontic" ar putea data dintr-o perioadă uşor mai târzie (vezi mai sus nr. 15).

            18. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1957 Templu 23". D. 26,0 cm, î. păstrată 3,7 cm. Pastă cărămizie poroasă cu calcar şi mica, firnis roşu deschis mat în interior, roşu maroniu la exterior, de calitate mediocră. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 14 şi 15. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr., mai curând decât din secolele I-II p. Chr.

            19. Cupă, mare, fragmentară. "Histria/1927-1942". D. 28,0 cm, î. 4,1 cm. Pastă cărămizie cu calcar şi mica, firnis roşu mat de o calitate mediocră. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 14 şi 15. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            20. Cupă mijlocie, întreagă, publicată (foto) de H. Nubar, Materiale, IX, 1970, 198, fig. 15. "Histria/1962 Basilica Extra-Muros - 39 -2,65, m;". D. 16,8 cm, î. 5,0 cm, d. piciorului 6,0 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu de proastă calitate. Muz. Histria. Cu acest exemplu intrăm în seria cupelor de dublu profil la extremităţile buzei, aceasta fiind uşor aplecată spre exterior. Dintre analogiile cele mai potrivite notăm cele de la Knipovici, 1929, fig. 12/2 şi Knipovici, 1952, fig. 2/4 ambele datate încă în secolele I-II p. Chr. Produs "pontic" din aceeaşi perioadă.

            21. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1963. Basilica Extra-Muros, - 4-5 -1,50 -1,90 m". D. 12,0 cm, î. păstrată 2,7 cm". Pastă cărămizie deschisă, firnis roşu de o calitate mediocră. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 20. Produs "pontic" din secolele I-II     p. Chr.

            22. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1969 Z2 S10 - 3 -0,95 m". D. 13,0 cm, î. păstrată 2,0 cm. Pastă cenuşie, firnis maroniu lucios. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 20. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            23. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 14,0 cm, î. păstrată 2,8 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat de o calitate mediocră. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 20. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            24. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 14,0 cm, î. păstrată 4,0 cm. Pastă cărămizie cu calcar, firnis gălbui roşiatic de proastă calitate. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 20. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            25. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 112: "II A 1: Coupe, partie supérieure, pâte de couleur brique, vernis rouge foncé brillant de mauvaise qualité; d. emb. 20,0 cm; 1966/S III - 14 -1,30 m. Robinson, L 22 (début du IVe s.)". Dep. Histria. Este adevărat că uşoara aplecare a buzei spre exterior este abia perceptibilă, dar aceasta nu explică trimiterea la Robinson, L 22, care este evident greşită. Vezi aşadar mai sus nr. 14, 15 şi 20, analogii care ar permite o prelungire a vieţii acestui produs "pontic" până în secolul III p. Chr. (eventual a doua sa jumătate, aşa cum ar indica-o contextul stratigrafic.

            26. Cupă, mare, fragmentară. "Histria/1960 Templu 22". D. 20,0 cm, î. păstrată 2,0 cm. Pastă gălbuie fină, firnis portocaliu de o calitate excelentă (ESB). Pe ambele profiluri ale cupei ornament realizat cu rotiţa. Şanţuri sub ambele profiluri şi la interior. Dep. Inst. Arh. Este vorba de un tipic produs "samian" din secolul I p. Chr. pentru care o analogie aproape perfectă o găsim la Knipovici, 1929, pl. I/1 b.

            27. Cupă mare, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 20,0 cm, î. păstrată 3,0 cm. Pastă cărămizie poroasă, angobă maroniu roşcată. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 20. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            28. Cupă mare, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 99: "I A 8: Coupe, partie supérieure, pâte de couleur brique, peinture rouge ŕ l'intérieur, vernis rouge brillant ŕ l'extérieur; d. emb. 23,0 cm; 1964/S I -1,50 m; ibidem [Robinson G 179 (Ier-IIe s.)]". Dep. Histria. Trimitere greşită. Vezi deci mai sus nr. 20. Vas "pontic" din secolele I-II p. Chr., mai exact doar începutul secolului II p. Chr. aşa cum o indică contextul stratigrafic.

            29. Cupă mare, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 99: "I A 9: Coupe, partie supérieure, pâte rougeâtre, vernis rouge claire ŕ l'extérieur, marron rougeâtre ŕ l'intérieur; d. emb. 24,0 cm; 1966/S III - 3 -1,60 m". Knipovici [1929], pl. II. 21 A b  (Iers.)". Dep. Histria. Adaugă şi analogiile de mai sus de sub nr. 20. Vas "pontic" din secolul I sau începutul celui de al II p. Chr., aşa cum o indică contextul stratigrafic.

            30. Cupă mijlocie, întreagă, din sectorul Basilicii Extra-Muros publicată (foto) de H. Nubar, Materiale, IX, 1970, 198, fig. 15, datată în secolele I-II p. Chr. Necunoscând colocarea actuală nu putem indica decât dimensiunile aproximative. D. 13,5 cm, î. 3,6 cm, diametrul piciorului 6,0 cm. Cu acest exemplar începe ultima variantă a tipului nostru şi anume cupe cu o concavitate între cele două profile exterioare ale buzei. Din rândul acestora ajunge să cităm analogiile de la Knipovici, 1929, fig. 12/5 (secolele II-III p. Chr.), pl. II/21 A b (aceeaşi datare); Knipovici, 1952, fig. 3/1(secolele I-II p. Chr.), fig. 11/1 (aceeaşi datare); Burakov, pl. IX/16, 17 (aceeaşi datare). În măsura în care majoritatea analogiilor indică secolul II p. Chr. aceeaşi fiind datarea postulată şi de descoperitor, ar urma să conchidem că vasul nostru, produs "pontic", datează din această perioadă.

            31. Cupă mijlocie, întregibilă "Histria/[1927-1942]". D. 17,0 cm, î. păstrată 6,5 cm, d. piciorului 4,5 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu mat. Dep. Histria. Vezi mai sus    nr. 30. Produs "pontic" din secolul II p. Chr.

            32. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1962. Basilica Extra-Muros, - 36 -2,20 m". D. 12,0 cm, î. păstrată 2,5 cm". Pastă cărămizie, firnis roşu mat, pe buză firnis maroniu de proastă calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 30. Produs "pontic" din secolul II p. Chr.

            33. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 13,7 cm, î. păstrată 2,7 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu mat de proastă calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 30. Produs "pontic" din secolul II p. Chr.

            34. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 14,0 cm, î. păstrată 3,2 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat de calitate mediocră. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 30. Produs "pontic" din secolul II p. Chr.

            35. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1967 Templu 9". D. 14,0 cm, î. păstrată 3,1 cm. Pastă cărămizie cu calcar şi mica, angobă roşiatică. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 30. Produs histrian din secolul II p. Chr. (eventual şi III p. Chr.).

            36. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1950 Templu q 2; Inv. V 1717". D. 15,0 cm, î. păstrată 2,5 cm. Pastă maronie cu calcar, firnis roşu maroniu de proastă calitate. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 30. Produs "pontic" din secolul II p. Chr.

            37. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". Inv. 1553. D. 15,5 cm, î. păstrată 3,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu mediocru. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 30. Produs "pontic" din secolul II p. Chr.

            38. Cupă mijlocie, fragmentară "Histria/1962. Basilica Extra-Muros, - 32 -2,65 m". D. 16,2 cm, î. păstrată 2,5 cm". Pastă roşiatică, firnis roşu închis de proastă calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 30. Produs "pontic" din secolul II p. Chr.

            39. Cupă mijlocie, fragmentară "Histria/1962. Basilica Extra-Muros, - 1-4 -1,65 -1,90 m". D. 17,0 cm, î. păstrată 2,4 cm". Pastă cărămizie fină, firnis cărămiziu lucios de o calitate mediocră. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 30. Produs "pontic" din secolul II      p. Chr.

            40. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1962. Basilica Extra-Muros, - 32 -2,65 m". D. 20,0 cm, î. păstrată 3,8 cm". Pastă cărămizie, firnis roşu mat de proastă calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 30. Produs "pontic" din secolul II p. Chr.

            41. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1962. Basilica Extra-Muros, passim". D. 20,0 cm, î. păstrată 3,9 cm". Pastă cărămizie, firnis maroniu închis de o calitate mediocră. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 30. Produs "pontic" din secolul II p. Chr.

            42. Cupă mare, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 22,0 cm, î. păstrată 4,0 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu mat de proastă calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 30. Produs "pontic" din secolul II p. Chr.

            43. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1962. Basilica Extra-Muros - 32-33 -2,65 m". D. 22,0 cm, î. păstrată 3,9 cm". Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu de bună calitate. Dep. Histria. Produs "pontic" - imitaţie de vas "samian" (Knipovici, 1929, pl. I/1 b) - din secolele I-II p. Chr.

            44. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1962. Basilica Extra-Muros - 32-33 -2,65 m". D. 22,0 cm, î. păstrată 5,4 cm". Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu mediocru. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 30. Produs "pontic" din secolul II p. Chr.

 

TIPUL XVIII. CUPĂ CU BUZA VERTICALĂ ŞI PROFIL LA extremitatea inferioarĂ a buzei (pl. 26, 27, 28)

 

            Mai clar ca la oricare din tipurile discutate până acum variantele acestuia pot fi împărţite în:

            A. Cupe plate (discus, lanx; variantele 1-19)

            B. Cupe adânci (acetabulum, paropsis; variantele 20-51), termenul generic pentru acest tip de vase fiind, ca şi până acum, cel de catinus (Hilgers, 33-34, 48-49).

            Numai pentru o scurtă informare – utilă în cazul nostru în măsura în care unele variante pot avea prototipuri în această parte a Imperiului – notăm din sfera occidentală a acestuia unele exemplare de terra sigillata (Oswald-Pryce, pl. XL cu excepţia nr. 7 şi forma 12=Dragendorff 24/25: secolul I p. Chr.; pl. LXV/1, 6, 7: Rheinzabern şi Niederbieber: secolele II-III p. Chr.) altele din ceramica romană comună din Germania (Gose, 100: Trier, a doua jumătate a secolului III p. Chr.!), Pannonia (Bonis, pl. XXI/34), sau chiar Italia (Duncan, forma 10/45: perioada Flaviilor). Poate ca un ecou al formelor citate până acum dar şi al unor influenţe orientale asemenea vase apar şi în atelierele "nicopolitane" (Sultov, 35: Pavlikeni, secolele II-III p. Chr., vas care a mai fost citat pentru ornament) ca şi la Troesmis (Opaiţ, 343, pl. X/5: imitaţie locală din secolul II p. Chr.).

            În ambele variante (adânci sau plate) o mare răspândire a avut-o acest tip în zona orientală a Imperiului. Cităm în acest sens exemplarele din Antiochia (Waagé, pl. IV/410, 413; pl. V/467; pl. VI/470, 473: exemplare "pergameniene") Tarsus (Jones, fig. 192/372, 385, 394, fig. 194/424: exemplare de asemenea "pergameniene"; fig. 195/30: ceramică comună; fig. 197/572: exemplar aretin) Samaria (Kenyon, fig. 68/6: "pergamenian"; Crowfoot, fig. 79/16-20 şi fig. 81/6, 10, 19, 21, 24: toate "pergameniene" din secolele I-II p. Chr.) dar în special Atena unde aproape că nu există perioadă în care acest tip să nu fie reprezentat în ambele lui variante (Robinson, G 13: "pergamenian", secolul I p. Chr.; G 19, 28, J 28, 29, M 33: "samiene" din secolele I-II p. Chr.; M 1 şi G 70, 71, 72, 74, 175, 179, 180: secolele I-II p. Chr.; H 4, 7, 8: prima jumătate a secolului II p. Chr.; M 113: secolele II-III p. Chr.; K 29, 31, 46, 47 şi M 141: mijlocul secolului III p. Chr.; L 22: secolele III-IV p. Chr.). În chip firesc zona nord-pontică va fi recepţionat din plin acest tip fie prin exemplare originale fie prin imitaţii locale (Knipovici, 1929, fig. 12/4: secolul II p. Chr.; pl. I/1 a: "samian"; pl. II/21 A c şi 33 a, b: secolele I-II p. Chr.; Knipovici, 1952, fig. 1/4: prima jumătate a secolului I p. Chr.; fig. 2/3, 5: a doua treime a secolului I p. Chr; fig. 4/1, 2: secolele I-II p. Chr.; fig. 10: a doua treime a secolului I p. Chr.; fig. 11/2: secolele I-II p. Chr.; Burakov, pl. IX/18, 20-22: secolele I-III p. Ch.; XI/21,27: secolele I-II p. Chr.).

            Aşadar, chiar dacă anumite prototipuri vor fi existat în ceramica aretină – inspiratoarea unei mari părţi din aşa numita Eastern Sigillata – este sigur că în zona noastră vor fi circulat cu precădere exemplare din această ultimă categorie citată sau numai imitaţii ale acestora.

            1. Cupă mijlocie, întregibilă, din necropola tumulară, publicată de Alexandrescu, 219: "XXV 2 inv. V 19694. Farfurie cu buza verticală, "samiană A", fragmentară; profil complet. Pl. 81 şi 101. In. 0,036 m, dm. 0,18 m. Argilă galben cărămizie. Firnis cărămiziu aprins. Ornament aplicat pe buză: două S-uri culcate dispuse simetric. În interior pe fund, două cercuri concentrice imprimate. Knipovici [1929], p. 13 şi pl. I/1 a; Robinson...G 19. Prima jumătate a secolului I p. Chr.". Muz. de Istorie a României (?). Analogiile fiind aproape perfecte (adaugă Robinson, J 28: secolele II-III p. Chr.) nu ne rămâne decât să conchidem că e vorba de un produs "samian" (ESB) din prima jumătate a secolului I p. Chr.

            2. Cupă mijlocie, fragmentară "Histria/1967 Templu S I V2 18". D. 12,0 cm, î. păstrată 2,6 cm". Pastă cărămizie fină, firnis maroniu roşcat de o calitate mediocră. Şanţ la exterior sub buză şi imediat sub profilul inferior. Dep. Inst. Arh. Este sigur vorba de o imitaţie "pontică" a prototipului de sub nr. 1 pentru care vezi Knipovici, 1929, pl. II/21 A e; Knipovici, 1952, fig. 11/2: secolele I-II p. Chr.; Burakov, pl. IX/18: aceeaşi datare dar în special Robinson, H 4: prima jumătate a secolului II p. Chr. Aceeaşi trebuie să fi fost şi datarea fragmentului nostru.

            3. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 99: I A 5: Coupe, partie supérieure, pâte jaunâtre trčs fine, venis marron brillant aux reflets métalliques; d. emb. 14,0 cm; 1966/S III - 2 -1,28 m; Robinson, G 70 (Ier s.)". Dep. Histria. Analogia este doar parţial valabilă întrucât nu ţine cont de forma vasului care e plată în cazul nostru. În această situaţie cităm mai curând Knipovici, 1952, fig. 2/3: a doua treime a secolului I p. Chr. sau fig. 11/2: secolele I-II p. Chr., ca şi Burakov, pl. IX/20 (aceeaşi datare), ceea ce ar data şi fragmentul nostru, probabil un produs "pontic" către sfârşitul secolului I p. Chr. şi începutul secolului II p. Chr.

            4. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 14,0 cm, î. păstrată 2,6 cm. Pastă gălbuie, firnis maroniu lucios de bună calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 3 dar şi Burakov, pl. IX/21-22. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            5. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 15,0 cm, î. păstrată 3,6 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu metalic de calitate mediocră, rezervat exteriorul fundului vasului. Profilul inferior al buzei prezintă o uşoară înălţare. Dep. Inst. Arh. Nu am găsit o analogie convingătoare dacă exceptăm exemplarul "samian" de la Atena (Robinson, J 28: grosso modo 138-200 p. Chr.) care prezintă, de asemenea, o uşoară supraînălţare a profilului inferior al buzei. În cazul nostru este vorba de o imitaţie "pontică" din secolele II-III p. Chr.

            6. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/ 1962 Basilica Extra-Muros - 32-33 -2,65 m" D. 16,5 cm, î. păstrată 3,6 cm. Pastă cărămizie cu mică şi calcar, firnis roşu de proastă calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 3 Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            7. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 112: "II A 2: Coupe, partie supérieure, pâte fine de couleur brique marron, vernis marron brillant aux reflets métalliques; d. emb. 17,0 cm; 1967/S V - C 3 -1,00; ibidem [Robinson, L 22 (début du IVes.)]". Dep. Histria. Analogia citată nu-i dintre cele mai indicate. In această situaţie putem cita, in schimb, Burakov, p1. IX/21, 22 (secolul III p. Chr.), datare confirmată si stratigrafic în cazul fragmentului nostru, produs "pontic".

            8. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme I, publicată de Suceveanu, 97: "I B-C 1: Coupe, partie supérieure, pâte fine de couleur brique, vernis marron aux reflets métalliques; d. emb. 18,0 cm; 1975/S XVII - 2 -0, 40 m; Knipovici [1929], 51, fig. 12/5 (IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. Analogia inexactă. Vezi mai sus nr. 5. Imitaţie "pontică" a unui prototip "samian" din secolele II-III (100-250. p. Chr.), în acest caz având şi suportul stratigrafic.

            9. Cupă mare, fragmentară. "Histria/ [1927-1942] ". D. 19,0 cm, î. păstrată 3,8 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşiatic de proastă calitate, la exteriorul buzei firnis negricios. Dep. Inst. Arh. Cele mai bune analogii la Robinson, G 175 şi Knipovici, 1952, fig. 4/2 ambele datându-se în secolele I-II e.n. Cu tot aspectul neîngrijit al vasului nostru considerăm că este vorba de un produs "pontic" din aceeaşi perioadă.

            10. Cupă mare, fragmentară. "Histria/ [1927-1942]". D. 19,0 cm, î păstrată 50,0 cm. Pastă cărămizie cu calcar, firnis roşu mat cu nuanţe negricioase de o calitate mediocră. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 9. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            11. Cupă mare, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 102: "I B 6: Coupe, partie supérieure, rainure sur le vase, pâte fine de couleur brique jaunâtre, peinture rouge ŕ l'interieur et accidentellement ŕ l'exterieur; d. emb. 20,0 cm; 1966/S III - 12 - 2,20 m; Knipovici [1929], p. 51, fig. 12/ 4 (IIe s.)". Dep. Histria. Adaugă şi bibliografia de sub nr. 9. Produs histrian din primele sferturi ale secolului II e. n., judecând şi după contextul stratigrafic.

            12. Cupă mare, fragmentară. "Histria/ 1962 Basilica Extra-Muros, passim" D. 20,0 cm, î. păstrată 5,9 cm. Pastă cărămizie, firnis cărămiziu mat, de proastă calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 9 şi 11 Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            13. Cupă mare, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 99: "I A 7: Coupe, partie supérieure, pâte fine rougeâtre, vernis rouge foncé brillant, appliqué trčs negligemment; d. emb. 22,0 cm; 1965/S II - 2- 1,85 m; Robinson, G 179 (Ier-IIe s.)". Şanţ la exterior sub buză. Dep. Histria. Vezi, mai bine, Knipovici, 1952, fig. 4/1 şi Burakov, pl. IX/20. Produs "pontic" din secolul I şi începutul secolului II p. Chr., judecând după contextul stratigrafic.

            14. Cupă mare, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 105: "I C 7: Coupe, partie supérieure, pâte fine de couleur brique, ŕ l'extérieur peinture rouge; d. emb. 22,0 cm; 1968/S V - A 3- 1,75 m; ibidem [Knipovici, 1929, p. 51, fig. 12/3-4 (Ier-IIe s.)]". Dep. Histria. Adaugă analogiile de mai sus sub nr. 9, toate pledând pentru o datare mai timpurie. Producerea lui foarte probabil pe loc, la Histria, ar explica eventual decalajul între datarea modelului şi momentul confecţionării lui, cândva în ultimul sfert al secolului II sau în prima jumătate a celui de al III-lea p. Chr.

            15. Cupă mare, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 12,0 cm, î. păstrată 3,8 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu deschis lucios tip ESB. Dep. Histria. Nu cunoaştem în repertoriul "samian" un asemenea tip. Discutând însă un tip asemănător "pergamenian" G. M. Crowfoot, 332 notează că el a mai apărut atât la Samos cât şi în prima grupă Çandarli (perioada tiberică). N-ar fi deci exclus ca şi în cazul nostru să fie vorba de un exemplar "samian" din secolele I-II p. Chr.

            16. Cupă mare, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 102: "I B 2: Coupe, partie supérieure, pâte fine de couleur rougeâtre, peinture marron aux reflets métalliques, ŕ l'extérieur et sporadiquement ŕ l'intérieur; d. emb. 24,0 cm; 1966/S III - A 15 -1,50 m; Knipovici, [1929], p. 51, fig. 12/4 (Ier-IIe s.) ". Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 9 şi 11. Produs histrian din secolele I-II p. Chr.

            17. Cupă mare, fragmentară. "Histria/ 1963 [Basilica Extra-Muros ?] S 7 + 1,66 m". D. 26,0 cm, î. păstrată 3,8 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu metalic mat, de calitate mediocră. Şanţ la exterior sub buză. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 9 şi 11. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            18. Cupă mare, fragmentară. "Histria/ 1957 Z2 - 12 nivel II". D. 28,0 cm, î. păstrată 4,0 cm. Pastă cărămizie poroasă cu calcar, firnis roşu de proastă calitate. Pe buză la exterior două şanţuri. Dep. Inst. Arh. În afara analogiilor de sub 9 şi 11 adaugă, pentru şanţurile de pe buză Waagé, pl. VI/473 (produs "pergamenian"). Produs "pontic" – cu o posibilă influenţă "pergameniană" – din secolele I-II p. Chr.

            19. Cupă mare, fragmentară. "Histria/ 1958 Z S7 - 4 -0,98 m; Inv. 25051 d". D. 28,0 cm, î. păstrată 4,5 cm. Pastă cărămiziu gălbuie, firnis negru maroniu de proastă calitate. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 9 şi 11. Produs "pontic" (sau histrian?) din secolele I-II p. Chr.

            20. Cupă mică, întregibilă. "Histria/[1927-1942]". D. 9,0 cm, î. păstrată 5,5 cm, d. piciorului 4,4 cm. Pastă cenuşie fină, la interior firnis negru-verzui lucios. Fundul uşor bombat spre interior. Dep. Histria. Din lunga serie de analogii, ce pot fi invocate pentru acest subtip fie aici citate exemplarele "pergameniene" de la Samaria (Crowfoot, fig. 81/6, 10) cele "samiene" de la Atena (Robinson, G 28, J 29, M 33), cele romane timpurii tot de la Atena (Robinson, G 70 şi H 7) şi în sfârşit cele pontice (Knipovici, 1929, pl. 33 a şi b; Knipovici, 1952, fig. 1/4 şi 10; Burakov, pl. XI/21, 27). În cazul nostru este vorba probabil de un exemplar "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            21. Cupă mijlocie, întregibilă, din necropola tumulară, publicată de Alexandrescu, 200: "XXX 14, inv. V 19719. Bol cu marginea verticală, fragmentar; profil complet. Pl. 99. In. 0,060 m, dm. 0,115 m. Argila roz, fină, cu mica. Firnis cărămiziu brun lucios în exterior şi mat în interior. Silanţeva, p. 286-287, fig. 3/3 (tipul 5 datat în a doua treime a secolului I p. Chr.). Cf. Robinson, p. 29, pl. 5: G 71 prima jumătate a secolului I p. Chr. Acelaşi centru de producţie ca XXX 13 (=la noi tipul XVII, nr. 2)". Nu cunosc colocarea actuală a vasului. Stratigrafic, aşa cum am mai arătat-o până acum, inventarul acestui tumul se datează în prima jumătate a secolului I p. Chr. În ceea ce priveşte datarea strictă a acestui vas – probabil un produs "pontic" – ea trebuie teoretic lărgită aşa cum am văzut mai sus sub nr. 20 (secolele I-II p. Chr.).

            22. Cupă mijlocie, întregibilă. "Histria/ 1962 Basilica Extra-Muros - 32-33 -    2,65 m". D. 11,5 cm, î. păstrată 5,6 cm, d. piciorului 4,5 cm. Pastă cărămizie fină, firnis maroniu mediocru. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 20. Produs "pontic" din secolele I-II    p. Chr.

            23. Cupă mijlocie, întreagă. "Histria/[1927-1942]". D. 11,5 cm, î. păstrată 6,0 cm, d. piciorului 5,5 cm. Pastă cărămizie fină, firnis maroniu roşcat de foarte bună calitate (ESA). Şanţuri la exterior sub buză şi pe profilul bombat de la extremitatea ei inferioară. Fund plat. Dep. Inst. Arh. Dintre cupele "pergameniene" citate mai sus sub nr. 21 nu cunoaştem nici una cu fundul plat. Vezi deci şi Knipovici, 1953, fig. 10 (a doua treime a secolului I p. Chr.). Vas "pergamenian" (ESA) din secolul I p. Chr.

            24. Cupă mijlocie, întreagă, din necropola tumulară, publicată de Alexandrescu, 210: "VIII 1, inv. V 19883. Bol cu buza verticală. Pl. 100. Materiale, V, p. 303-304, fig. 7 a. In. 0,068 m, dm. 0,116 m. Argila roz, gălbuie, cu particole de calcar şi mica. Firnis cărămiziu mat. Rezervat: partea inferioară a pansei şi fundul. Cf. Robinson, J 29, sec. II e. n.". Dep. Inst. Arh. Exemplarul Robinson, J 29 este însă "samian" şi are în plus fundul inelar. Mai indicată aşadar trimiterea la Robinson H 7 (tot sec. II p. Chr.) dar pentru fundul plat vezi analogia de la Knipovici, 1952, fig. 10. Corect ar fi deci să vorbim de un produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            25. Cupă mijlocie, întreagă. "Histria/ 1953 Z V - 3 -3,30 m; Inv. V 6161 B-C; 6163". D. 12,0 cm, î. păstrată 6,3 cm, d. piciorului 5,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat de proastă calitate, rezervată partea inferioară a exteriorului vasului. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus sub nr. 24. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            26. Cupă mijlocie, întreagă. "Histria/ 1967 Templu S V-VI 2". D. 14,0 cm, î. păstrată 7,3 cm, d. piciorului 4,5 cm. Pastă cărămizie fină, în interior şi pe buză firnis roşu mat de o calitate mediocră. Dep. Inst. Arh. Imitaţie "pontică" a unui prototip "pergamenian". Waagé, pl. VI/470, 473, Crowfoot, fig. 81/19, 21), datând din secolele I-II p. Chr. Cf. Robinson, G 74 şi Opaiţ, 343, pl. X/5.

            27. Cupă mică, fragmentară de la Terme II, publicată de Suceveanu, 105: "I C 2: Coupe, partie supérieure, pâte fine de couleur brique, vernis mat rougeâtre ŕ l'intérieur, jaunâtre avec des taches marron ŕ l'extérieur; d. emb. 8,8 cm; 1966/S IV -0,70 m; Robinson, G 29 (samien A, IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. Lipsa părţii inferioare a vasului ne împiedică să confirmăm derivaţia lui dintr-un prototip "samian" sau să o avem în vedere pe cea dintr-un prototip "pergamenian" (vezi mai sus nr. 26). Oricum însă este vorba de o imitaţie "pontică" datând, stratigrafic vorbind, din secolele II-III p. Chr. situaţie în care pot fi avute în vedere numeroasele analogii ateniene din această perioadă (Robinson K 29, 31, 46, 47; M 113 şi 141).

            28. Cupă mijlocie, fragmentară de la Terme II, publicată de Suceveanu, 99: "I A 1: Coupe, partie supérieure, pâte rouge trčs fine, vernis rouge clair métallique; d. emb. 10,0 cm; 1965/S II - 1 -1,85 m; Knipovici [1929], pl. II, 33 b (Ier s.)". Dep. Histria. Descrierea firnisului ar lăsa deschisă posibilitatea să avem în faţă un exemplar "samian" (ESB) situaţie în care cea mai bună analogie rămâne Robinson, M 33 (sfârşitul secolului I – începutul secolului II p. Chr.) datare confirmată aici şi stratigrafic.

            29. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 99: I A 2: Coupe, partie supérieure, pâte de couleur brique claire, vernis rouge brun métallique; d. emb. 10,0 cm; 1964/S -2,50 m; ibidem [Knipovici, 1929, pl. II 33 b (Ier s.)]". Dep. Histria. În acest caz judecând din nou după firnis, s-ar putea să fie vorba de un exemplar "pergamenian" (ESA) din secolul I p. Chr. pentru care vezi mai sus nr. 26.

            30. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1969 Templu". D. 10,0 cm, î. păstrată 4,3 cm. Pastă cărămizie cu mica, firnis portocaliu lucios de tip ESB. Şanţuri la exterior imediat sub buză şi peste profilul de la extremitatea inferioară. Dep. Inst. Arh. Cf. Robinson, M 33 (secolele I-II) dar şi J 29 (secolele II-III p. Chr.). Produs "samian" (ESB) databil în principal în secolul II p. Chr.

            31. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 10,0 cm, î. păstrată 3,8 cm. Pastă cărămizie fină, angobă roz-gălbuie. Pe buză ornament incizat în val. Dep. Inst. Arh. Pentru formă vezi mai sus nr. 20. Produs probabil histrian din secolele II-III    p. Chr.

            32. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 10,0 cm, î. păstrată 4,3 cm. Pastă cărămizie fină. Pe buză ornament incizat în val. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 31. Produs probabil histrian din secolele II-III p. Chr.

            33. Cupă mijlocie, fragmentară "Histria/1962 [Basilica Extra-Muros] passim". D. 10,2 cm, î. păstrată 4,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis maroniu roşcat de bună calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 26. Exemplar "pergamenian" (ESA) din secolul I p. Chr.

            34. Cupă mijlocie, fragmentară "Histria/1962 [Basilica Extra-Muros] - 5 -2,30 -2,50 m". D. 10,2 cm, î. păstrată 3,8 cm. Pastă cărămizie fină, firnis maroniu roşcat de bună calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 26. Exemplar "pergamenian" (ESA) din secolul I p. Chr.

            35. Cupă mijlocie, fragmentară de la Terme II, publicată de Suceveanu, 105: I C 4: Coupe, partie supérieure, pâte fine de couleur brique, vernis rouge mat; d. emb. 11,7 cm; 1968/S V - C 1 -2,00 m; ibidem [Robinson, G 74 (Ier s.)]". Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 27 unde se citează şi analogii mai târzii. Produs "pontic" din ultimul sfert al secolului II şi prima jumătate a secolului III p. Chr.

            36. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 99: "I A 3: Coupe, partie supérieure, pâte rougeâtre, vernis jaunâtre brillant; d. emb. 12,0 cm; 1966/S III - 2 -1,28 m; ibidem [Knipovici, 1929, pl. II 33 b (Ier s.)]". Dep. Histria. Desigur este vorba de un exemplar "samian" (ESB) din secolele I-II p. Chr. pentru care vezi mai sus nr. 28.

            37. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme I, publicată de Suceveanu, 94: "I A 1: Coupe de petites dimensions, fragment de rebord, pâte de couleur brique jaunâtre, vernis rouge mat; d. emb. 12,0 cm; 1975/S XVI -0,70 m; Robinson, G 28 (imitation de vase samien, premičre moitié du Ier s. p. Chr.)". Dep. Histria. Mai curând o imitaţie a prototipului Robinson, M 33 din secolele I-II p. Chr. Alte analogii, tot atât de timpurii, mai sus la nr. 20. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr., aici având şi suportul stratigrafic.

            38. Cupă mijlocie, fragmentară de la Terme II, publicată de Suceveanu, 99: "I A 4: Coupe, partie supérieure, pâte rougeâtre, vernis rouge mat; d. emb. 12,0 cm; 1966/S III - 5 -2,31 m; Knipovici [1929], pl. II, 21 (Ier s.)". Dep. Histria. Este adevărat că lipseşte fundul vasului – ceea ce ar putea crea o confuzie între cele două subtipuri – dar în acest moment considerăm că e vorba de un exemplar adânc pentru care vezi mai sus nr. 20. Produs "pontic" databil şi stratigrafic la sfârşitul secolului I, începutul secolului     II p. Chr.

            39. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/? Templu 19". D. 12,0 cm, î. păstrată 3,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu lucios tip ESB. Dep. Inst. Arh. Cf. Robinson, G 28 şi M 33 (secolele I-II p. Chr.). Produs "samian" (ESB) din secolele I-II p. Chr.

            40. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 105: "I C 5: Coupe, partie supérieure, rainure ŕ l'extérieur sur et sous le rebord, pâte fine, rougeâtre, vernis brillant ŕ l'intérieur et partiellement ŕ l'extérieur; d. emb. 12,0 cm; 1973/ S XII -1,20; Robinson, H 7 (IIe s.)". Dep. Histria. Vezi şi analogiile mai târzii, citate mai sus sub nr. 27, analogii care ar justifica mai bine datarea prin context stratigrafic a fragmentului nostru, probabil un produs "pontic", între 170-250 p. Chr.

            41. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 102: "I B 1: Coupe, partie supérieure, rainure ŕ l'extérieur sous le rebord, pâte fine de couleur brique, vernis jaunâtre aux reflets métalliques; d. emb. 12,0 cm; 1965/S II - 2 -1,9 cm; Robinson, H 7 (premičre moitié du IIe s.)". Dep. Histria. Produs "pontic" din primele trei sferturi ale secolului II p. Chr.

            42. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1957 Templu 25". D. 12,0 cm, î. păstrată 3,5 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu maroniu mat. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 20. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            43. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 12,0 cm, î. păstrată 3,5 cm. Pastă cărămizie, firnis portocaliu de o calitate mediocră. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 20. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            44. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 12,0 cm, î. păstrată 4,3 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu lucios tip ESB. Dep. Histria. Cf. Robinson, M 33 dar mai ales J 29 (mijlocul secolului II, începutul secolului III p. Chr.). Aceeaşi este şi datarea fragmentului nostru, produs "samian" (ESB).

            45. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 13,0 cm, î. păstrată 4,3 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu cărămiziu mat de proastă calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 20. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            46. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1967 Templu S V-VI 68". D. 13,0 cm, î. păstrată 4,2 cm. Pastă cărămizie fină cu calcar, firnis roşu metalic mat de proastă calitate. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 20. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            47. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 99: "I A 6: Coupe, partie supérieure, pâte fine de couleur brique, vernis rouge mat; d. emb. 14,0 cm; 1964/S I -2,50 m; Robinson, G 28 (Ier s.), mais ici il s'agit certainement d'une imitation de coupe samienne". Dep. Histria. În aceste condiţii analogia şi mai exactă rămâne Robinson G 70 (secolul I p. Chr.) pe lângă celelalte analogii indicate mai sus sub nr. 20. Produs "pontic" din secolul I şi începutul secolului II p. Chr.

            48. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 100: "I A 10: Coupe, partie supérieure, ŕ l'extérieur ornement en relief, pâte rougeâtre-jaunâtre, vernis rouge claire; d. emb. 14,0 cm; 1965/S II - 4 -2,00 m; Robinson, G 74 (Ier s.) et pour l'ornement Knipovici [1929], pl. II/24 (Ier s.)". Dep. Histria. Adaugă şi altă bibliografie privind această variantă, înregistrată mai sus sub nr. 26. Produs "pontic" din secolul I şi începutul secolului II p. Chr.

            49. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 102: "I B 3: Coupe, partie supérieure, rainure ŕ l'extérieur sous le rebord, pâte fine de couleur brique, vernis rouge mat; d. emb. 14,0 cm; 1966/S V - 2 C -1,75 m; Robinson, H 8 (premičre moitié du IIe s.)". Dep. Histria. Aceasta este indiscutabil şi datarea fragmentului nostru, probabil un produs "pontic" dar analogiile corecte sunt indicate mai sus sub nr. 26.

            50. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 14,0 cm, î. păstrată 4,0 cm. Pastă cărămizie cu mica şi calcar, firnis roşu mat de proastă calitate. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 26. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            51. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1950 Templu S 2; Inv. V 16318". D. 20,0 cm, î. păstrată 3,9 cm. Pastă cărămizie fină, firnis maroniu roşcat mediocru. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 26. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

 

TIPUL XIX. CUPĂ CU BUZA DREAPTĂ, simplĂ (pl. 29 - 30)

 

            Terminologic vorbind tipul XIX trebuie să se fi numit tot catinus cu variantele respective atât de des citate până acum (Hilgers, 33-34, 48-49).

            Chiar dacă în zona occidentală a Imperiului apar rar unele exemplare asemănătoare fie în categoria terra sigillata (Oswald-Pryce, pl. XXXIX/1: Haltern, perioada augustee; pl. XXIV/8: Rheinzabern) fie în cea comună (Gose, 283: Lebach, perioada augustee; Vegas, tipul 20/1: Pollentia, perioada republicană târzie; Hayes, forma 18, fig. 6: secolul III p. Chr. timpuriu) de unde este posibil să provină unele exemplare din Oltenia (Popilian, pl. LXIV/777: secolul III p. Chr.) dar unde ca şi la Troesmis (Opaiţ, 349, pl. XV/5: secolele II-III p. Chr.) nu se exclude o influenţă din zona orientală, este sigur că aici tipul a avut o foarte mare răspândire.

            Astfel, pornind de la unele exemplare elenistice (Thompson, D 17, E 151, 154), tipul este întâlnit în ceramica "pergameniană" de perioadă elenistică dar şi în ceramica denumită convenţional Regional Middle Roman (Waagé, Pl. IV/182 k şi respectiv pl. VII/675) de la Antiochia. La Taurus apar exemplare "pergameniene" de epocă romană (Jones, fig. 192/366) ca dealtfel şi la Samaria (Kenyon, fig. 68/1, 2 şi Crowfoot, fig. 79/10: secolele II-III p. Chr.). În schimb la Atena apare o serie impunătoare de vase de ceramică romană fină, neatribuite vreunui centru, din secolele I a. Chr. – I p. Chr., cu reminiscenţe până în secolul III p. Chr. (Robinson, F 29, 30: secolul I a. Chr.; G 51, 52, 56, 57: secolul I p. Chr.; K 35: mijlocul secolului III p. Chr. şi considerat o reminiscenţă a bolului "pergamenian" F 3).

            În mod cu totul curios faţă de situaţia întâlnită până acum, tipul este relativ slab reprezentat în zona nord-pontică (Knipovici, 1952, fig. 1/3: prima jumătate a secolului I p. Chr.; Burakov, pl. XI/22: secolul I p. Chr.) situaţie în care termenul generic de "pontic", atât de des folosit până acum, are toate şansele să aibă o accepţie mai restrânsă şi anume doar "vest-pontic". În ceea ce priveşte tipul nostru distingem:

            A. Cupe cu buza dreaptă (nr. 1-9)

            B. Cupe cu buza uşor aplecată spre exterior (10-17).

            1. Cupă mijlocie, întreagă, din necropola tumulară (în total au fost găsite 7 exemplare, dintre care am găsit doar două, al doilea având în vedere diferenţa de dimensiuni, figurează mai jos sub nr. 2), publicată de Alexandrescu, 212: "XXVII 12-18. 7 farfurii cu marginea uşor adusă spre interior. Pl. 100. In. medie 0,056 m, dm. mediu 0,177 m. Argilă galbenă cărămizie. Firnis variind între roşu cărămiziu aprins şi roşu violaceu, cu lustru slab şi reflexe slabe metalice. Rezervat zona piciorului. Pentru tradiţia elenistică a acestei forme cf. Thompson, E 154." Tumulul este datat în secolul II p. Chr. Exemplarul pe care-l prezentăm are ca dimensiuni exacte d. 15,2 î. 5,0 cm iar d. piciorului 6,0 cm. Dep. Inst. Arh. Dintre analogiile cele mai adecvate vezi seria lui Robinson citată mai sus în introducere, care se datează în principal în secolul I p. Chr. (unele exemplare au însă, la Atena, două toarte). Dacă la acestea adăugăm şi cele două exemplare nord-pontice (citate mai sus) realizăm că vasul nostru, produs " pontic" cum spuneam, s-ar data mai curând în secolul I p. Chr. decât în secolul II p. Chr. (pentru care vezi totuşi Waagé, pl. VII/675), fiind vorba oricum de o imitaţie a unui produs "pergamenian".

            2. Cupă mijlocie, fragmentară, din necropolă, publicată de Alexandrescu, loc. cit. Exemplarul de faţă are d. 15,5 cm, î. 6,0 cm iar d. piciorului 6,5 cm. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs " pontic" din secolele I-II p. Chr.

            3. Cupă mijlocie, întreagă. "Histria/1972 Z S F - 3 -0,30 m; Inv. V 26017". D. 16,5 cm, î. 5,5 cm, d. piciorului 6,0 cm. Pastă gălbuie, firnis roşu mat de proastă calitate. Muz. Histria. Cu toate că situaţia stratigrafică ca şi calitatea vasului ne-ar obliga la o datare mai târzie, pentru care vezi eventual Waagé, pl. VII/675 (secolele II-III p. Chr.) şi Robinson, K 35 (mijlocul secolului III p. Chr., vas însă mai plat) n-ar fi exclus ca vasul nostru, produs " pontic" să dateze totuşi din secolele I-II p. Chr.

            4. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 12,0 cm, î. păstrată 4,3 cm. Pastă gălbuie, firnis roşu de proastă calitate. Şanţ la exterior sub buză. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs " pontic" din secolele I-II p. Chr.

            5. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 16,0 cm, î. păstrată 2,8 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu mat de proastă calitate. Şanţ la exterior sub buză. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            6. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]. Inv. V 19730". D. 17,0 cm, î. păstrată 4,3 cm. Pastă gălbuie fină, firnis roşcat gălbui de proastă calitate. Şanţ în partea inferioară a buzei. Apucătoare lipită. Dep. Inst. Arh. Subliniind că dintre analogiile citate mai sus sub nr. 1 una dintre ele (Knipovici, 1952, fig. 1/3: prima jumătate a secolului I p. Chr.) prezintă acelaşi tip de apucătoare realizăm că vasul nostru, de asemenea un produs "pontic", ar trebui să dateze din secolele I-II p. Chr.

            7. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1950 Templu q 3". D. 18,0 cm, î. păstrată 3,6 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu mat de proastă calitate. Apucătoare lipită. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 6. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            8. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 18,0 cm, î. păstrată 4,3 cm. Pastă gălbui cărămizie, firnis roşu maroniu mat de o calitate mediocră. Apucătoare lipită. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 6. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            9. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1963 Templu strada Z, niv. III -0,40 m". D. 20,0 cm, î. păstrată 3,8 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu mat mediocru. Buza este teşită şi uşor trasă spre interior. Dep. Inst. Arh. Dacă n-ar fi vorba clar de o cupă ne-am putea raporta la bolurile tratate mai sus sub tipul IX, la care pare să predomine o oarecare influenţă "samiană". Combinând cele afirmate acolo cu cele de mai sus (nr. 1-8) s-ar putea ca vasul nostru, produs "pontic" să dateze tot din secolele I-II p. Chr.

            10. Cupă mare, întreagă. "Histria/1960. Templu 25; Inv. V 35155". D. 22,6 cm, î. 6,0 cm, d. piciorului 9,5 cm. Pastă gălbuie fină, la interior şi parţial la exterior firnis roşu închis de bună calitate. În interior, sub buză, prag. Muz. Histria. Este vorba, evident, de un produs "pontic" derivat dintr-un prototip "pergamenian" (Waagé, pl. IV/128 K; Robinson, F 2; Jones. fig. 192/366, 367; Kenyon, fig. 68/1, 2; Crowfoot, fig. 79/10) care, pornind de la ultima sursă citată, s-ar putea data în secolele I, II şi chiar III p. Chr. Vezi în acest sens şi Opaiţ, 349, pl. XV/5 (secolele II-III p. Chr.)

            11. Cupă mare, întregibilă. "Histria/1953 Z V 3". D. 30,0 cm, î. 7,5 cm, d. piciorului 12,5 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat de proastă calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 10. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            12. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 100: "I A 13: Coupe, partie supérieure, ornement en relief sur le rebord, pâte rougeâtre, vernis rouge mat de qualité inférieure; d. emb. 16,0 cm; 1964/S I -2,50 m; Holwerda [Het laatgrieksche...], pl. VI, 691 (Ier s.) et pour l'ornament Knipovici [1929], pl. II, 24 (Ier s.)". Dep. Histria. Vezi şi mai sus nr. 10. Produs "pontic" din secolul I şi începutul secolului   II p. Chr.

            13. Cupă mare, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 105: "I C 10: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, vernis rouge foncé; d. emb. 20,0 cm; 1970/ entre S VII et S V -2,20 m; ibidem [Hayes, 1972, forme 27, fig. 8 (fin du IIe s.)]". Dep. Histria. Mai întâi nu e vorba de un bol ci de o cupă iar apoi adâncimea la care a fost găsită exclude o datare atât de târzie (ultimul sfert al secolului II şi prima parte a celui de al III-lea p. Chr.). În fapt trebuie să fie vorba de o cupă mai timpurie, contemporană cu cele descrise mai sus sub nr. 10-12. Produs "pontic".

            14. Cupă mare, fragmentară, de la Terme I, publicată de Suceveanu, 97: "I B-C 2: Bol, partie supérieure, pâte fine de couleur brique, vernis brillant marron rougeâtre ŕ l'extérieur, brun-noir ŕ l'intérieur; d. emb. 22,0 cm; 1975/S XVI -0,60 m; Hayes [1972], forme 31, fig. 9 (IIIe s.) et forme 5, fig. 64 (premičre moitié du IIIe s., Tschiandarli)". Dep. Histria. Prima analogie poate fi valabilă, a doua în nici un caz. Ar putea fi vorba deci tot de o cupă "pontică" din secolele II-III (100-250 p. Chr.). Vezi mai sus nr. 10.

            15. Cupă mare, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 100: "I A 14. Coupe, partie supérieure, pâte fine de couleur brique jaunâtre, vernis rouge clair brillant, base reservée; d. emb. 24,0 cm; 1964/S I -2,50 m; Holwerda, loc. cit. (vezi mai sus nr. 12)". Dep. Histria. Vezi şi mai sus nr. 10. Produs "pontic" din secolul I şi începutul secolului II p. Chr.

            16. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1957 Templu 23, 26 (două fragmente)". D. 24,0 cm, î. păstrată 2,7 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu bun de tip ESB, fundul rezervat. Dep. Inst. Arh. Pentru numeroasele analogii din sfera "pergameniană" vezi mai sus nr. 10. În aceste condiţii este decisivă precizarea arheoloagei Kathleen M. Kenyon, 296 potrivit căreia forme de tipul ilustrat în fig. 68/2 s-au găsit în mari cantităţi la Samos. Aşadar şi exemplarul nostru s-ar putea să fie o variantă "samiană" (ESB) a unui prototip "pergamenian" din secolul I a. Chr. – I p. Chr.

            17. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1960 Templu 2". D. 36,0 cm, î. păstrată 4,7 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu lucios tip ESB. Dep. Inst. Arh. Vezi şi mai sus nr. 16. Exemplar "samian" (ESB) din secolele I a. Chr. – I p. Chr.

 

TIPUL XX. CUPĂ CU pansa brusc retrasĂ spre interior (pl. 30-31)

 

            Având acelaşi nume cu vasele anterior prezentate, adică cel de catinus cu variantele respective (Hilgers, 33-34, 48-49) tipul nostru reprezintă o derivaţie din tipul XVIII pentru care vezi la locul potrivit toată bibliografia.

            Tipul apare cu totul izolat în zona occidentală a Imperiului (Popilian, pl. LIX/705: secolul II p. Chr.) unde este considerat un import din zona orientală a acestuia. Aici, pornind de la un prototip "pergamenian" (Waagé, pl. V/457 p) se dezvoltă, aproape în exclusivitate în zona nord-pontică, o serie foarte unitară databilă între secolele I-III p. Chr. Cităm în acest sens exemplarele foarte timpurii de la Olbia (Knipovici, 1929, pl. II/24: prima jumătate a secolului I p. Chr.) şi Mirmekion (Knipovici, 1952, fig. 2/6, 7, a doua treime a secolului I p. Chr.) cele din secolele I-II p. Chr. din aceleaşi centre (Knipovici, 1929, pl. II/24 A a şi Knipovici, 1952, fig. 3/2 şi 4/3) precum şi, în sfârşit, cele din secolele II-III p. Chr., de lângă Olbia, la Kozârka (Burakov, pl. XI/26, 29).

            În aceste condiţii, spre deosebire de alte situaţii de până acum, termenul de "pontic" înseamnă în acest caz "nord-pontic".

            1. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 12,0 cm, î. păstrată 5,4 cm. Pastă cărămizie poroasă cu calcar, firnis roşu mat de o calitate mediocră. Şanţ sub buză la exterior. Dep. Inst. Arh. Cf. Knipovici, 1929, pl. II/24 A a; Knipovici, 1952, fig. 3/2 şi 4/3. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            2. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1962 [Basilica Extra-Muros]". D. 12,5 cm, î. păstrată 2,3 cm. Pastă cărămizie, firnis cărămiziu închis mat. Dep. Histria. Variantă barbarizată a exemplarelor citate mai sus sub nr. 1. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            3. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1962 [Basilica Extra-Muros] - 36 -2,37 -2,45 m". D. 13,0 cm, î. păstrată 3,6 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu mediocru. Şanţuri la exterior la extremităţile buzei. Apucătoare lipită. Dep. Histria. Cf. Knipovici, 1952, fig. 2/6, 7 şi Burakov, pl. XI/26, 29 pe lângă bibliografia citată mai sus sub nr. 1. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            4. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1962 [Basilica Extra-Muros] - 36-37 2,10 -2,35 m". D. 14,0 cm, î. păstrată 3,2 cm. Pastă cărămizie, firnis portocaliu de o calitate mediocră. Şanţuri la exterior la extremităţile buzei. Dep. Histria. Vezi şi mai sus nr. 3. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            5. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 15,5 cm, î. păstrată 5,5 cm. Pastă cărămizie, firnis în degradé de la portocaliu la roşu închis, de o calitate mediocră. Şanţuri la exterior, la extremităţile buzei. Apucătoare lipită. Dep. Histria. Vezi şi mai sus nr. 3. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            6. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1963 Basilica Extra-Muros S 7 + 1,66 m". D. 15,5 cm, î. păstrată 4,2 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu gălbui de o calitate bună. Fundul la exterior rezervat. Şanţuri la exterior, la extremităţile buzei. Dep. Histria. Pe lângă analogiile indicate mai sus sub nr. 1- şi 3 vezi, în acest caz, mai curând Knipovici, 1929, pl. II/24 analogie care ar data acest produs "pontic" încă în secolul I p. Chr.

            7. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]. Inv. V 1954". D. 16,0 cm, î. păstrată 3,1 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu mat de o proastă calitate. Apucătoare lipită. Dep. Inst. Arh. Vezi şi mai sus nr. 1-3. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

 

TIPUL XXI. CUPĂ CU BUZA ÎngroŞAtĂ În partea ei inferioarĂ (pl. 31)

 

            Terminologic vorbind tipul nostru s-ar putea încadra atât în categoria atât de des evocată până acum, cea de catinus (Hilgers 33-34, 48-49) dar şi în cea de mortariam (ibidem, 68-70).

            Originea lui trebuie căutată într-un exemplar "samian" destul de răspândit (Robinson, G 25; Hayes, 1983, fig. 4/32, 33 şi imitaţii "samiene" la fig. 10/122, 123), reluat apoi în ceramica timpurie romană (Robinson, G 173: secolele I-II p. Chr.; J 32: secolele II-III p. Chr.; K 13: mijlocul secolului III p. Chr.; Knipovici, 1952, fig. 1/5: prima jumătate a secolului I p. Chr.; Opaiţ, 349, pl. XV/6 şi 355, XIX/1, 2: secolele I-III p. Chr.; Bogdan-Barnea, fig. 149/2.2: secolul III p. Chr.) pentru a face apoi o lungă carieră în epoca romano-bizantină (Robinson, L 59: secolele III-IV p. Chr.; Waagé, pl. VIII/831; Hayes, 1972, forma 61, fig. 17: secolele IV-V p. Chr.). Cu o singură excepţie, exemplarele noastre nu sunt precis stratigrafiate, ceea ce, având în vedere marea extensie în timp a acestui tip, nu ne va permite decât unele încadrări cronologice cu totul relative.

            1. Cupă mare, întregibilă. "Histria/[1927-1942]; Inv. V 155 i". D. 26,0 cm, î. păstrată 5,0 cm, d. fundului 17,6 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu de o calitate mediocră, lucios în interior şi la exterior pe buză, mat la exterior. Praguri fine sub buză la interior şi la exterior, Fundul plat? Dep. Inst. Arh. Din toată seria citată mai adecvate analogiile oferite de Robinson, G 173 (secolele I-II p. Chr.) şi Bogdan-Barnea, fig. 149/2.2: secolul III p. Chr.) dar şi Waagé, pl. VIII/131 (secolele III-IV p. Chr.). Calitatea produsului ne obligă să credem că este vorba de un produs "pontic" din secolele II-IV   p. Chr.

            2. Cupă mare, fragmentară. "Histria/[1927-1942]; Inv. V 155 j". D. 26,0 cm, î. păstrată 5,0 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu mat de proastă calitate. Prag fin sub buză la exterior. Dep. Inst. Arh. Vezi şi mai sus nr. 1. Produs "pontic" din secolele II-IV p. Chr.

            3. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1962 Basilica Extra-Muros - 35-37 -2,10 -2,35 m". D. 26,0 cm, î. păstrată 4,7 cm. Pastă cărămizie, firnis cărămiziu lucios mediocru. Buza mult lăţită în partea ei inferioară. Dep. Histria. Vezi şi mai sus nr. 1. Produs "pontic" din secolele II-IV p. Chr.

            4. Cupă mare, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 100: "I A 12. Coupe, partie supérieure, pâte fine de couleur brique, restes de vernis rouge brillant; d. emb. 30,0 cm; 1964/S I -2,50 m; Robinson, G 178 (Ier-IIe s.)". Dep. Histria. Trimiterea exactă este desigur Robinson G 173 (sfârşitul secolului I – începutul secolului II p. Chr.; adaugă şi Knipovici, 1952, fig. 1/5: secolul I p. Chr.) datări confirmate în acest ultim caz şi de situaţia stratigrafică. Produs "pontic".

 

TIPUL XXII. CUPĂ CU BUZA uŞor arcuitĂ, profil la partea ei superioarĂ Şi ornament (pl. 32)

 

            Fără a ridica probleme speciale terminologice, fiind vorba tot de un catinus cu variantele cunoscute (Hilgers, 33-34; 48-49), tipul pe care îl prezentăm, cu o excepţie destul de unitar, pare a fi un produs al atelierelor învecinate zonei. Astfel chiar dacă cupa cu ornament în relief sau incizat o întâlnim în toată lumea romană (Jones, fig. 149/605; fig. 170/c; Knipovici, 1929, pl. III/44 b; Bonis, pl. XX/10, 23, 26, 30, 32, 33, 37, 39, 60, 64, 67) exemplarele pe care le posedăm, morfologic aparţinând formei 15 de la Hayes (1972), fig. 6 (prima parte a secolului III p. Chr.) au cele mai bune analogii în vasele de la Butovo, fie găsite chiar acolo (Sultov, 42: secolele III-IV p. Chr. !) fie, şi mai cu seamă, în Oltenia unde Popilian distinge între cupe decorate în tehnica barbotinei (pl. XVIII/218-222; pl. XIX; pl. XX/234) şi vase fine decorate cu rotiţa (pl. XXII/249-251; pl. XXIII/252). Ambele categorii sunt datate în secolul II p. Chr. prima fiind atribuită tacit centrului de la Butovo, a doua fiind considerată ca generală în ceramica romană, citându-se un vas decorat cu rotiţa de la Dinogetia (Gh. Ştefan, SCIV, 9, 1958, 1, p. 61). Ar urma deci să conchidem că unele din vasele pe care le prezentăm vor fi fost produse în atelierele "nicopolitane" iar altele în cele "pontice".

            1. Cupă mare, întreagă. "Histria/1962 Basilica Extra-Muros - 31? -3,26 m; Inv. V/35149". D. 18,0 cm, î. păstrată 16,0 cm, d. piciorului 7,2 cm. Pastă gălbuie, firnis maroniu. Pe partea superioară a cupei ornament vegetal incizat, iar pe cea inferioară linii oblice incizate. Muz. Histria. Ca tip de vas cea mai bună analogie este la Knipovici, 1929, pl. III/44 b, unde este datat în secolul III p. Chr., fiind atribuit unui centru "pergamenian". În cazul nostru datarea ar putea fi menţinută, mai greu însă şi atribuirea unui centru "pergamenian". Este vorba mai curând de un produs "pontic" dacă nu cumva totuşi "nicopolitan".

            2. Cupă mică, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 105!: "I C 1. Coupe, partie supérieure, ornament incisé, pâte de couleur brique, peinture rougeâtre; d. emb. 10,0 cm; d. 12,0 cm; 1973/S XIII dans le canal d; Knipovici [1929], pl. III/44 (IIIe s.) pour la forme et Popilian, pl. XXII/249-250 (IIe s.) pour le décor et l'embouchure". Dep. Histria. Pentru formă vezi şi Popilian pl. XVIII/221-222. În aceste condiţii este poate mai curând vorba de un produs "nicopolitan" databil, prin context stratigrafic, în ultimul sfert al secolului II şi prima parte a celui de al III-lea p. Chr.

            3. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1969 Z 2 S 13 - 6 -0,45 m". D. 13,0 cm, î. păstrată 3,6 cm. Pastă cărămizie fină, firnis cărămiziu mediocru. Dep. Inst. Arh. Cf. Hayes, forma 15, fig. 6 (secolul III p. Chr. timpuriu). Produs "pontic" din prima parte a secolului III p. Chr.

            4. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1968 Z S 7 a. Camera 1-2 nivel; Inv. V 25198 c". D. 15,0 cm, î. păstrată 5,6 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşiatic mediocru, ornament incizat. Muz. Histria. Vezi şi mai sus nr. 3. Produs "nicopolitan " din secolele II-III p. Chr.

            5. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme I, publicată de Suceveanu, 94: "I A 2. Coupe, fragment de la partie supérieure, pâte de couleur brique rougeâtre, vernis rouge mat, cannelures verticales; d. emb. 16,0 cm; 1975/S XII -0,70 -0,90 m; ? Petru [Rimska keramika v Sloveniji, Ljubljana, 1973], pl. 23 (non daté)". Dep. Histria. Datarea mai timpurie a fragmentului nostru (secolul I – începutul secolului II p. Chr.) exclude o comparaţie cu producţia "nicopolitană". În aceste condiţii este poate mai curând cazul să vorbim de un produs "pontic". Pentru decor vezi Waagé, fig. 25/6 (Middle Roman).

            6. Cupă mijlocie, fragmentară, din sectorul Pescărie, publicată de Suceveanu, SCIV, 18, 1967, 2, 246, fig. 4/2, 3, 6 (trei fragmente). D. 16,0 cm, î. păstrată 3,5 cm. Pastă cărămizie deschisă, firnis roşu lucios de calitate mediocră. Ornament incizat. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1-2. Produs "nicopolitan " din secolul II p. Chr.

            7. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 18,0 cm, î. păstrată 6,2 cm. Pastă cărămizie cu calcar, firnis roşu maroniu cu reflexe argintii de proastă calitate. Prag pentru capac, ornament din linii verticale incizate. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 5. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            8. Cupă mare, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 109: "I B-C 1: Coupe, partie supérieure, rainures sur le rebord et ŕ l'extérieur (sur le rebord et ŕ la jonction de la partie verticale du vase avec sa partie conique), ornament en relief appliqué suivant le technique de la barbotine, pâte de couleur brique donnant dans le marron, vernis marron rougeâtre; d. emb. 22,0 cm; 1966/S III - 14 -1,00 m; Popilian, pl. XVIII-XIX, 220-235 (IIe s.)". Dep. Histria. Adaugă şi Sultov, 42 (Butovo, secolele III-IV p. Chr.!). Produs sigur "nicopolitan " din secolele II-III (100-250) p. Chr.

            9. Cupă mare, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 26,8 cm, î. păstrată 5,3 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu maroniu mediocru. Şanţ la exterior la joncţiunea părţii verticale cu cea conică a cupei, ornament în relief aplicat. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 8. Produs "nicopolitan " din secolele II-III p. Chr.

 

TIPUL XXIII. CUPĂ cu douĂ toarte (pl. 33-34)

 

            Numele pe care am fi fost tentaţi să-l folosim pentru acest tip de vas ar fi fost – urmându-i pe predecesori – cel de cantharus. Urmându-l pe Hilgers, 46-48 cantharus-ul este un vas în formă de cupă, cu picior înalt şi toartele supraînălţate. Mai curând ar fi deci vorba de un scyphus (Hilgers, 76-77) "un vas de băut adânc, în formă de strachină, cu toarte inelare acoperite de o bară dreaptă". Forma aceasta este întâlnită atât la vasele de argint (tezaurul de la Boscoreale, de la casa lui Menandru de la Pompei etc.), cele de sticlă cât şi, evident, cele de ceramică. Servea la spălatul pe mâini (spre deosebire de cantharos care servea la băut).

            Confuzia terminologică este însă foarte răspândită astfel încât la Thompson (A 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33) apar o serie de vase asemănătoare, denumite fără deosebire, cantharoi. Cum era şi de aşteptat forma este atestată încă în categoria ceramicii terra sigillata, fiind cunoscută ca forma Dragendorff 34 (Oswald-Pryce, pl. LII/1-9), de unde va fi fost imitată masiv în ceramica comună romană din zona occidentală în general (Duncan, formele 6/28, 29 şi 7/32-35; Vegas, tipul 34/4, 5, 8-10) dar în special în Pannonia (Bonis, pl. XIX/26, 38, 39; pl. XX/41, 42, 47-49, 52, 55-57; pl. XXI/3, 5, 7). Uneori se face – şi e explicabil – confuzia cu oale cu două toarte (=căniţe) cum ar fi cazul la Popilian (pl. LVIII/685-686). O variantă îndepărtată o întâlnim la Pavlikeni (Sultov, 38) unde este datată în secolele II-III p. Chr.

            În zona orientală a Imperiului întâlnim asemenea scyphoi la Tarsus (Jones, fig. 197/605, 606: ceramica barbotinată din secolele I-II p. Chr.; fig. 198/638 şi 199/669 ceramică locală), în Cipru (Westholm, fig. 30/5, 6: secolele I-II) şi evident la Atena (Robinson, G 39 şi 80: secolul I p. Chr. şi M 2 şi 3: prima jumătate a secolului I p. Chr.). Din zona nord-pontică întâlnim mai curând vase cu pereţii arcuiţi (boluri) cu două toarte (Knipovici, 1929, pl. III/35, 36: secolele II-III p. Chr.; Knipovici, 1952, fig. 5/1: secolele I-II; fig. 9/5: secolele I a. Chr. – I p. Chr.) dar şi cu pereţii drepţi (cupe; Burakov, pl. XI/16-19, 25: secolele I a. Chr. - II p. Chr.).

            Datându-se aşadar într-o perioadă relativ timpurie (secolele I-II p. Chr.) tipul nostru pare a-şi avea originea în zona nord-pontică (este una din sugestiile profesorului H. S. Robinson) chiar dacă şi în alte centre regionale ("pontice" în cazul nostru) pot fi luate în consideraţie. În ceea ce priveşte ordinea în care am prezentat exemplarele noastre menţionăm că am tratat în ordine:

A. Cupele cu toartele arcuite (nr. 1-15)

B. Cupele cu toartă rectangulare (nr. 16-25)

C. Cupele cu toarte relativ rectangulare dar cu elemente adăugate (nr. 26-27).

            1. Cupă mică, întreagă, din necropola tumulară, publicată de Alexandrescu, 202: "XXXVI 1-2. 7 Inv. V 19876-19877. Doi kantharoi. Pl. 99. In. 0,072 m, dm. (fără toarte) 0,085 m. Argilă galbenă, cu mica abundentă. Firnis cărămiziu, trecut pe alocuri la brun, fără luciu. Rezervat zona piciorului şi cea mai mare parte din interior. Aceeaşi fabrică cu XXX 11-12 (=mai jos nr. 17)". Nu cunosc colocarea actuală a vasului. El este datat prin context în a doua jumătate a secolului I p. Chr. Cele două exemplare prezintă deosebiri morfologice care ne-au obligat să le prezentăm separat (grosimea şi înclinarea buzei, amplitudinea toartelor). Dintre analogii semnalăm pentru forma vasului Robinson M 2 iar pentru toarte şi buză Knipovici, 1952, fig. 5/1. Dacă comparaţiile noastre sunt corecte vasul – fără îndoială un produs "pontic" – s-ar data mai larg în cursul întregului secol I p. Chr., fără a se exclude şi o datare mai târzie.

            2. Cupă mică, întreagă, din necropola tumulară, publicată de Alexandrescu, loc. cit. Vezi mai sus nr. 1. Produs "pontic" din secol I p. Chr.

            3. Cupă mijlocie, întreagă. "Histria/1959 Templu 28; Inv. V 21085". D. 12,0 cm, î. 9,0 cm, d. piciorului 4,8 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat de bună calitate. Muz. Histria. Cf. Westholm, fig. 30/5, 6 (50-150 p. Chr.). Produs "pontic" din secolele I-II      p. Chr.

            4. Cupă mică, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 110: "I B-C 29. Petit broc, partie supérieure, anse (or anses ?), pâte fine rougeâtre, peinture rouge; d. emb. 7,0 cm; 1972/S VIII -1,25 -1,50 m; Knipovici [1929], pl. III/36 (? IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. Trimiterea este evident greşită ca dealtfel şi termenul de broc (confuzie între oală şi tipul nostru =skyphos). Vezi mai sus nr. 1. Aici însă produsul nostru mai curând histrian decât "pontic" se datează stratigrafic clar în secolele II-III p. Chr.

            5. Cupă mică, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 101: "I A 41. Petit broc ŕ deux anses, partie supérieure, pâte de couleur brique jaunâtre, vernis rouge; d. emb. 8,0 cm; 1964/S I 4 -2,00 m; Robison, G 80 (Ier s.)". Dep. Histria. Mai adecvată analogia cu vasele de la Tarsus (Jones, fig. 197/605, 606) datate în secolele I-II p. Chr. Aceeaşi este şi datarea stratigrafică a fragmentului nostru (cel târziu începutul secolului II p. Chr.). Produs "pontic".

            6. Cupă mică, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 10,0 cm, î. păstrată 5,2 cm. Pastă cărămizie, angobă roşiatică. Toartă bifidă. Dep. Histria Cf. pentru formă Robison, M 2 şi Westholm, fig. 30/5, 6 ambele pledând pentru o datare mai timpurie (secolele I-II p. Chr.). Judecând după decor (Popilian, pl. XXII/249-251) s-ar părea că datarea fragmentului nostru – produs local dar la care nu excludem o posibilă influenţă "nicopolitană" – poate fi ferm postulată în secolul II p. Chr.

            7. Cupă mică, fragmentară. "Histria/1962 Templu". D. 10,0 cm, î. păstrată 5,0 cm. Pastă cărămizie poroasă cu calcar, angobă maroniu roşcată. Toartă cu nervură mediană. Şanţ sub buză. Dep. Inst. Arh. Cf. Knipovici, 1929, pl. III/35, 36 (secolele II-III p. Chr.). Produs probabil histrian din secolele II-III p. Chr.

            8. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 11,0 cm, î. păstrată 4,7 cm. Pastă cărămizie fină. Pe partea verticală a pereţilor cupei ornament din linii verticale incizate. Toartă bifidă. Dep. Histria. Dintre toate analogiile citate, singurul vas care are pereţii uşor evazaţi este publicat la Tarsus (Jones, fig. 197/606) unde este datat în secolele I-II p. Chr. Ca şi la exemplarul nr. 6 nu excludem o influenţă nicopolitană asupra produsului nostru histrian, databil în secolul II p. Chr.

            9. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1962 Basilica Extra-Muros". D. 11,0 cm, î. păstrată 5,2 cm. Pastă cărămizie albicioasă. Dep. Histria. Cf. Robinson, M 2 iar pentru buză Knipovici, pl. III/35, 36. Produs histrian din secolul II p. Chr.

            10. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1962 Basilica Extra-Muros] - 23-25". D. 12,0 cm, î. păstrată 5,7 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu mat de calitate mediocră. Ornament în relief, toartă trifidă, două şanţuri la exterior, pe buză. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 6. Produs "pontic" cu o posibilă influenţă "nicopolitană" din secolul II p. Chr.

            11. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 110: "I B-C 27. Canthare, partie supérieure, rainures ŕ l'extérieur sous le rebord, pâte fine de couleur brique, peinture rouge; d. emb. 13,0 cm; 1965/S II -1,25 -1,50 m". Robison M 2 (Ier s.)". Dep. Histria. Adaugă şi Westholm, fig. 30/5, 6. Produs histrian din secolele II-III p. Chr., judecând după contextul stratigrafic, poate mai curând doar secolul II p. Chr.

            12. Cupă mijlocie, fragmentară, de la Terme II, publicată de Suceveanu, 115: "II A-B 4. Canthare, partie supérieure, anses, pâte fine de couleur brique, ŕ l'extérieur peinture rouge; d. emb. 12,5 cm; d. 18,2 cm (avec anses); 1972/S X -0,75 m; Knipovici [1929], pl. III/36 (IIIe-IVe p. Chr.)". Datarea greşită. Vezi mai sus nr. 9. Produs histrian din secolul II p. Chr. (eventual şi III p. Chr.?).

            13. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 14,0 cm, î. păstrată 7,8 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu mat de proastă calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 9. Produs "pontic" din secolul II p. Chr.

            14. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 16,0 cm, î. păstrată 7,2 cm. Pastă gălbuie, angobă maroniu gălbuie. Şanţuri sub buză şi la joncţiunea părţii verticale a pereţilor cu cea conică. Ornament incizat. Toarta, rectangulară în secţiune, trifidă. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 6. Produs local cu o oarecare influenţă "nicopolitană" din secolul II p. Chr.

            15. Cupă mijlocie, fragmentară. "Histria/1950 Templu q". D. 16,0 cm, î. păstrată 3,3 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu maroniu mat de proastă calitate. Ornament incizat. Dep. Inst. Arh. Nu am găsit o analogie plauzibilă pentru acest vas dacă exceptăm un mic vas de la Atena din secolul II p. Chr. (Robison M 64). Produs "pontic" din secolul    II p. Chr.

            16. Cupă mică, întreagă. "Histria/1951 Z nr. 17". D. 8,0 cm, î. păstrată 7,8 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat de calitate mediocră. Şanţ sub buză Dep. Inst. Arh. Cu acest exemplar începe seria cupelor cu toarte rectangulare. Vezi aşadar Robison M 3 (prima parte a secolului I p. Chr.) iar pentru buză Knipovici, 1929, pl. III/35, 36 (secolele II-III p. Chr.). Produs "pontic" din secolul II p. Chr. (cu posibilităţi de ante şi postdatare).

            17. Două cupe mici, întregibile, din necropola tumulară, publicată de Alexandrescu, 199: "XXX 11-12 inv. V 19717. Doi kantharoi, fragmentari; profil complet. Pl. 99. Inv. 0,069 -0,076, dm. 0,075 - 0,085 m. Argilă galbenă cenuşie, fină, nisipoasă, cu mica abundentă. Firnis roşu cărămiziu trecut la brun, fără luciu. Rezervat: zona piciorului şi interiorul. Acelaşi centru de producţie ca şi XXX, 15". Nu cunosc colocarea actuală. Datarea tumulului trebuie uşor corectată în sensul că e vorba de prima jumătate a secolului I p. Chr. Pe de altă parte reamintim că după Alexandrescu, 202, cele două cupe sunt produsul aceluiaşi atelier cu exemplarele noastre de mai sus nr.   1-2. Cf. Robison M 2, 3. Produs "pontic" din prima jumătate a secolului I p. Chr.

            18. Cupă mică, întreagă. "Histria/[1927-1942]; Inv. V 8670". D. 8,0 cm, î. 7,2 cm, l. piciorului 4,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis maroniu închis cu ornament din vopsea galbenă. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 17. Produs "pontic" din secolul I p. Chr.

            19. Cupă mică, întreagă. "Histria/1971 Templu S IV -2,60 m; Inv. V 35156". ". D. 9,0 cm, î. 8,0 cm, d. piciorului 4,7 cm. Pastă cărămizie fină, vopsea roşie pe care sunt desenate cu vopsea albă motive florale. Muz. Histria. Vezi mai sus nr. 17. Produs histrian din secolul I p. Chr.

            20. Cupă mică, întregibilă, din necropola tumulară publicată de Alexandrescu, 208: "XXIV 13. Inv. 21129. Kantharos, fragmentar; profil incomplet (lipsesc fundul şi piciorul). Pl. 100. Dm. 0,096 m. Argilă roz gălbuie, cu mică abundentă. Urme de firnis brun fără luciu, în exterior. Cf. XXX 11 (=mai sus nr. 17) pentru profil şi pastă". Nu cunosc colocarea actuală. Tumulul este datat în secolul II p. Chr. Judecând după analogia citată mai sus sub nr. 17 cupa noastră – produs "pontic" – s-ar părea că poate fi şi ceva mai veche (secolul I p. Chr.).

            21. Cupă mică, fragmentară. "Histria/1963 Templu; strada X nivel II -0,30 m". D. 7,5 cm, î. păstrată 5,7 cm. Pastă cărămizie cu mica, angobă roşiatică. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 17. Produs histrian din secolul I p. Chr.

            22. Cupă mică, fragmentară. "Histria/1950 Templu". D. 7,5 cm, î. păstrată 5,5 cm. Pastă cărămizie fină, vopsea roşiatică. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 17. Produs histrian din secolul I p. Chr.

            23. Cupă mică, fragmentară. "Histria/[1927-1942]; Inv. V 8671". D. 7,5 cm, î. păstrată 6,2 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat mediocru. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 17. Produs histrian din secolul I p. Chr.

            24. Cupă mică, fragmentară. "Histria/1963 Templu". D. 8,0 cm, î. păstrată 5,9 cm. Pastă cărămizie cu calcar, firnis roşu mat de proastă calitate. Rezervat fundul atât în interior cât şi la exterior. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 17. Produs "pontic" din secolul I p. Chr.

            25. Cupă mică, fragmentară. "Histria/1957 Templu 17; Inv. V 21086". D. 8,5 cm, î. păstrată 7,0 cm, d. piciorului 4,7 cm. Pastă cărămizie, firnis maroniu de proastă calitate. Muz. Histria. Vezi mai sus nr. 17. Produs "pontic" din secolul I p. Chr.

            26. Cupă mică, întreagă. "Histria/1971 Templu 54; Inv. V 35157". D. 0,5 cm, î. păstrată 6,1 cm, d. piciorului 5,5 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu cu nuanţe metalice. Ornament realizat cu vopsea albă. La extremitatea de sus a toartei aplicate câte două pastile rotunde. Muz. Histria. Vezi mai sus nr. 17 iar pentru toartă Knipovici, 1929, fig. 6/4, 5. Cu ocazia vizitei din 1981, prof. H. S. Robinson a datat acest vas în secolul I a. Chr. - secolul I p. Chr., atribuindu-l probabil Olbiei. Produs "pontic" din secolul I p. Chr.

            27. Cupă mijlocie, fragmentară, din zona extramurană a cetăţii, publicată de M. Coja, Materiale, VI, 1959, 287, fig. 9/2. D. aproximativ 12,0 cm, î. păstrată 4,3 cm. Nu aflăm din respectiva publicaţie decât că vasul era acoperit cu vopsea roşie, datându-se în secolul II p. Chr. Nu cunoaştem colocarea actuală a fragmentului. Pentru forma vasului vezi mai sus nr. 17. În ceea ce priveşte toarta, ea reprezintă o barbarizare a variantei de toartă acoperită cu o placă rectangulară (Knipovici, 1929, fig. 6/1-3), variantă întâlnită la Burakov, pl. XI/19 (secolele I-II p. Chr.). Produs histrian din secolele I-II p. Chr.

 

TIPUL XXIV. CUPĂ CU BUZA Mult evazatĂ Şi toartĂ

(pl. 35)

 

            Fiind vorba de un vas de bucătărie, termenul cel mai potrivit pare a fi cel de castron, pe latineşte probabil aula/olla adică un vas cu deschidere la gură mai mică decât circumferinţa mediană a vasului (Hilgers, 39-41). Flexiunea în unghi a pereţilor vasului ne-a determinat totuşi să păstrăm acest tip la cupe, lăsând pentru oalele propriu-zise vasele similare cu pereţii arcuiţi. Adăugăm că, formal vorbind, tipul nostru poate fi socotit o variantă, în formele ceramicii de uz comun, a tipului precedent.

            Printre cele mai bune analogii ale acestui tip notăm un exemplar din Cipru (Westholm, fig. 31/15: 150-250 p. Chr.) mai multe de la Knossos (Hayes, 1983, fig. 7/81-89: secolele I-III p. Chr.), Kozârka (Burakov, pl. VII/7-8: secolele I-III p. Chr.) şi de la Atena (Robinson J 57: secolele II-III p. Chr.; K 93: mijlocul secolului III p. Chr.) unul de la Hotniţa (Sultov, 107, vasul din stânga imaginii: secolele II-III p. Chr. dar fără toarte) şi în sfârşit unul de la Troesmis (Opaiţ, 332, pl. III/2: sfârşitul secolului II p. Chr.). Rezultă aşadar că acest tip, întâlnit în ceramica mediteraneană de uz comun, a fost copiat şi în atelierele histriene, poate şi sub influenţa centrelor "nicopolitane".

            1. Cupă mijlocie, întregibilă, din necropola tumulară, publicată de Alexandrescu, 208: "XXIV 8 inv. V 21127. Castron de bucătărie, fragmentar; profil incomplet (lipsesc toartele). Pl. 99. In. 0,073 m, dm. 0,160 m. Argilă roz dură. Afumat, prin folosire, în jumătatea exterioară superioară. MIA, 25, 1952, p. 92. fig. 111/1 (Mirmekion, sec. II); Westholm, SCE, IV 3, p. 69, fig. 31/15 (Soli, 150-250 p. Chr.). Dep. Inst. Arh. Prima analogie uşor inexactă. La analogia cipriotă de adăugat Hayes, 1983, fig. 7/81-89 şi Robinson, J 57 şi K 93 (secolele II-III p. Chr.) precum şi Opaiţ, 332, pl. III/2 (aceeaşi datare). Deşi tumulul este datat corect în secolul II p. Chr., tipul nostru de vas îşi continuă existenţa şi în secolul III p. Chr. Produs probabil histrian.

            2. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1962 [Basilica] Extra-Muros - 34 -2,50 m". D. 20,0 cm, î. păstrată 6,5 cm. Pastă cenuşie poroasă. Toartele presupuse. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1. În caz că exemplarul n-ar fi avut toarte cf. Sultov, 107. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            3. Cupă mare, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 21,0 cm, î. păstrată 6,4 cm. Pastă cenuşie zgrunţuroasă. Toarta ovală în secţiune. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            4. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1963 [Basilica] Extra-Muros - 25 -2,70 m". D. 21,0 cm, î. păstrată 7,5 cm. Pastă cărămizie cu mica. La exterior angobă maronie. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1-2. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            5. Cupă mare, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 22,0 cm, î. păstrată 5,1 cm. Pastă maroniu cenuşie zgrunţuroasă. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

 

TIPUL XXv. CUPĂ cu buza mult evazatĂ, corpul ÎngroŞat dupĂ o uŞoarĂ gÂtuire Şi toartĂ (pl. 35 - 36)

 

            Ca şi tipul precedent, este vorba de un vas de bucătărie al cărui nume latinesc trebuie să fi fost aula/olla (Hilgers, 29-41). Cu excepţia ultimului vas (nr. 5) integrat în acest tip doar pentru a nu-i crea un tip aparte, cele mai adecvate analogii le-am găsit la două vase din nordul Mării Negre. Este vorba mai întâi de o cupă/oală de uz comun de la Mirmekion publicată de V. F. Gaidukievici, MIA, 25, 1952, 92, fig. 111/1 (secolul II p. Chr.) şi apoi de alta, de data aceasta cu firnis, de la Kozârka (Burakov, pl. VIII/18: secolele I-II p. Chr.). Judecând după aceste două exemplare, s-ar părea deci că este vorba de o formă nord-pontică produsă atât în ceramica de lux cât şi în cea de uz comun.

            1. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1970 Z 2 S 12 - 6 -0,60 m". D. 20,0 cm, î. păstrată 5,7 cm. Pastă maroniu cenuşie cu mica şi calcar. Toarte ? Dep. Inst. Arh. Cf. V. F. Gaidukievici, loc. cit. Produs histrian din secolul II p. Chr.

            2. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1951 Z -1,15 -1,20 m; Inv. V 8820". D. 20,0 cm, î. păstrată 6,0 cm. Pastă cărămizie, vopsea cenuşiu maronie. Toartă cu nervură mediană. Dep. Inst. Arh. Prin forma sa vasul s-ar încadra în tipul precedent. L-am integrat totuşi acestui tip dat fiind albierea părţii superioare a buzei, pentru a face loc capacului. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian din secolul II p. Chr.

            3. Cupă mare, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 24,0 cm, î. păstrată 5,3 cm. Pastă cenuşie. Toartă trifidă. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian din secolul II p. Chr.

            4. Cupă mare, fragmentară. "Histria/[1927-1942]". D. 24,0 cm, î. păstrată 7,5 cm. Pastă cenuşie rozalie zgrunţuroasă, angobă grej. Toartă cu nervură mediană. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Produs histrian din secolul II p. Chr.

                5. Cupă mare, fragmentară. "Histria/1950. Templu S; Inv. V/1725". D. 24,0 cm, î. păstrată 5,6 cm. Pastă cărămizie fină, la exterior pe buză firnis roşu mat, în interior maroniu, ambele de calitate mediocră. Şanţ pe corpul vasului. Dep. Inst. Arh. Cum spuneam, acest vas nu are o legătură directă cu tipul nostru. Buza respectivă o întâlnim la mai multe vase de bucătărie de la Tarsus (Jones, fig. 190/355, G, H; fig. 200/G: perioada elenistică – romană) dar şi la un krater timpuriu, "pergamenian" sau Çandarli (ESA sau ESC) de la Samaria (Crowfoot, fig. 82/1-4). În cazul nostru fiind vorba de un vas de lux, putem să-l considerăm un produs "pontic" din secolul I p. Chr.